REVENIREA IN FORTA A CANADEI CA DESTINATIE PENTRU DORITORII DE EMIGRARE DIN ROMANIA

REVENIREA IN FORTA A CANADEI CA DESTINATIE PENTRU DORITORII DE EMIGRARE DIN ROMANIA

Presa romaneasca continua sa se ocupe intens de marile miscari de protest impotriva deciziei noului Guvern de a dezincrimina mai multe fapte cu caracter penal care, printr-o coincidenta bizara, sunt tocmai cele pentru care au fost condamnati ori se afla in ancheta mai multi capi ai PSD, in frunte cu presedintele sau.  Intre timp Guvernul a retras Ordonanta de urgenta, dar intentioneaza sa o reintroduca sub forma de proiect de lege, profitand de majoritatea de care dispune in Parlament.

Printre stirile publicate in ultimele zile figureaza si aceea ca agentiile de turism au fost asaltate anul acesta de cautari pentru bilete catre Canada, Australia si Statele Unite in numar de trei ori mai mare decat in aceeasi perioada a anilor trecuti, majoritatea fiind numai pentru „dus”.  Sub titlul „Romanii vor sa emigreze”, agentia de presa Hotnews.ro relateaza ca acest fenomen s-a produs in mod brusc dupa adoptarea prin ordonanta de urgenta a Guvernului (OUG) a masurii susmentionate.

Desigur, pentru a decola efectiv catre una din aceste destinatii, cei in cauza trebuie sa probeze ca au vocatia legala de a fi primiti in tara respectiva.  De aceea, este foarte posibil ca autorii acestor cautari sa fie de fapt cetateni sau rezidenti permanenti ai acestor tari, care se intorsesera din diferite motive in Romania, dar au acum ceeace in engleza se cheama „second thoughts vazand cum evolueaza situatia interna dupa 27 de ani de la caderea comunismului.  Nu este insa mai putin adevarat ca aceasta evolutie, care risca sa se prelungeasca pentru cel putin perioada cat PSD se va afla la putere, precum si instabilitatea tot mai accentuata din Uniunea Europeana, vor fi de natura sa revigoreze interesul romanilor pentru emigrarea in tari unde pot dobandi cetatenia intr-un interval relativ surt de timp, cu conditia desigur de a obtine mai intai statutul de rezidenti permanenti.

Cat priveste Canada, masurile adoptate in ultimele luni, precum si cele care se asteapta sa le urmeze, par sa creeze un climat favorabil pentru candidatii la imigratie care se informeaza cu seriozitate, inteleg mecanismul actualelor sisteme de selectie si se pregatesc in mod corespunzator.

Astfel, in urma recentelor modificari ale sistemului federal Express Entry (EE), a redevenit posibil pentru candidatii care nu dispun de oferte de lucru sa atinga punctajul necesar pentru a fi invitati sa-si depuna dosarele.  Pe langa oportunitatea oferita de programele provinciale, la care ne-am referit in articolul anterior, amatorii de emigrare pot sa-si stabileasca strategii care sa-i propulseze rapid catre pragul de acceptare, chiar daca pentru moment nu obtin punctajul minim necesar.

Astfel, un tanar intre 20 si 30 de ani, care dispune de o diploma de licenta,  are cel putin un an de experienta intr-o profesie sau meserie de calficare medie si stapaneste engleza sau franceza la un nivel intermediar-avansat, poate sa-si creeze un profil EE, dar nu va obtine decat circa 300 de puncte, cu mult sub scorurile minime—in jur de 450 de puncte–care au permis in ultimii doi ani obtinerea unei ITA (invitation to apply).  Daca insa acelasi tanar se inscrie la un masterat, mai acumuleaza un an de experienta, iar intre timp isi perfectioneaza cunostintele lingvistice astfel incat sa obtina, de exemplul la testul IELTS, note de 7 si 8 in loc de numai 6, scorul sau va depasi 470 de puncte, asigurandu-i astfel atribuirea statutului de rezident permanent in urmatoarele 6-7 luni.  Acest salt spectaculos se explica prin sporul de punctaj la studii si limba, precum si, mai ales, prin  asa numitii „skill transferability factors”, care confera pana la 100 de puncte suplimentare candidatilor cu studii post-univesitare si nivel superior de cunostinte lingvistice prin combinarea acestor factori.  Intr-o situatie similara se vor afla si candidatii care au absolvit scoli post-liceale de trei ani si se inscriu la inca una, chiar cu durata de numai un an, imbogatindu-si si ei intre timp cunostintele lingvistice.  Desigur, puncte suplimentare se pot obtine si in situatia unor cupluri in care sotul/sotia exhibă calitati similare cu ale titularului de dosar, sau prin stradania candidatului de a se pregati  pentru testare si in a doua limba oficiala a Canadei.

De remarcat ca  timpul total pe care-l consuma candidatul din momentul cand a decis sa emigreze si pana obtine rezidenta permanenta este mult mai redus dacat cel care era necesar pentru procesarea integrala a dosarelor inainte de introducerea sistemului Express Entry, cand cererile de emigrare puteau fi depuse direct, fara emiterea prealabila a unei  ITA, dar dosarele lancezeau apoi cate 3-4 ani pana se epuiza procesarea.

O alta cale de a deveni rezident permanent continua sa fie emigrarea in etape, respectiv obtinerea pentru inceput a unui permis de munca, urmata dupa un an de cererea de rezidenta permanenta in Canadian Experience Class (CEC).  Pana in prezent aceasta optiune a fost ingreunata de rigorile impuse angajatorilor incepand din 2014, cand fostul guvern conservator a instituit restrictii extrem de dure pentru cei care doreau sa recruteze forta de munca straina.  Am mai scris la aceasta rubrica despre taxa de o mie de dolari, despre plafoanele numerice, despre planurile de tranzitie super-sofisticate cerute angajatorilor si despre zecile de conditii pe care trebuie inca sa se oblige a le respecta.  Vestea buna este că, astfel cum presa canadiana a aflat deja, se asteapta ca Guvernul liberal sa includa masuri importante de relaxare a acestor restrictii in Legea bugetului pe care o va supune Parlamentului, dupa toate probabilitatile la sfarsitul acstei luni.  Globe and Mail a aflat ca aceasta relaxare se va referi in special la obtinerea permiselor de munca pentru ocupatii de calificare superioara, adica tocmai la cele vizate de mult temutul plan de tranzitie susmentionat, care impunea angajatorilor sa conceapa un set de masuri pe care se obliga sa le implementeze pentru a evita pe viitor angajarea unor muncitori straini.

Una din prevederile inca in vigoare, la care nu stim daca se va renunta, este obligativitatea pentru solicitantul de permis de lucru de  a dovedi stapanirea uneia din limbile oficiale ale Canadei.  Inaite de 2014, angajatorul putea de pilda sa indice in cererea pe care o prezenta la Employment Canada, ca nu are nevoie de un cunoscator de engleza sau franceza, deoarece seful echipei in care va lucra muncitorul strain stapaneste si el limba materna a candidatului.  Aceasta optiune nu mai este acceptata in prezent, drept care, in special pentru meseriasii din tari in care engleza sau franceza nu sunt de uz curent, exista riscul de a fi respinsi atunci cand cer permisul de lucru, chiar daca angajatorul a obtinut aprobarea de a le oferi pozitia respectiva.

Intr-adevar, aprobarea eliberata angajatorului (LMIA, de la Labour Matket Impact Assessment) mentioneaza in mod expres si obligatoriu stapanirea uneia din limbile oficiale ale Canadei.  Ca atare, cand candidatul prezinta copia acestei LMIA pentru a obtine permisul de munca, functionarii de la ambasada de care depinde sunt obligati sa-i verifice cunostintele lingvisitce.  Desi legea nu impune teste lingvistice pentru muncitorii temporari, majoritatea ambasadelor recurg exclusiv la acasta forma de verificare, ceeace adesea conduce la refuzul demersului, cu consecinta ca angajatorul se va gandi de doua ori pe viitor inainte de a incerca sa recruteze muncitori din tara respectiva.

Cat priveste pe muncitorii temporari proveniti din Romania, este desigur important sa fie constienti ca stapanirea englezei sau francezei le confera avantaje importante o data ajunsi in Canada, astfel ca este normal sa se astepte de la dansii un efort sustinut in aceasta directie.  Pe de alta parte, ei sunt inca vadit dezavantajati prin raport cu cei proveniti din tari ai caror cetateni nu au nevoie de vize pantru a intra in Canada.  Intr-adevar, acestia din urma nu au nevoie sa treaca pe la ambasade si se pot prezenta direct la un punct de frontiera canadian, inarmati numai cu acea LMIA si cu oferta de lucru de la angajator; permisul de lucru este apoi emis pe loc de catre autoritatile canadiene de la aeroport.  In principiu, functionarul respectiv, care este de obicei un vames cu delegatie de la Immigration Canada, ar trebui si dansul sa verifice cunostintele lingvistice ale candidatului, dar este mult mai putin probabil ca va refuza o persoana care tocmai s-a dat jos din avion si pe care o asteapta angajatorul in lobby-ul aeroportului, decat ar face-o functionarul instalat comod in biroul sau de la ambasada, caruia i se prezinta cererea de permis de lucru a unui candidat care se afla inca la el in tara.

Acest dezavantaj al romanilor va fi eliminat o data cu renuntarea la obligativitatea vizelor de intrare in Canada, anuntata pentru decembrie 2017.  Sa speram ca Guvernul canadian nu-si va schimba pozitia in acest sens, profitand de evolutia de care vorbeam la inceput, care marcheaza o distantare clara si ingrijoratoare a Guvernului pesedist din Romania de la principiile statului de drept.

Din experienta semnatarului acestor randuri, cei care solicita direct la sosirea pe aeroport permisul de munca, fara a mai trece pe la ambasada din tara lor de rezidenta, au cele mai mari sanse de a-l obtine fara niciun fel de complicatii si de intrebari pe care nu le inteleg, daca pe langa documentele sus-pomenite prezinta un dosar complet cu toate formularele gata completate si semnate, precum si cu toata documentatia suport pe care ar fi fost obligati sa o includa daca depuneau acel dosar la ambasada.  Aici intra in joc factorul uman: vamesul care-l ia in primire pe candidat va fi fericit sa se vada scutit de introducerea datelor in computer, pentru ca va scana codurile cu bare din formular si va prelua pur si simplu restul documentelor, facand astfel o considerabila economie de timp si de efort.

Pe langa schimbarile introduse in materie de permise de lucru, despre care stim in mod sigur ca se vor produce, se asteapta ca Legea bugetului sa fie insotita, conform unui obicei devenit cutuma constitutionala in ultimul deceniu, ca parte a ceeace se numeste „omnibus legislation”, de numeroase alte prevederi, inclusiv din domeniul imigratiei.  Este probabil, din acest punct de vedere, momentul in care Guvernul va strecura schimbarile pe care le-a promis si despre care am mai scris la aceasta rubrica, privind reintregirea familiei, varsta copiilor dependenti, conditiile de dobandire a cetateniei etc.

Cat priveste candidatii cu destinatia Quebec, primavara lui 2017 va aduce o schimbare radicala care, pentru cei bine pregatiti, mai ales in materie de franceza,, le va asigura selectia intr-un interval record si fara emotiile provocate de stangaciile Ministerului Imigratiei din aceasta provincie pe parcursul lui 2016.  Vom reveni cu noutati pe masura ce apar, si vor fi numeroase si, speram noi, pozitive.

Share

Comentariile sunt închise.