SCHIMBARI IMPORTANTE IN PROGRAMELE DE IMIGRATIE ALE PROVINCIEI ONTARIO (OINP)

SCHIMBARI IMPORTANTE IN PROGRAMELE DE IMIGRATIE ALE PROVINCIEI ONTARIO (OINP)

Pe 2 iulie 2020 Guvernul provinciei Ontario a adus importante amendamente la programele de imigratie bazate pe oferte de lucru emise de angajatori cu sediul in aceasta provincie, care permit in final obtinerea statutului de rezident permanent pentru rezidentii straini. In principal se are in vedere extinderea listei de asa zise ocupatii “in demand” care cuprinde ocupatii cu calificare inferioara, incluse in nivelele C si D din Nomenclatorul canadian de profesii NOC (National Occupational Classification) pentru care exista o penurie accentuata de forta de munca. Pana in prezent, pe acesta lista figurau urmatoarele profesii:
  1. Infirmiere auxiliare
  2. Personalul domestic de ingrijire a varstnicilor si persoanelor cu dizabilitati
  3. Personal de instalare si intretinere a echipamentelor din locuinte si sedii comerciale
  4. Soferi de camioane
  5. Operatori de utilaje grele (exceptand macaralele)
  6. Muncitori cu calificare inferioara din constructii
  7. Muncitori din ferme
  8. Muncitori din sere
  9. Culegatori de recolte
  10. Macelari industriali
Cei care au acumulat cel putin 9 luni de experienta intr-una din ocupatiile de mai sus, au la baza cel putin studii secundare, dispun de o oferta ferma de lucru si dovedesc un nivel modest de cunostiinte lingvistice in engleza sau franceza, pot depune o aplicatie on-line indiferent de localitatea din Ontario in care isi are sediul angajatorul. Amendamentele adoptate pe 2 iulie a.c. au extins lista de mai sus introducand alte 13 ocupatii, dar beneficiarii acestei modificari trebuie sa detina oferte de la angajatori aflati in afara razei GTA. Este vorba de urmatoarele ocupatii:
  1. Operatori de echipamente de procesare a mineralelor (NOC 9411)
  2. Turnatori (NOC 9416)
  3. Operatori de masini-unelte (NOC 9417)
  4. Alti operatori de masini de procesare a produselor metalice (NOC 9418)
  5. Operatori de echipamente din industria chimica (NOC 9421)
  6. Operatori de echipamente din industria maselor plastice (NOC 9422)
  7. Operatori de echipamente din industria lemnului (NOC 9437)
  8. Operatori de masini de cusut industriale (NOC 9446)
  9. Operatori de echipamente din industria alimentara (NOC 9461)
  10. Montatori de echipamente electronice (NOC 9523)
  11. Montatori de echipamente mecanice (NOC 9526)
  12. Vopsitori industriali (NOC 9536)
  13. Montatori de alte produse (biciclete, jucarii, camere de filmat etc.-NOC 9537).
O alta modificare importanta o constituie eliminarea obligatiei pentru candidati de a dovedi fonduri minime de instalare. In afara cerintelor privitoare la candidati, programul susmentionat, ca si celelalte programe OINP bazate pe oferta angajatorului, impun acestuia din urma cateva conditii importante, in afara cerintei privind sediul: sa fi fost activ in business pentru cel putin trei ani si sa fi obtinut pe ultimul an fiscal un venit gross de un milion de dolari (pentru cei cu sediul in GTA) sau de 500 de mii de dolari pentru ceilalti; de asemenea, cei cu sediul in GTA trebuie sa aiba cel putin cinci angajati cu norma intreaga, iar ceilalti cel putin trei angajati. Pe langa programul descris mai sus, care este practic deschis in permanenta, OINP mai administreaza dou programe (streams) bazate pe oferta angajatorului: cel pentru muncitori calificati (avand cel putin doi ani de experienta intr-o ocupatie nivel B din NOC) si cel pentru studentii internationali1. Aceste programe sunt la mare cautare si, de aceea, se inchid frecvent pentru ca OINP sa faca fata la avalansa de aplicatii. La data redactarii acestui articol programul este inca inchis (dupa ce in martie a fost deschis numai pentru cateva ore), dar se asteapta se fie redeschis de la o zi la alta. Candidatii potentiali trebuie sa urmaresca permanent pagina de noutati a OINP pentru a nu rata aceasta ocazie, iar intre timp sa se asigure ca pot obtine oferta de lucru de la angajator si ca, daca nu sunt deja salariatii acestuia, angajatorul a pus din vreme anunturi in siturile recomandate de OINP, pentru a demonstra ca a facut eforturi sa recruteze un canadian. De asemenea, angajatorul trebuie sa indeplineasca aceleasi conditii expuse mai sus pentru programul descris anterior. Cei care au initiat aplicatia on-line, au la dispozitie 14 zile pentru a completa informatiile necesare si a incarca documentatia suport, dupa care OINP proceseaza in cateva luni dosarele si emit, in caz de decizie pozitiva, in certificat de nominalizare pe baza caruia candidatii pot depune dosar de rezidenta permanenta la autoritatile federale si primesc intre timp un permis de lucru pe doi ani. O data cu dansii, primesc si sotii/sotiile lor permise de lucru deschise, iar copii pot cere la randul lor permise de studii. O data cu intrarea in vigoare a amendamentelor susmetinate, OINP a retras din situl sau ghidurile adresate separat angajatorilor si muncitorilor straini, dar a introdus o pagina separata de web pentru uzul celor interesati.

1De mentionat ca cei care profita de acest stream nu trebuie sa dovedeasca cunostinte lingvistice.

Share

IMIGRAȚIA CANADIANĂ ACCELEREAZA INTRODUCEREA TEHNOLOGIILOR AVANSATE

IMIGRAȚIA CANADIANĂ ACCELEREAZA INTRODUCEREA TEHNOLOGIILOR AVANSATE

OTTAWA – Conducerea IRCC (Immigration, Refugee and Citizenship Canada) a anunțat de curând intenția sa de a re-evalua complet și cât mai repede posibil maniera în care procesează dosarele candidaților, printre altele și pentru a putea face față afluxului sporit de aplicații care se așteaptă în perioada post-Covid-19.

Reprezentanții Departamentul federal de resort au declarat că „noul normal” care va apărea după ce pandemie necesită o reînnoire a tehnologiei folosite pentru a gestiona milioane de aplicații pe an.  Pentru aceasta  sunt necesare noi strategii de gestionare a acestor aplicații pentru a limita pe cât posibil contactul personal atât între funcționari, cât și între aceștia și candidați.

De aceea, Departamentul a lansat la sfârșitul lunii trecute o „solicitare urgentă”  pentru o desemnarea unei companii care să ajute la implementarea proiectului respectiv.

Menționăm că Imigrația în Canada s-a oprit aproape total în martie 2020, când granițele din întreaga lume s-au închis pentru a încetini răspândirea noului coronavirus. Un raport al RBC (Royal Bank of Canada)  a sugerat că aceasta ar putea afecta în mod serios creșterea economică a Canadei, dând doar ca exemplu cele 6 miliarde de dolari, cu care studenții internaționali contribuie la economie în fiecare an. Este de înțeles de aceea cracterul urgent al introducerii unor măsuri care să ajute la recuperarea timpului pierdut.

Pentru clienții noștri, anunțul recent ar trebui privit ca un avertisment că, în viitorul apropiat, niciun solicitant nu va putea gestiona problemele de imigrație fără tehnologii avansate și abilități adecvate de operare ale acestora. Vom face tot posibilul pentru a răspunde nevoilor dvs. în acest sens, dar trebuie, la rândul dvs., să vă asigurați că dețineți sau aveți acces ușor la computere desktop / laptopuri, scanere și imprimante. De asemenea, ar trebui să actualizați viteza de acces la Internet pentru a putea trimite / primi rapid mesaje, participa la seminarii web și aplica online pentru servicii care ar putea fi însoțite de plafoane numerice și acces limitat în timp.

Share

62 DE SCENARII PENTRU A DEFINI CĂLĂTORIILE NE-ESENȚIALE

62 DE SCENARII PENTRU A DEFINI CĂLĂTORIILE NE-ESENȚIALE

Intr-un articol anterior am prezentat instrucțiunile publicate de Guvernul canadian privind condițiile în care persoanele care nu sunt cetățeni sau rezidenți permanenți canadieni pot fi admise la punctele de frontieră ale Canadei.  De curând, CBC (Canadian Broadcasting Corporation) a reușit să obțină un set de instructiuni suplimentare menite să detalieze variatele situații cu care se pot confrunta funcționarii de la CBSA (Canada Border Services Agency) atunci când verifică dacă noii sosiți respectă aceste instrucțiuni.

Reamintim că, pe lânga cei care au primit documentele de rezidență permanentă[1] înainte de 18 martie a.c., sunt acceptate, câtă vreme se mențin restricțiile actuale, și următoarele categorii de persoane:

  • Străinii care ajung în Canada venind din Statele Unite, dar numai pentru „essential travel”.
  • Rudele apropiate si soții/partenerii conjugali ai cetățenilor sau rezidenților permanenți canadieni.  Pe 23 martie 2020, Guvernul canadian a publicat o precizare în sensul că prin rude apropiate se ințeleg nu numai descendenții (inclusiv adoptați) ai cetățenilor sau rezidenților permanenți, ci și părinții acestora, inclusiv părinții vitregi, plus tutorii sau curatorii minorilor canadieni.  Asadar, o definiție mult mai largă decăt cea din Legea Imigrației.
  • Cetățenii francezi care locuiesc în  Saint Pierre and Miquelon și s-au aflat în ultimele 14 zile în această insulă, în Statele Unite, sau în Canada.
  • Persoanele care ajung în Canada la bordul unui vas și care s-au îmbarcat cu destinația Canada înainte de 21 martie 2020.
  • Persoanele acceptate să lucreze în Canada ca studenți în domeniul sănătății, sau pentru a livra, întreține și repara aparatură medicală.
  • Persoanele care dețin autorizații scrise emise de autoritățile consulare canadiene care le permit reunirea cu membrii apropiați de familie.  De menționat ca tot pe 23 martie a.c. a apărut precizarea ca acești membri apropiați de familie aflați în Canada pot fi nu numai cetățeni sau rezidenți permanenți canadieni, ci și deținători de permise de munca sau de studii, sau chiar vizitatorii și persoanele care au nevoie de protecție.
  • Cei înregistrați ca indieni în conformitate cu „Indian Act”.
  • Diplomați străini și membrii lor de familie.
  • Echipajele avioanelor comerciale.
  • Pasagerii în tranzit.
  • Cetățenii străini a căror intrare in Canada servește interesele naționale, conform determinării efectuate de ministerele Imigrației, Sănătății și Afacerilor externe.
  • Militarii invitați sa viziteze Canada și membrii lor de familie.

Dacă aceste excepții ar fi fost instituite într-un context juridic diferit, mai exact cel în care ne-am nascut majoritatea dintre noi, specific Europei continentale, funcționarii chemați să le implementeze ar fi avut suficiente elemente pentru a le aplica direct, făcând uz de experiența și de capacitatea lor de apreciere a situațiilor cu care sunt confruntați.   Așa ceva nu se poate întâmpla însă într-un sistem dominat de cultura juridică anglo-saxonă (proprie sistemelor de „common-law” din SUA, Canada, UK, Australia și Noua Zeelandă), care nu se mulțumește cu afișarea principiilor, ci tinde spre stricta enumerare a tuturor situațiilor posibile în care aceste principii vor fi aplicate[2].  Nu este de aceea de mirare că, pornind de la  lista de exceptii de mai sus, conducerea CBSA a detaliat, pentru uzul funcționarilor săi, un număr de 62 de scenarii posibile, insoțite de soluțiile pe care respectivii trebuie sa le adopte când sunt confruntați cu vreunul dintre ele.  Documentul contine 28 de pagini cu explicații amănunțite pentru fiecare scenariu în parte.

Unele dintre scenarii, în special cele care vizează reîntregirea familiei, introduc nuanțe și excepții la excepții, iar multe au mențiunea „depinde de circumstanțe”. Un detaliu specific poate însemna uneori diferența dintre cineva acceptat să intre în Canada sau  refuzat, conform explicațiilor din document.

Iată câteva dintre scenarii și motivele pentru care CBSA poate sau nu să permită intrarea în Canada:

  • Privitor la cetățenii străini care vin în Canada să locuiască temporar cu soțul sau familia imediată în timpul pandemiei: CBSA spune că investighează circumstanțele specifice, cum ar fi dacă nu cumva individul respectiv încearcă să evite pandemia din SUA sau, dimpotrivă, încearcă să asigure sănătatea și bunăstarea partenerului.
  • CBSA consideră de asemenea că este neesențial și discreționar motivul invocat de cineva care vine să-și viziteze soțul canadian în zilele libere pentru ca apoi să se întoarcă la lucru în SUA.
  • Chiar și atunci când cel ce încearcă să intre în Canada invocă nevoia unui membru de familie cu dizabilități sau alte condiții medicale de a primi îngrijire, CBSA recomandă funcționarului să verifice dacă nu cumva există și alte posibilități pentru cel în cauză de a primi îngrijiri.  De menționat că instrucțiunile adoptate de Guvern nu fac o asemenea distincție, deci suntem în fața unei interpretări restrictive, care în Europa nu ar fi admisibilă întrucât încalcă principiul Ubi lex non distinguit, nec nos distinguere debemus
  • Un alt scenariu imaginat de CBSA privește pe femeia care se întoarce în Canada ca să nască.  Aceasta va fi sau nu admisă după cum funcționarul de la frontieră apreciază că stabilimentul medical la care intenționează să se interneze practică sau nu interzicerea vizitelor efectuate de cei care au călătorit în afara Canadei pentru mai mult de 14 zile.
  • Alt scenariu prezentat de CBC se referă la soțul/soția sau  copilul care însoțește șoferul de camion care transportă mărfuri esențiale spre și dinspre SUA.  Acestora li se poate refuza re-intrarea în Canada dacă se apreciază că au și alte modalități de a călători acasă, exceptând cazul când sunt ei înșiși șoferi de schimb.

Lista scenariilor posibile pentru situații legate de reîntregirea familiei conține peste 20 de rubrici, printre care mai întâlnim interdicția de a participa la funeraliile unui membru de familie, sau de a petrece vacanța la rezidența de vară a familiei, după cum multe dintre scenarii conțin mențiunea „depends”, caz în care funcționarului CBSA i se oferă jaloane de apreciere; pentru a da numai un exemplu, cineva care vrea să intre în Canada pentru a se afla alături de un lucrător care prestează servicii esențiale ar putea fi admis dacă este vorba de relocarea familiei în Canada, sau de îngrijirea unui copil care este silit să rămână acasă deoarece școlile sunt închise (dar nu și în alte cazuri).  O „nanny” care însoțește familia de canadieni poate sau nu poate fi admisă după cum copiii respectivi ar putea fi îngrijiți în Canada și de rudele lor de aici sau nu.

In continuare, documentul CBSA rezervă patru scenarii pentru studenți, 14 pentru muncitorii străini, două pentru oamenii de afaceri și 14 pentru alți călători.  Multe dintre ele creeaza mai de grabă confuzie, decât să orienteze interpretarea corectă a Instrucțiunilor guvernamentale, cum ar fi cel care se referă la un străin care vine în Canada pentru a prelua un elev care se reînoarce în SUA: CBSA aplică aceeași etichetă „depends” și se mulțumește să explice funcționarului de la frontieră că „în general, această situație nu este discreționară”.   Altele conferă funcționarului puteri discreționare, cum este scenariul care privește un străin care dorește să cumpere bunuri esențiale (hrană și medicamente) din Canada: acesta poate fi admis sau nu după cum funcționarul apreciază dacă în SUA există sau nu magazine cu asemenea bunuri „în proximitate”, fără a se defini acest din urmă termen.

Tote aceste scenarii au fost imaginate pentru a clarifica ce înțelege CBSA (nu neapărat și legiuitorul) prin noțiunea de „discretionary/optional” ca scop al călătoriei spre Canada a unei persoane care nu este cetățean sau rezident permanent canadian.  Instrucțiunile Guvernului interzic asemenea călătorii, dând ca exemple numai vizitele în scop de „tourism, recreation or entertainment.”  Intreg eșafodajul celor 62 de scenarii a fost construit pornind de la această simplă formulare!

Concluzia pe care o trage CBC este că  o persoană care călătorește spre Canada nu are nicio garanție că va fi admisă, chiar dacă se încadrează în excepțiile menționate la început.  Așa se face că s-a trezit refuzat la frontieră un cetățean american care-și însoțea soția gravidă (cetățean canadian), deși amândoi se puteau izola într-un apartament pus la dispoziție de tatăl femeii, care întâmplător este și medic.  Tot astfel, o canadiancă a trebuit să se descurce singură cu mutatul în altă localitate pentru că soțului ei american nu i s-a permis să o ajute, fiind vorba de o călătorie neesențială în ochii funcționarului CBSA.  La fel de neesențială a fost considerată călătoria unei americance care venea să se ocupe de soțul ei aflat singur în Canada și suferind de atacuri de panică.

CBSA a anunțat pe 8 iunie 2020 că relaxează parțial scenariile descrise mai sus, în sensul că resortisanții străini care sunt membri de familie imediați ai cetățenilor și rezidenților permanenți canadieni, și care nu au COVID-19 și nu prezintă semne sau simptome de COVID- 19, sau care nu au motive să creadă că au COVID-19, vor fi scutiți de interdicția de a intra în Canada dacă vor intra cu un membru de familie imediat pentru o perioadă de cel puțin 15 zile.  Cetățenii străini care sunt admiși în Canada în conformitate cu această scutire trebuie să rămână în  carantină timp de 14 zile.

Sunt considerați membri imediați de familie următorii: soțul / partenerul de drept comun; copilul dependent; părintele biologic sau  părintele vitreg, sau fratele vitreg al soțului sau partenerului de drept comun; tutorele sau curatorul minorului sau al persoanei cu handicap mental.



[1] Trebuie reținut că potrivit legii, nimeni nu devine rezident permanent până nu se prezntă efectiv la un punct de frontieră in posesia unei COPR (Confirmation of Permanent Residence), deci detinatorii unor asemenea documente nu au calitatea de rezidenți permanenți până nu trec prin așa numita procedură de „landing” la un punct de frontieră.  Excepție fac cei aflați deja în interiorul Canadei (de pildă soții parenați/sponsorizați care coabiteaza cu sponsorii lor din chiar momentul depunerii dosarului)ș aceștia sunt programați pentru „landing” la un oficiu IRCC din interior.

[2] Cu mulți ani în urmă, semnatarul acestor rânduri a urmat cursurile post-universitare ale Facultății Internaționale  de Drept Comparat din Strasbourg, unde predau profesori din ambele „tabere” sus-menționate, care însă erau cu toții de acord că această deosebire de abordare a problemelor juridice are rădăcini mai adânci în însăși modul de a gândi al cetățenilor din țările respective.  Acest mod diferit de abordare a realității se reflectă, de pildă, atunci când diplomații se întâlnesc la masa tratativelor: cei din Franța, Germania, Italia, România etc. se concentrează pe formularea unor reguli si principii generale, pe când englezii și americanii vor să vadă enumerate toate ipotezele posibile generate de problma care se negociază.  Este interesant de urmărit sub acest aspect cum vor evolua tratativele legate de Brexit, actualmente în curs de desfășurare.

Share

DIN PARTEA DEPARTAMENTULUI IMIGRATIEI: POLITICĂ PUBLICĂ TEMPORARĂ PRIVIND EXCEPTAREA DE LA UNELE CERINȚE CÂND UN MUNCER TEMPORAR SCHIMBĂ OCUPAȚIA.

DIN PARTEA DEPARTAMENTULUI IMIGRATIEI: POLITICĂ PUBLICĂ TEMPORARĂ PRIVIND EXCEPTAREA DE LA UNELE CERINȚE CÂND UN MUNCER TEMPORAR SCHIMBĂ OCUPAȚIA.

Această politică publică a intrat în vigoare pe 12 mai 2020 și va rămâne în vigoare până la revocarea sa de către Ministrului Imigrației, Refugiaților și Cetățeniei (IRCC). Aceste măsuri sunt prevăzute pentru a permite lucrătorilor temporari cu autorizație de a lucra în Canada (adică un permis de muncă valabil sau o autorizație de a lucra fără permis)–care nu pot să înceapă munca la alt angajator până nu obțin un nou permis de muncă în care este menționat expres acest  nou angajator–să înceapă să lucreze  în timp ce cererea pentru noul permis de muncă este încă în curs de procesare. Măsurile includ și o exceptare de la furnizarea de amprente și poze (biometrics)  dacă sucursala lui  Service Canada care deservește zona unde locuiește solicitantul este temporar închisă din cauza pandemiei.

Persoanele care pot să beneficieze de aceste măsuri sunt resortisanții străini care:

1. au un statut implicit, ceea ce înseamnă că sunt autorizați să lucreze în timp ce cererea de permis de muncă este pendinte, dar sunt ținute de condițiile impuse permisului expirat, astfel încât, în absența excepției, acestea nu pot exercita o nouă ocupație sau schimba angajatorul

2. sunt nevoite să treacă la o altă ocupație sau un alt angajator întrucât au fost concediate din cauza impactului lui COVID-19

3. sau au nevoie de un permis de muncă pentru a lucra într-o nouă ocupație sau pentru un nou angajator deși în present sunt scutite de permis de muncă.

Condițiile pentru a profita de aceste măsuri sunt următoarele:

i. resortisantul străin se află în Canada cu statut de rezident temporar valid (inclusiv statut implicit);

ii. a deținut un permis de muncă valabil sau a fost autorizat să funcționeze fără permis de muncă atunci când a fost depusă cererea pentru o nouă autorizație de muncă sau reînnoirea permisului de muncă în Canada;

iii. a depus o nouă cerere de autorizație de muncă sau o cerere de reînnoire a permisului de muncă în Canada pentru un permis de muncă specific angajatorului, pentru care nu a fost încă luată o decizie;

iv. intenționează să lucreze pentru un nou angajator și / sau o altă ocupație, astfel cum este specificat în oferta de muncă inclusă în cererea de autorizare de muncă;

v. a solicitat aplicarea prezentelor măsuri folosind mijloacele electronice identificate de Departament în acest scop; și

vi. a solicitat expres ca scutirea să fie aplicabilă înainte de luarea unei decizii cu privire la cererea de autorizare de muncă.

Share

DIRECT DE LA SURSĂ: NOUTĂȚI DIN IMIGRAȚIE

DIRECT DE LA SURSĂ: NOUTĂȚI DIN IMIGRAȚIE

In aceste zile dominate de pandemic,  reprezentanții organizațiilor profesionale din domeniul Imigrației se întâlnesc periodic cu factorii de răspundere din IRCC (Immigration, Refugee and Citizenship Canada), IRB (Immigration Refugee Board),  ESDC (Employment and Social Development Canada) și CBSA (Canada Border Services Agency) pentru a fi informați cu privire la ultimele măsuri adoptate pentru adaptarea politicilor guvernamentale la situația în continuă schimbare a stării de sănătate și a evoluției economice a societății canadiene.   In cele ce urmează voi prezenta pe scurt cele discutate cu prilejul întâlnirii din data de 5 mai 2020.

O primă precizare se referă la achitarea taxelor prelevate pentru dosarele de imigrație de către IRCC.  După cum am anunțat la vremea respectivă, aceste taxe au fost majorate cu începere de la 30 aprilie 2020.  S-a anunțat acum că se va accepta taxa veche chiar dacă dosarul a ajuns la IRCC dupa acea dată, dacă ștampila poștei a fost aplicată anterior.  Pentru cele expediate cu întârziere, nu se va mai restitui dosarul, ci se va cere achitara diferenței.  S-a mai menționat că, pe lângă personalul domestic, sunt scutiți de majorare și lucrătorii din construcți aflați pe raza GTA (Greater Toronto Area).

Numeroși cetățeni și rezidenți permanenți canadieni așteaptă cu nerăbdare de câteva luni bune să afle când și cum va relua IRCC acceptarea dosarelor de sponsorizare a părinților și bunicilor.  Aflăm acum că această problemă nu este considerată o prioritate a momentului, drept care un anunț cu privire la data declanșării „campaniei” pentru 2020 se așteaptă să fie făcut „later in the year”.

Cea mai mare parte a noutăților comunicate de organismele sus-menționate se referă la procesarea aplicațiilor privind deținătorii de statut temporar în Canada și, în mod special, studenții internaționali și muncitorii străini temporari.  Vom menționa pe scurt câteva dintre acestea, cu precizarea că o prezentare exhaustivă găsiți în siturile oficiale ale organismelor respective:

In primul rând, ca măsură generală, se va acorda prioritate persoanelor din domeniul sănătății și al agriculturii.  Pe lângă procesarea mai rapidă a aplicațiilor, studenții cu profil sanitar vor fi autorizați să lucreze cu norma întreagă în timpul studiilor (nu numai în vacanțe).  Pentru angajarea lucrătorilor din agricultură nu se mai cere desfășurarea unei campanii prealabile de publicitate; de asemenea, angajatorii acestora din urmă pot prezenta certificate anterioare privind cazarea lor etc.

O altă măsură importantă este prelungirea validității permiselor de muncă de la un an la doi ani pentru toate categoriile de muncitori temporari care se recruteaza potrivit procedurii rezervate pentru salarii inferioare mediei stabilite de ESDC pentru provincia respectivă (Stream for Low-wage Positions).  Cu titlu de exemplu, pentru Quebec salariul mediu actual este de 23,08 dolari pe oră, iar pentru Ontario de 24,04 dolari; orice ofertă care prevede un salariu inferior acestei medii trebuie aprobată de ESDC potrivit procedurii pentru salarii mici, iar angajatorul este constrâns prin lege să nu ofere un salariu mai mare decât cel stabilit pentru ocupația respectivă, în regiunea respectivă, decât dacă are deja alți salariați angajați cu asemenea salarii.

Tot pentru muncitorii temporari, ESDC consideră că angajatorul respectă obligațiile privind salariul dacă plătesc echivalentul a 30 de ore pe săptămână conform cuantumului orar aprobat, chiar dacă inițial se obligase să-i asigure, să zicem, muncă pentru 40 de ore pe săptămână.  De asemenea, s-a precizat că angajatorul trebuie să achite salariu pe perioada inițială de carantină a muncitorului nou venit, dar nu mai este obligat să o facă dacă intervine ulterior o nouă carantină.  Reprezentanții ESDC au subliniat din nou seriozitatea sancțiunilor care pot fi aplicate angajatorilor care nu respectă regulile impuse de COVID-19 (amenzi până la un milion de dolari).

Cât privește studenții internaționali, s-a decis că vor putea cere la absolvire un permis de muncă din categoria PGWP (Post-graduation work permit) chiar și dacă numai 50% din cursuri le-au frecventat în Canada, iar restul au trebuit să le urmeze on-line din afara Canadei.

O situație specială pentru care IRCC nu a fost în stare să ofere o soluție pentru moment este cea a vizitatorilor care au cerut permise de studii și așteaptă aprobarea aplicațiilor aflându-se încă în Canada.  Potrivit legii, aceștia sunt obligați să urmeze procedura rezervată celor aflați în afara Canadei și, o dată ce primesc aprobarea, să se prezinte cu ea la un post canadian de frontieră pentru eliberarea permisului de muncă, ceeace în prezent nu mai este posibil.  Soluția ar fi ca IRCC să le transmită permisul prin poștă sau să-i programeze la un centru din interiorul Canadei pentru a și-l ridica, dar pe 5 mai nu s-a comunicat nimic în acest sens, deși există o procedură similară când este vorba de obținerea rezidenței permanente.

Din partea CBSA s-a precizat că toți cei care ajung în Canada trebuie să se izoleze pentru 14 zile, ceeace se știa deja, ca și faptul că respectivii trebuie să prezinte un plan de „carantinare” plauzibil.  Acum aflăm că pentru cei care petrec mai puțin de 14 zile în Canada este obligatoriu numai să respecte măsurile de distanțare fizică și să poarte mască.  CBSA acceptă vizitatori care invocă reunificarea familiei, dar acest argument în sine nu este suficient pentru a fi acceptați, ci trebuie să prezinte dovezi suplimentare care fac vizita necesară.  De asemenea, carantina de 14 zile a devenit acum obligatorie și pentru rezidenții americani, care până de curând puteau dovedi că au stat în carantină în Statele Unite.  Participanții la discuții au semnalat că există puncte de frontieră care refuză să proceseze aplicațiile celor cu aprobări de permise de lucru și de studii, iar CBSA a promis să investigheze, precizând că nu este vorba de o politică oficială.  In orice caz, bazându-se pe experiența proprie, mai mulți profesioniști și-au sfătuit colegii să sune la punctul de frontieră respectiv înainte de a trimite acolo un candidat, pentru a se asigura că nu face deplasarea de pomană.

O situație bizară semnalată de participanții la discuții este cea a muncitorilor străini și a studenților internaționali ale căror permise respective au expirat, dar care au cerut prelungirea lor înainte de expirare.  Potrivit legii, aceștia se bucură de statut implicit (implied status) până la eliberarea noilor permise, cu toate drepturile care decurg din acest statut, inclusiv dreptul la asigurare medicală gratuită.  Problema este însă că această asigurare este de resortul autorităților din fiecare provincie, dintre care unele nu recunosc, sau se fac că nu au aflat despre existența acestor prevederi federale și refuză să extindă validitatea cardului de sănătate până nu văd noul permis. 

In urmă cu câteva săptămâni, IRCC ne asigurase că a luat legătura cu provinciile și situația s-r fi rezolvat, dar atitudinea multor centre provinciale se pare că nu s-a modificat, drept care IRCC s-a simțit obligat să pună la dispoziția noastră, a profesioniștilor din domeniul imigrației, o scrisoare-standard pe care să o transmitem clienților aflați în situație descrisă mai sus, pentru a o prezenta autorităților provinciale.   In scrisoare, adresată direct autorităților provinciale, se explică pe larg ce înseamnă „implied status/statut implicite” cu trimitere directă la Regulamentul de aplicare a Legii Imigrației (art. 183 alin.5);  se recunoaște apoi dreptul autorităților provinciale de a stabili cine are acces la asistență medicală gratuită, dar li se reamintește totodată că sunt ținute să respecte legile federale, iar la sfârșit se enumeră documentele pe care solicitantul trebuie să le prezinte pentru a li se recunoaște acest beneficiu, și anume: copie de pe permisul expirat, copie de pe confirmarea emisă de IRCC că cererea de extindere a fost înregistrată (submission confirmation) și copie de pe chitanța cu care s-a achitat taxa de procesare;  în cazul aplicațiilor expediate prin poștă, în loc de confirmare de la IRCC este suficientă dovada de livrare a plicului.  Ca să nu încapă nici o îndoială, IRCC însoțește scrisoarea cu mostre ale documentelor respective.  Ne îndoim că în prezența unei asemenea scrisori oficiale provenită de la Direcția generală de orientare a programului de imigrație din IRCC se vor mai găsi autorități provinciale care să refuze dreptul la asistență sanitară al celor cu statut implicit.  De altfel, de curând, provincia Ontario a afișat știrea că s-a prelungit automat validitatea cardurilor de sănătate expirate.

Printre alte câteva aspecte semnalate de participanții la discuția din 5 mai a.c. se numără precizarea că obligația de a răspunde în 30 de zile la cererile de acces la informație depuse de cei care doresc să cunoască exact ce se întâmplă cu dosarul lor s-a prelungit la un an; de asemenea IRB a confirmat că interviurile pentru examinarea cererilor de azil s-au anulat pe termen nedefinit, urmând ca la reluare, cei în cauză să primească notificări prin email.

Asemenea întâlniri se organizează tot la două săptămâni până la ridicarea restricțiilor impuse de COVID-19.  Vă vom ține la curent în continuare cu tot ceeace prezintă interes pentru cititorii si clientii noștri.

Share

MAJORAREA TAXELOR DE PROCESARE PENTRU IMIGRANTII ECONOMICI

MAJORAREA TAXELOR DE PROCESARE PENTRU IMIGRANTII ECONOMICI

Începând cu data de 30 aprilie 2020, taxele de procesare percepute de IRCC (Immigration, Refugee and Citizenship Canada) se majorează după cum urmează:

  1. Taxele pentru titularii de dosare (principal applicants) din clasa oamenilor de afaceri (business immigrants), inclusiv persoane fizice autorizate (self-employed), candidații programului „start-up visa”, investitorii din Quebec, antreprenorii din Quebec și  persoanele fizice autorizate din Quebec (travailleurs autonomes) vor crește de la 1.050 dolari la 1.575 dolari (o creștere de 50%).
  2. Taxele pentru titularii de dosare (principal applicants)  ai clasei economice non-business vor spori de la 550 dolari la 825 dolari (o creștere de 50%). Această creștere nu se va aplica taxelor pentru aplicanții principali și familiile lor din programele „Caregivers” (personal domestic de îngrijire a copiilor, vârstnicilor și celor handicapați), care vor rămâne neschimbate până în 2022.
  3. Taxele pentru soți sau parteneri conjugali din toate clasele economice vor crește de la 550  la 825 dolari (o creștere de 50%).
  4. Taxele pentru copiii dependenți din toate clasele economice vor spori de la 150 dolari la 225 dolari (o creștere de 50%).
  5. Taxa de rezidență permanentă va crește de la 490 dolari la 500 dolari (o creștere de 2%).

Începând cu 2022-2023 și, ulterior, la fiecare doi ani, taxele de procesare pentru solicitanții de rezidență permanentă vor fi majorate în funcție de Indicele prețurilor de consum (CPI, de la Consumer Price Index). Se estimează o creștere anuală a CPI de 2%, care se va traduce, pentru următoarea majorare din 2022-2023, într-o taxă de 1.640 dolari în privința candidaților de la pct. 1 de mai sus, de 860 dolari pentru cei de la punctele 2 și 3, de 235 dolari pentru copiii de la pct.4 și de 520 $ pentru dreptul de rezidență permanentă.

Tot începând cu intervalul 2022-2023 se vor majora taxele de procesare și pentru solicitanții de rezidență permanentă din clasele non-economice (reîntregirea familiei, persoanele protejate și candidații care invocă motive umanitare) care nu sunt afectați de actuala majorare.  Aceștia vor avea de achitat 570$ începând din aprilie 2020 și, mai apoi, 595$ începând din aprilie 2024.  Copii acestora vor plăti taxe majorate cu câte 5 dolari la fiecare doi ani, respectiv 155$ în 2022 și 160$ în 2024.

Astfel cum am menționat, actualele majorări se aplică începând din 30 aprilie a.c.  Dosarele primite de IRCC până la ora 9 a.m. E.D.T. din acea zi se supun vechilor taxe.  Dosarele primite după acest moment și care nu conțin noile taxe vor fi restituite ca incomplete.

Share

DIN NOU DESPRE INCEPUTURI

DIN NOU DESPRE INCEPUTURI

Am încheiat articolul anterior cu o referire nostalgică la perioada de început a migrației post-comuniste a românilor către Canada, când compatrioții noștri abia descoperiseră că se poate ajunge pe aceste meleaguri și fără a cere azil politic sau a beneficia de reîntregirea familiei.  Nu era nevoie de teste, taxele de procesare erau modice, iar aprobrea se obținea prin susținerea unui intrerviu cu un funcționar canadian dispus să treacă cu vederea stângăciile candidatului.  A fost și momentul când mi-am început cariera de profesionist în domeniul imigrației, ca angajat al unei firme de avocatură din Toronto.   Am lucrat la acea firmă până în 1998 când, împreună cu soția mea,  am înregistrat primul nostru cabinet de consultanță și am continuat să funcționăm ca o entitate independentă.

Ca să pun lucrurile în context, am ajuns în Canada cu câteva zile mai înainte ca o națiune întreagă să se lase păcălită și să-l voteze președinte pe Iliescu.   Nu ne-a fost ușor la început, cum nu le este tuturor celor care își schimbă atât de radical întreaga existență pentru a se adapta la o lume complet diferită de cea în care trăiseră până atunci.  Aproape ca ne bătea gândul să ne întoarcem, dar ne-a trecut cheful când am văzut imagini cu minierii invadând treptele Facultății de Drept din București, alma mater a subsemnatului și a soției mele.   Nici securiștii porniți să-i aresteze pe studenții dizidenți nu îndrazniseră să pătrundă în acest perimetru: îi așteptau la colț de stradă cu dubele pregătite și cu turnătorii la post.  

Ne-au trebuit câteva luni ca să ne facem un rost, și așa s-a făcut că am ajuns consultant de imigrație, după ce în România fusesem avocat și cercetător științific.  Bineînțeles, cariera de jurist m-a ajutat enorm ca să fac față acestei schimbări: au mai trecut câteva luni și boss-ul firmei a remarcat că redactez concluziile scrise și celelalte materiale chiar mai bine decât avocații canadieni din staff-ul pe care-l conducea, drept care în continuare am funcționat practic independent, conducând operațiile firmei în toată Europa de Est[1].  Așa se face că, după o viață întreagă petrecută în „lagărul socialist”, abia o dată devenit cetățean canadian am vizitat Moldova, Ungaria, Iugoslavia, Ukraina și Albania, acordând consultații și organizând conferințe despre sistemul canadian de selecție a imigranților.  In anii care au urmat au apărut numeroase cabinete de consultanță și persoane individuale care au oferit servicii în acest domeniu, dar subsemnatul mă pot mândri cu faptul că primele dosare depuse la Ambasada Canadei din București de îndată ce s-au deschis porțile imigrației economice, au fost trimise de firma noastră.  Câteva mii de familii din întreaga Europă de Est se află astăzi în Canada ca urmare a acestei activități.

Revenind la modul de funcționare a sistemului de selecție de la începutul anilor 90 și până spre mileniul actual, succesul clienților noștri se explica prin capacitatea de a reacționa rapid la schimbările frecvente care caracterizau în acei ani maniera Guvernului canadian de a orienta influxul imigranților în funcție de necesitățile economoice ale Canadei.  Intr-adevăr, domeniul Imigrației era adminisitrat de un minister cu două departamente inter-conectate: Immigration și Employment.  Cel din urmă furniza periodic celui dintâi informații privind evoluția pieței muncii, iar acesta modifica prompt listele de ocupații care generau cu efect imediat oportunități pe termen scurt pentru cei care știau să profite de ele.  Aceste liste nu se comunicau publicului, dar se trimeteau prin fax la firmele de avocatură în chiar momentul adoptării lor.  Erau de fapt două liste: una generală, pentru întreaga Canadă, și alta diferențiată pe provincii, ambele atribuind punctaje diferite pentru ocupațiile pe care le cuprindeau.   Ca să poată fi acceptat, un candidat trebuia să dovedească experiență într-o ocupație aflată pe lista generală (altminteri era refuzat din start) și să acumuleze suficiente puncte pentru ca, împreună cu cele atribuite pentru vârstă, studii, cunoștințe lingvistice, durata experienței profesionale, rude în Canada etc. să atingă pragul de trecere stabilit prin lege.   Cu alte cuvinte, ca să dau un exemplu, dacă un inginer de aviație avea inspirația (sau era sfătuit de noi) să depună dosarul la un moment când această ocupație figura pe lista generală cu 5 puncte, putea sau nu putea să fie acceptat, în funcție de punctajul obținut pentru ceilalți factori de selecție; dacă însă urma sfatul nostru și indica drept destinație în Canada provincia Alberta (unde în acel moment ocupația sa figura pe lista specială cu 15 puncte), putea să fie sigur că va fi acceptat!  

Este de la sine înțeles că fără asistență profesională de calitate, doritorii de imigrație erau la voia hazardului.  Pe cei care ni se adresau pentru evaluarea gratuită a șanselor de reușită, îi păstram în evidențele firmei chiar dacă nu calificau pentru moment și îi „activam” de îndată ce se schimbau listele în favoarea lor, ceeace n-ar fi avut cum să știe prin propriile forțe.   Majoritatea celor refuzați pentru că nu au figurat pe lista generală renunțau să mai încerce, deși era foarte probabil ca ocupația lor să apară pe lista urmatoare, la scurt interval după refuz.

Atunci când Ambasada din București a început să încetinească ritmul de procesare, legea în vigoare în acel moment ne-a permis să depunem dosarele la ambasade mai puțin aglomerate, cum erau cele din Kiev și din Varșovia, ceeace nu stătea la îndemâna celor lipsiți de asistență profesională, drept care clienții noștri ajungeau cu mult mai repede în Canada.

In sfârșit, beneficiile „epocii de aur” a Imigrației nu se opreau la candidații care, profitând de asistența noastră, ajungeau repede și fără probleme în Canada.  Legislația în vigoare până la adoptarea actualei Legi a Imigrației (IRPA, de la Immigration and Refugee Protection Act) permitea oricărui candidat nemulțumit să atace la Curtea Federală a Canadei orice decizie negativă adoptată de ambasade[2].   Pe la mijlocul anilor 90, la București funcționa ca „Immigration Program Manager” o persoană care nu se știe din ce motiv nu-i prea agrea pe români, drept care-i refuza pe capete[3].  A avut neșansa de a refuza și pe câțiva din clienții noștri, drept care am sesizat de fiecare dată Curtea Federală (fără să cerem onorarii suplimentare de la clienți!) și am obținut de fiecare dată câștig de cauză.  La un moment dat, un judecător a făcut referire directă la competența persoanei în cauză, care a dus la rechemarea sa urgentă în Canada, unde i s-a încredințat o muncă de rutină care nu presupunea adoptarea de decizii.

Toate acestea s-au schimbat după ce  IRPA a intrat în vigoare, iar o dată cu introducerea actualului sistem de selecție (Express Entry) procesarea dosarelor a fost practic automatizată, excluzând de cele mai multe ori necesitatea intervenției unor funcționari experimentați cum erau cei care-i intervievau pe clienții nostri în anii 90, iar tendința este de a da și această selecție[4] pe mâna inteligenței artificiale (Artificial Inteligence-AI), așa cum am menționat într-un articol anterior. Aceasta nu inseamna că asistența profesională este mai puțin importantă astăzi decât acum două decenii.  Dimpotrivă, întrucât s-a redus masiv participarea la procesare a unor agenți cu înaltă calificare și capacitate de apreciere, cea mai mică greșeală sau omisiune poate duce la respingerea automată a dosarului sau la întârzieri masive, cu mult peste cele șase luni  promise de sistemul Express Entry.   Au fost refuzate aplicații pentru că documentele depuse după emiterea ITA (Invitation to Apply) nu corespundeau întocmai cu cele declarate la înregistrarea profilului Express Entry, sau pentru că recomandările cu care se încerca dovedirea experienței profesionale nu reproduceau cu fidelitate descrierea ocupației respective din NOC (Nomenclatorul canadian de ocupații), iar un candidat care a omis să depună copie scanată în culori a certificatului de poliție a trebuit să ia totul de la început.  Toate aceste complicații puteau fi evitate dacă un demers de asemenea importanță ar fi fost încredințat de la început unui profesionist canadian autorizat.

Dan Gheciu


[1] Când s-a răspândit vestea despre succesele firmei noastre, au început să ni se adreseze și români din SUA și din Vestul Europei.  Câteva sute dintre ei sunt acum cetățeni canadieni.

[2] In prezent o asemenea acțiune judiciară este permisă numai dacă în prealabil Curtea Federală s-a pronunțat asupra oportunității de a examina pricina respectivă.

[3] In aceeasi perioada la Budapesta era program manager un funcționar canadian de origine maghiară, care a acceptat sute de candidați ce nu îndeplineau punctajul minim, făcând aplicarea unei dispoziții din legea Imigrației numită „substituted evaluation”.  Această dispoziție nu s-a aplicat niciodată la București în perioada respectivă. Dispoziția există și în IRPA, cu denumirea „positive discretion” dar practic există numai pe hârtie.

[4] Deocamdată AI decide fără intervenția factorului uman aprobarea sau respingerea cererilor de viză de vizitator provenite din India și China.

Share

IMIGRATIA CANADIANA SUB PRESIUNEA VIRUSULUI

IMIGRATIA CANADIANA SUB PRESIUNEA VIRUSULUI

Schimbarile dramatice pe care Covid 19 le-a adus in existenta noastra cotidiana nu au ocolit nici autoritatile canadiene de imigratie, care incearca sa se adapteze „din mers” si, in mod inevitabil, adopta astazi masuri pe care maine le contramandeaza, incercand sa echilibreze restrictiile impuse de epidemie cu cerintele economiei canadiene profund perturbata de evolutia evenimentelor.

In cele ce urmeaza vom infatisa ultimele masuri adoptate de autoritatile federale de Imigratie pentru a face fata situatiei, asa cum se prezinta ele in momentul redactarii acestui articol, la sfarsit de saptamana, cu precizarea ca le vom re-actualiza, daca este cazul, pe masura ce apar noutati.   Si o alta precizare importanta: in aceasta perioada este necesara mai mult ca oricand asistenta profesionala calificata, intrucat barourile provinciale si organizatiile federale ale reprezentantilor autorizati (IRCC/CRCIC si CAPIC/ACCPI) sunt in contact permanent cu managementul Departamentului Imigratiei, organizand tot la cateva zile webinarii la care nu au acces decat membrii acestora.  Dupa cum vom vedea in continuare, o serie de masuri facute publice de autoritati se preteaza la confuzii si interpretari contradictorii, pe care numai un profesionist le poate clarifica. 

Asadar, dupa ce Guvernul federal anuntase suspendarea pe termen nedefinit a accesului la frontierele canadiene pentru toti cei care nu sunt cetateni sau rezidenti permanenti canadieni, iata ca pe 20 martie IRCC (Immigration, Refugee and Citizenship Canada) ne face cunoscuta o lista intreaga de exceptii, pe care au fost nevoiti sa le introduca mai ales in urma presiunii venite din partea firmelor afectate de imposibilitatea de a recurge la forta de munca din afara Canadei.   De aceeas, sunt acceptati sa calatoreasca spre Canada toti detintorii de permise de munca sau de aprobari de permise de munca, precum si studentii internationali, respectivi cei ce detin sau li s-a aprobat sa primeasca permise de studii; în cazul acestora din urma, este recomandabil sa contacteze institutiile respective de învatamant pentru a se convinge ca vor avea ce si cum sa studieze.

Cat priveste pe cei care detin Confirmari de rezidenta permanenta, li se va permite intrarea in Canada daca aprobarea respectiva a fost emisa inainte de 18 martie 2020.

In afara clor de mai sus, sunt exceptati de la restrictiile impuse la frontierele canadiene urmatorii:

  • Strainii care ajung în Canada venind din Statele Unite, dar numai pentru „essential travel”.
  • Rudele apropiate si sotii/partenerii conjugali ai cetatenilor sau rezidentilor permanenti canadieni.  Pe 23 martie 2020, Guvernul canadian a publicat o precizare in sensul ca prin rude apropiate se inteleg nu numai descendentii (inclusiv adoptati) ai cetatenilor sau rezidentilor permanenti, ci si parintii acestora, inclusiv parintii vitregi, plus tutorii sau curatorii minorilor canadieni.  Asadar, o definitie mult mai larga decat cea din Legea Imigratiei.
  • Cetatenii francezi care locuiesc în  si s-au aflat în ultimele 14 zile în aceasta insula, in Statele Unite, sau in Canada.
  • Persoanele care ajung in Canada la bordul unui vas si care s-au imbarcat cu destinatia Canada inainte de 21 martie 2020.
  • Persoanele acceptate sa lucreze in Canada ca studenti in domeniul sanatatii, sau pentru a livra, intretine si repara aparatura medicala.
  • Persoanele care detin autorizatii scrise emise de autoritatile consulare canadiene care le permit reunirea cu membrii apropiati de familie.  De mentionat ca tot pe 23 martie a.c. a aparut precizarea ca acesti membri apropiati de familie aflati in Canada pot fi nu numai cetateni sau rezidenti permanenti canadieni, ci si detinatori de permise de munca sau de studii, sau chiar vizitatorii si persoanele care au nevoie de protectie.
  • Cei inregistrati ca indieni in conformitate cu „Indian Act”.
  • Diplomati straini si membrii lor de famile.
  • Echipajele avioanelor comerciale.
  • Pasagerii in tranzit.
  • Cetatenii straini a caror intrare in Canada serveste interesele nationale, conform determinarii efectuate de ministerele Imigratiei, Sanatatii si Afacerilor externe.
  • Militarii invitati sa viziteze Canada si membrii lor de familie.

Pentru toate categoriile mai sus mentionate, ramane in vigoare obligativitatea de a se izola in primele 14 zile dupa sosirea in Canada.  Guvernul canadian atrage atentia tuturor celor obligati sa se auto-izoleze ca trebuie sa preghateasca din vreme un plan de actiune pentru aceasta perioada, în care sa figureze locuinta, modul de aprovizionare cu alimente si alte necesitati, precum si maniera de asigurare a asistentei medicale in caz de boala.   Cei ce nu pot fi siguri de toate aceste aspecte, sunt sfatuiti sa-si amane plecarea.

Inainte de a se îmbarca, beneficiarii acestor exceptii vor fi supusi unui control de sanatate si vor fi respinsi daca prezinta simptome de boala.  La sosire, vor fi din nou examinati si sunt obligati sa declare daca nu se simt bine sau daca cred ca au fost in contact cu persoane bolnave.

Mentionam ca toate aeronavele de pasageri care ajung in Canada sunt acum dirijate exclusiv catre patru aeropoarte: Montreal, Toronto, Calgary si Vancouver.

PENTRU ORICE INFORMATII SUPLIMENTARE, NU EZITATI SA VIZITATI SITUL OFICIAL AL GUVERNULUI

Pe langa exceptiile la restrictiile recent introduse, Guvernul canadian a adoptat doua noi masuri care-i vor bucura pe patronii firmelor ce angajeaza personal cu calificare inferioara, in asa zisele „low-wage occupations” (ca si, desigur, pe muncitorii astfel vizati):  a) se permite ca durata permiselor de munca emise in aceasta categorie sa fie de doi ani, nu numai de unul singur, iar b) se elimina cerinta publicitatii ca dovada a eforturilor de recrutare din partea patronului, atunci cand este vorba de muncitori din agricultura si din industria alimentara.

In incheiere mentionam ca majoritatea punctelor de contact direct cu publicul ale IRCC sunt practic inchise in acest moment, iar corespondenta scrisa cunoaste variate restrictii si intarzieri.  In plus, volatilitatea situatiei face imposibil pentru public sa stie daca si cand anume cate un responsabil local se hotaraste de capul sau sa-si protejeze subordonatii si refuza sa mai primeasca plicurile trimise prin curier, cum s-a intamplat saptamana trecuta cu Centrul de procesare din Mississauga ON fara stirea autoritatilor centrale[1].  Numai profesionistii aflati in contact permanent cu IRCC si comunicand intre ei prin forumurile de pe Internet va pot feri de asemenea surprize.

Ca sa terminam intr-o nota oprimista, va invit sa va imaginati ce s-ar fi intamplat cu sistemul canadian de Imigratie daca epidemia actuala ar fi izbucnit nu numai pe vremea  cand nu exista Internet, dar chiar si numai cu 10-15 ani in urma, cand toate dosarele se pregateau pe hartie si posibilitatea de a le inregistra on-line nu aparuse inca.   Pe de alta parte insa, ce vremuri!  Cand, cu 30 de ani in urma, semnatarul acestor randuri, membru al Baroului din Bucuresti, si-a inaugurat si cariera de profesionist in domeniul Imigratiai canadiene,  clientii nostri erau chemati la interviu la 3-4 saptamani de la inregistrarea dosarului si nu era nevoie sa dea test lingvistic, fiind suficienta convingerea functionarului de la Ambasada ca se va descurca in Canada (ceeace s-a si intamplat in imensa majoritate a cazurilor).  La sfarsitul interviului primeau formularele medicale si in alte doua-trei luni aterizau in Canada, unde puteau cere ajutor federal de instalare pe durata unui an intreg.  Nu li se cerea sa demonstreze ca au fonduri la nivelul pretins in zilele noastre, iar taxele de procesare[2] erau de ordinul zecilor de dolari.  Ca sa nu mai vorbim si de alte posibilitati disparute de mult, cum a fost dreptul cetatenilor si rezidentilor permaneti canadieni de a-si sponsoriza (parena) fratii si surorile.

Dan Gheciu, Ottawa, 23 martie 2020. ARTICOL REACTUALIZAT PE 2 APRILIE 2020



[1] La acest centru sunt trimise toate dosarele de sponsorizare a sotilor/partenerilor conjugali aflati in Canada.

[2] Asa numitul “Right of Permanent Residence Fee” care se adauga la taxa de procesare si care este in prezent de 490$ de persoana adulta nu a existat pana in 1995.

Share

CE TREBUIE SA STIM DESPRE CENTRELE DE PRIMIRE A CERERILOR DE VIZE

CE TREBUIE SA STIM DESPRE CENTRELE DE PRIMIRE A CERERILOR DE VIZE

Sunt câțiva ani buni de când Ministerul federal canadian al Imigrației (IRCC, de la Immigration, Refugee and Citizenship Canada) recurge la serviciile așa numitelor „Centres de réception des demandes de visa ” (în engleză Visa Application Centres-VAC) pentru a face economie de bani si de personal, introducând totodată un scut de protecție între ambasade și doritorii de emigrare în Canada, al căror acces în incinta acestor ambasade nu mai este permis decât în situații cu totul excepționale.

Intrucât domnește un grad ridicat de confuzie cu privire la statutul acestor entități, trebuie precizat de la bun început că ele: 1) nu sunt structuri ale Guvernului canadian, ci companii private și 2) nu au dreptul să acorde consultanță în materie de Imigrație, care drept este rezervat exclusiv membrilor organismului federal de reglementare a activității consultanților de imigrație– ICCRC (Immigration Consultants of Canada Regulatory Council), sau ai barourilor provinciale.

Trebuie precizat că în mare măsură această confuzie este întreținută (intenționat sau nu) chiar de respectivele VAC-uri.  In situl celui care funcționează la București[1] putem citi, de pildă, că „Centrul de Vize Canada va oferi serviciul exclusiv pentru Guvernul Canadian”, iar dacă încercăm să aflăm mai multe recurgând la Wikipedia, găsim următoarea formulare: „Depending on the country by which the passport was issued, a visa application may have to be submitted at a visa application centre at a Canadian diplomatic mission.” (în funcție de țara care a emis pașaportul, o cerere de viză ar putea să fie necesar a fi depusă la un centru de vize de la o misiune diplomatică a Canadei). 

Ca să aflăm adevărul, trebuie să vizităm situl oficial al IRCC unde se precizeaza clar că aceste VAC-uri sunt companii private care au încheiat contracte cu Guvernul Canadei („Visa application centres (VACs) are private companies that have formal contracts with the Government of Canada.”) și că rolul lor se limitează la a ajuta candidații la completarea formularelor (inclusiv permițându-le accesul la computere unde își pot completa singuri aplicațiile on-line) și a asigura transmiterea în condiții de siguranță a acestor formulare și a pașapoartelor la ambasade.  In plus,  le revine atribuția de ordin tehnic constând în prelevarea amprentelor și fotografierea candidaților (operație denumită generic „biometrics”) ca urmare a cerinței impuse de IRCC în ultimii ani și generalizată în toamna lui 2019 pentru a cuprinde toți solicitanții de rezidență temporară sau permanentă.

Din nefericire nu toți angajații acestor companii private se abțin de la a-și depăși atribuțiile și, adesea cu cele mai bune intenții, dau sfaturi candidaților cu privire la conținutul normelor extrem de sofisticate care guvernează multiplele programe administrate de IRCC, în pofida faptului că nu au pregătirea necesară (majoritatea lor covârșitoare sunt cetățeni ai tărilor unde funcționează VAC-urile, recrutați pe plan local și instruiți exclusiv pentru a efectua operațiile pur auxiliare mai sus menționate).  Consecința este că mulți solicitanți își văd compromise planurile, fără a avea nici o posibilitate de a se vedea dezdăunați, deoarece numai reprezentanții autorizați, membri ai ICCRC, ai barourilor provinciale si ai Camerei notarilor din Quebec plătesc sume considerabile pentru a fi asigurați în caz de eroare sau malpractis.   

Cât privește categoriile de cereri pentru care VAC-rile sunt autorizate să ofere servicii de asistență tehnică (situl VFS.Global din București le definește cu expresia „servicii de asistență administrativă”, ceeace este greu de delimitat prin raport cu consultanța de specialitate propriuzisă), acestea sunt: vize de vizitator, permise de studii, permise de lucru și documente de călătorie pentru rezidenții permanenți canadieni[2].  Nu sunt însă autorizate să se ocupe sub nici o formă de cererile de rezidență permanentă (inclusiv prin sistemul Express Entry), de cererile de reabilitare, de renunțările la statutul de rezident permanent[3] și de cererile având obiect eliberarea unui permis temporar de rezident (Temporaru Resident Permit-TRP)[4]

Este interesant de remarcat maniera în care VFS.Global prezintă această delimitare de atribuții.  Reproduc textual:

„Centrul de Vize Canada oferă numai informații generale și servicii administrative legate de cererile de rezidenţă temporară, inclusiv permise de studii și de muncă, precum și documente de călătorie pentru rezidenții permanenți din Canada. Centrele de Vize Canada nu sunt autorizate să furnizeze informații sau să răspundă la orice întrebări cu privire la cererile de rezidenţă permanentă și la serviciile consulare canadiene. Aceasta include Intrarea Expresă pentru imigranți calificați, asistență la solicitare online, cetățenie canadiană și orice informații specifice despre formularele de solicitare de viză, documentele justificative sau orice sfat legat de procesul de solicitare de viză.”

Se poate observa că atunci când se refera la ceeace nu poate Centrul de vize să facă, formularea este mult mai largă decât atunci când se prezintă activitățile autorizate.  O intepretare per a contrario poate conduce pe cititorul ne avizat la concluzia că în restul cazurilor competența VAC-ului include „furnizarea de informații și răspunsul la orice întrebări” privind domeniile pentru care este autorizat.

Pentru serviciile oferite, VAC-urile încasează taxele actualizate în noiembrie 2019, prezentate în tabelul de mai jos:

Prețul serviciului (per solicitant) Suma(CAD) Suma (RON)
Transmiterea coletului cu documente (per colet) $24.85 79.70
Serviciu asistat -Solicitări pe suport de hârtie (per solicitare) $17.46 56.00
Serviciu asistat – Formulare online (per formular) $3.00 9.60
Serviciu asistat – Scanare (preţ per pagină) $0.71 2.30
Post de lucru cu autoservire (per oră) $6.98 22.40
Serviciu de curierat doar dus (per colet) – Zona 0 $9.13 29.30
Serviciu de curierat doar dus (per colet) – Zona 1 $13.12 42.10
Serviciu de curierat doar dus (per colet) – Zona 2 $18.26 58.60
Serviciu de curierat doar dus (per colet) – Zona 3 $22.83 73.30
Serviciu de curierat doar dus (per colet) – Zona 4 $27.39 87.90
Serviciu de curierat doar dus (per colet) – Zona 5 $39.95 128.20
Fotocopiere (preţ per pagină) $0.20 0.60
Tipărire (preţ per pagină)  $0.40 1.30 
Fotografie conformă standardelor Organizației Internaționale a Aviației Civile (OIAC) $5.46 17.50
Serviciu de mesaje scurte (SMS) (per solicitare) $2.75 8.80

Se poate lesne observa că este vorba exclusiv de operații pur tehnice, care ar trebui să elimine orice dubiu cu privire la limitele în care angajații VAC-ului au dreptul să inter-acționeze cu publicul. 

In anumite țări serviciile de intermediere oferite de VAC-uri sunt singura opțiune aflată la dispoziția solicitanților.  Cât privește Ambasada Canadei din București, deși nu dispunem de informații la zi, până de curând celor invitați să facă demersurile necesare pentru obținerea documentelor finale de rezidență permanentă li se oferea și opțiunea de a recurge direct la o companie de curieri.

In încheiere menționez că începând din toamna lui 2019 sunt obligați să includă „biometrics” atunci când înregistrează un dosar la IRCC, și cetățenii străini care se află în Canada.  O pot face fie la centrele Service Canada ale Guvernului federal, fie la punctele de frontieră.  Acestea din urmă acceptă însă numai aplicanții care posedă deja un permis de studii sau de muncă, deci nu și vizitatorii.


[1] Cea din Romania se numește VFS.Global. 

[2] De remarcat că nici chiar rezidenților permanenți nu li se permite accesul la ambasade când au nevoie de asemenea documente, ceeace se întâmplă de regulă dacă le-au expirat permisele (PR Cards) în timpul absenței din Canada.

[3] Pare ciudat ca un rezident permanet canadian să-și abandoneze statutul, dar această situație  se întâlnește destul de des atunci când respectivul a depășit durata maximă admisă de absență din Canada și dorește să depună un nou dosar pentru a-și redobândi statutul;  întrucât încă figurează în sistemul IRCC ca rezident permanent (deși conform legii nu mai este), se impune  în prealabil să depună o cerere formală de renunțare la acest statut.

[4] A nu se confunda „temporary resident permit” cu o viză de vizitator;  un TRP este un document care se eliberează în condiții excepționale unei persoane care este inadmisibilă în Canada pe motive medicale sau de criminalitate, dar a cărei prezență în Canada este acceptabilă ținând seama de împrejurări speciale care contra-balansează riscul pe care l-ar putea prezenta situația care a generat inadmisibilitatea.  Un asemenea TRP conferă drepturi speciale, inclusiv dreptul la muncă și posibilitatea de a cere rezidența permamentă după scurgerea unui anumit interval.

Share

ONTARIO ISI CONSOLIDEAZA STATUTUL DE LIDER IN ATRAGEREA IMIGRANTILOR

ONTARIO ISI CONSOLIDEAZA STATUTUL DE LIDER IN ATRAGEREA IMIGRANTILOR

Dupa cum am mai relatat la aceasta rubrica, provincia Ontario, cea mai populata din Canada si totodata, cea mai populara printre imigranti, administreaza in cooperare cu Guvernul federal un program propriu de selectie, denumit Ontario Immigration Nominee Program (OINP), care include mai multe fluxuri (streams) prin care elibereaza certificate de nominalizare, care mai apoi stau la baza dosarelor de rezidență permanenta depuse la IRCC (Immigration, Refugee and Citizenship Canada).  In anul 2019, OINP a emis 7350 de asemenea certificate, iar pentru 2020 se asteapta ca numarul acestora sa creasca in mod simtitor ca urmare a tratativelor care se poarta cu Guvernul federal.

Printre optiunile care s-au bucurat de un succes considerabil se numara cele grupate sub denumirea „Ontario’s Express Entry”, care vizeaza candidati cu profile Express Entry al caror punctaj nu le permite sa primeasca direct de la IRCC o invitatie de a depune dosarul de rezidență permanenta (ITA, de la Invitation to Apply).  OINP „culege” asemenea candidati in mod automat si le emite „notificari de interes” pe baza carora acestia depun dosarele pentru certificat de nominalizare.  In prezent Ontario Express Entry cuprinde trei fluxuri: French-Speaking Skilled Worker stream, Human Capital Priorities stream  si Skilled Trades stream, acesta din urma fiind rezervat pentru meseriasii dintr-o gama larga de ocupatii.   Evolutia acestui grup de sub-programe legate direct de sistemul federal de selectie demonstreaza prin ea insasi popularitatea initiativelor lansate de provincia Ontario.  Intradevar, pe parcursul a numai cativa ani, criteriile care stau la baza preluarii solicitantilor din asa numitul bazin al candidatilor (Pool of Express Entry candidates, sau, in franceza bassin de candidats) au devenit tot mai pretentioase, pe masura ce baza de recrutare a cresut in calitate.  Astfel, pentru a primi o notificare de interes in categoria French-Speaking Skilled Worker stream, candidatii nu aveau nevoie de un punctaj minim, ci doar de dovada stapanirii la nivel ridicat a limbii franceze (impreuna desigur cu celelalte exigente ale programului);  la ultima lansare de notificari, insa, au fost vizati numai candidatii cu cel putin 432 de puncte.  In esență, acest flux are in vedere candidatii cu ceva mai putine puncte decat pragul de la care IRCC emite direct invitatii (ITA): pe 9 ianuarie 2020 acest prag a fost de 472 de puncte.  Cat priveste Human Capital Priorities stream  (rezervat celor care nu au norocul sa fie fluenti in franceza), pretentile OINP sunt si mai ridicate: de unde in trecut era suficient ca cei vizati sa dispuna de 400 de puncte Express Entry, cea mai recenta extragere nu numai ca a pretins minimum 460 de puncte, dar a fost si calibrata in functie de ocupatia candidatilor, acceptand numai candidati din sase profesii legate de informatica.

In aceste conditii devine tot mai interesanta alternativa oferita de fluxurile grupate sub categoria „oferte de lucru” (Employer Job Offer Category), si anume: Foreign Worker Stream, In-Demand Skills Stream  si International Student Stream.  Acesta din urma vizeaza exclusiv detinatori de diplome  de masterat sau de doctorat emise de universitati din Ontario.   Celelalte, insa, prezinta un interes crescand in conditiile in care provincia Ontario sufera in prezent de o penurie substantiala de forta de munca, in special calificata.  In continuare ne vom ocupa de procedura rezervata pentru meseriasii din domenii cu deficit pronuntat de forta de munca  (In-Demand Skills Stream), deoarece Foreign Worker Stream este pentru moment inactiv.[1]  Cerintele acestei proceduri au ca obiect experienta intr-o anumita meserie, apoi pregatirea si cunostintele lingvistice ale candidatului, iar cat priveste angajatorul, acesta poate emite oferta de lucru numai daca functioneaza in Ontario, poate dovedi un venit minim intre 500 de mii si un milion de dolari pe ultimul an fiscal si are un numar minim de angajati (in functie de localitate, adica in interiorul sau in afara GTA-Greater Toronto Area).

In momentul de fata, pot depune dosare pentru In-Demand Skills Stream urmatoarele categorii de meseriasi (in paranteza apare codul NOC-National Occupational Classification): infirmieri auxiliari (3423), personal rezident de suport familial (4412), instalatori echipament domestic si comercial (7441), soferi de camioane  (7511), operatori de echipament industrial (7521), personal ajutator din domeniul constructiilor (7611), muncitori agricoli (8431), muncitori din sere (8432), culegatori de recolte (8611) si macelari din industria carnii (9462). 

Cat priveste experienta in meseriile sus-mentionate, se cere o perioada cumulativa de 9 luni in provincia Ontario pe parcursul ultimilor trei ani, care poate fi atat pentru munca salariata, cat si ca persoane fizice autorizate (self-employed).   De remarcat ca toate aceste meserii apartin unor nivele inferioare pe scala NOC, fiind astfel excluse de la posibilitatea de a se obtine rezidența permanenta prin alte programe.

Nivelul de cunostinte lingvistice impus de In-Demand Skills Stream  este deosebit de modest (mai scazut decat la orice alte programe), respectiv 4 pe scala CLB (Canadian Language Benchmarks), ceeace inseamna nota 4 pe linie la testul de engleza CELPIP, sau la testul TEF de franceza: 145 de puncte pentru intelegere, 121 pentru citire, 181 pentru scris si tot 181 pentru vorbit.

Cat priveste studiile, se cere numai diploma de studii secundare, care daca nu au fost absolvite in Canada, trebuie echivalate printr-una din institutiile acreditate de Guvernul federal.

In sfarsit, pentru a obtine certificat de nominalizare, candidatul trebuie sa dovedeasca existenta unor fonduri la nivelul celor impuse de Guvernul federal (de exemplu, un celibatar trebuie sa dovedeasca 12.960 de dolari, iar un cuplu 16.135$).  Aceste fonduri se pot insa dovedi si prin cuantumul salariului anual, care poate fi completat la nevoie cu extrase de cont.

Dincolo de aceste exigente, programul impune candidatului sa dovedeasca intentia de a se stabili in Ontario, ceece nu este deloc greu pentru cei care deja lucreaza in aceasta provincie.  Pentru ceilalti, situl OINP recomanda dovezi privind rudele din Ontario, munca voluntara in aceasta provincie, interviuri de job pentru pozitii din Ontario, studii in provincie, contracte de inchiriere, vizite anterioare etc.

Pe linia celor evocate in titlul acestui articol, OINP a publicat zilele trecute un proiect de imbunatatire si extindere a fluxurilor pe care le ofera in categoria  „Oferta de lucru a angajatorului” (Employer Job Offer).

Cat priveste In-Demand Skills stream, proiectul pus in dezbatere publica prevede suplimentarea listei de meserii cu alte 13 ocupatii din domeniul agriculturii, al constructiilor, precum si din categorii de munca semi-calificata, dar numai pentru angajatorii aflati in afara GTA.  Este vorba de cele cu urmatoarele coduri NOC/CNP: 9537, 9417, 9536, 9422, 9446, 9416, 9411, 9421, 9523, 9461, 9437, 9418 si 9526.  Aceste ocupatii  pot fi usor identificate accesand  situl de specialitate .

De asemenea, o foarte importanta propunere legislativa privind categoria  In-Demand Skills stream o constituie eliminarea totala a cerintei pentru candidat de a dovedi existenta unor fonduri de instalare.

Cat priveste celelalte doua fluxuri ale categoriei „Oferta de lucru a angajatorului”, se propune insa o masura cu caracter restrictiv, si anume limitarea numarului de cereri care pot fi depuse pe parcursul unui an calendaristic pe baza ofertelor emise de aceeasi companie si care au ca obiect aceeasi pozitie, in functie de numarul total al angajatilor companiei respective.  Astfel, pentru angajatorii cu sediul in GTA se va putea depune cate o cerere la fiecare 5 angajati, iar pentru cei din restul provinciei, cate o cerere la fiecare 3 angajati cu norma intreaga si pe durata nedeterminata.  Prin ea insasi impunerea acestei restrictii dovedeste cat de popular este Foreign Worker Stream printre amatorii de imigratie in Canada.

Pentru cei care doresc sa contribuie la dezbaterea noilor propuneri, OINP pune la dispozitie urmatorul link: https://www.ontariocanada.com/registry/view.do?postingId=31367&language=en.  O concluzie care se desprinde nu numai din evolutia OINP, dar si din situatia generala a sistemelor canadiene de selectie este aceea ca devine tot mai greu pentru un candidat sa faca fata cerintelor actuale in absenta unei oferte de lucru din partea unui angajator canadian.   Ca cineva sa atinga prin forte proprii punctaje de felul celui impus recent in extragerile Express Entry, ar trebui sa nu fi implinit 30 de ani, sa fie fluent in ambele limbi oficiale ale Canadei si sa detina un titlu de doctor sau de master.


[1] De remarcat ca In-Demand Skills Stream  este deschis in permanenta, pe cand Foreign Worker Stream se inchide periodic si, atunci cand este reactivat, ramane deschis numai cateva saptamani.  Aceasta se datoreaza faptului ca perspectiva de a deveni rezident permanent este deosebit de ademenitoare pentru cei care nu au sanse in sistemul Express Entry, iar obtinerea unei oferte de lucru nu este foarte dificila tinand seama si de avantajul angajatorilor de a recruta salariati cu caracter permanent.   De aceea, cei interesati trebuie sa urmareasca permanent noutatile din situl OINP pentru a „prinde” momentul re-activarii.

Share