Ministrul federal al Imigratiei s-a intors recent din Europa. Are vreo legatura acest eveniment cu obligativitatea vizelor de vizitator pentru români?

Ministrul federal al Imigratiei s-a intors recent din Europa. Are vreo legatura acest eveniment cu obligativitatea vizelor de vizitator pentru români?

La 19 octombrie 2012 CIC (Citizenship and Immigration Canada) a transmis un comunicat privind recenta vizita pe care dl. Jason Kenney, Ministru al Cetateniei, Imigratiei si Multiculturalismului, a intreprins-o in cateva tari europene. Printre altele, dupa ce a poposit in Irlanda pentru a convinge cati mai multi cetateni ai acestei tari sa vina sa munceasca in Canada, domnia sa a vizitat Ungaria, unde discutiile s-au concentrat, dimpotriva, asupra a ceeace comunicatul numeste „patterns of irregular migration from Hungary to Canada”. Este vorba de avalansa de cereri de azil depuse de cetateni maghiari de origine roma, care aproape a sufocat in ultimii ani sistemul canadian de acordare a statutului de refugiat.

Printr-o coincidenta deloc intamplatoare, tot saptamana trecuta a fost dezvaluit de catre CBC continutul unui raport intocmit de CBSA (Canada Border Services Agency, respectiv politia canadiana de frontiera) privind situatia azilantilor din Toronto si imprejurimi, raport care avertizeaza asupra unui nivel ingrijorator de fraudare a serviciilor sociale si asupra altor crime comise de numarul mereu crescand al solicitantilor maghiari de azil, conchizand ca multe asemenea cereri de azil par a fi parte a unui efort organizat de exploatare a retelei canadiene de securitate sociala. Raportul merge mai departe si face referire la inclinatia spre infractionalitate a membrilor comunitatii roma in general, despre care afirma ca „sunt cunoscuti ca angajandu-se in furturi marunte, violari de domiciliu, tainuire de bunuri obtinute prin infractiuni, falsuri si inselaciuni, precum si acte de violenta, pe care exista riscul ca le vor comite si in Canada”.

Raspunzand acuzatiilor de „profilare rasiala” ce au urmat dupa aparitia raportului, cotidianul „National Post” a publicat pe 18 octombrie a.c. un articol sugestiv intitulat „Examinand infractiunile comise de refugiatii roma, agentii CBSA se situeaza pe un teritoriu delicat, dar ar trebuie sa fie nebuni sa nu investigeze”. Articolul mentioneaza ca fenomenul in cauza s-a produs ca urmare a ridicarii obligativitatii vizei de vizitator pentru cetatenii Ungariei. Numai intre 2010 si 2011 numarul cererilor de azil depuse de cetateni maghiari din comunitatea roma a crescut cu 88%, atingand cifra de 4442; multi dintre acestia depun cererile de azil, incaseaza ajutoarele ce li se acorda in mod automat, apoi pleaca inapoi incarcati cu bunuri de valoare si, adeseori, continua sa primeasca aceste ajutoare si dupa ce au parasit Canada. In aceste conditii, afirma autorul articolului citat, daca CBSA nu ar fi investigat impactul acestui fenomen evident anormal precum si consecintele sale pecuniare pentru Canada, ca sa nu mai vorbim de siguranta publica, si-ar fi neglijat in mod grav indatoririle. Canadienii sunt de aceea indreptatiti „sa ceara CBSA sa lanseze asemenea investigatii in orice situatie comparabila, indiferent de profilul etnic sau religios al celor vizati. Trista isorie de oprimare a comunitatii roma nu este o justificare pentru a fi scutiti de asemenea investigatii. Canada le datoreaza o judecata impartiala, nu un tratament preferential.”

Dezbaterea este departe de a se fi incheiat, dar pe noi ne intereseaza aici ce legatura au aceste evenimente cu dorinta romanilor de a se vedea la randul lor scutiti de obligativitatea vizei de vizitator. In pofida presiunii constante exercitate de Uniunea Europeana, Canada nu pare deloc pregatita sa ia o asemenea masura si, in mare parte, explicatia rezida tocmai in fenomenul mai sus semnalat. Guvernul canadian este perfect informat despre eforturile autoritatilor din tari cum este Italia si mai ales Franta de a stavili si inversa afluxul de catateni romani din cadrul aceleiasi comunitati si cunoaste de asemenea ca proportia acestei minoritati in Romania este mai mare chiar decat cea din Ungaria (3,2% fata de 1,9%, ca sa nu mai vorbim de diferenta in cifre absolute, la o populatie de doua ori mai numeroasa). De aceea, in pofida unor masuri tranzitorii1 ce pot reduce numarul de cereri de azil depuse de solicitanti proveniti din Europa, solutia pe care o intrevedem la aceasta problema este legata de masura in care Romania va fi sau nu inclusa in lista tarilor cu regim democratic si cu un sistem adecvat de protectie a minoritatilor („designated safe countries of origin”). Este vorba de asa numita „lista alba”, in care se spera ca vor fi incluse majoritatea tarilor membre ale Uniunii Europene. Aceasta includere nu se produce insa automat, ci este rezultatul analizei de catre Departamentul Imigratiei a unor diversitati de factori, printre care se numara respectarea principiilor statului de drept si independenta justitiei, la care se pare ca actuala formatiune politica aflata la guvernare in Romania mai are multe de invatat, daca este sa ne luam dupa evenimentele verii trecute si dupa reactia partenerilor europeni fata de masurile adoptate de guvernul Ponta de indata ce a ajuns la putere.

Lista la care ne-am referit se afla in lucru chiar in momentul de fata. Includerea unei tari in cuprinsul ei va duce automat la un asemenea regim de acordare a statutului de refugiat pentru cetatenii sai care va fi de natura sa descurajeze efectiv pe amatorii de chilipiruri nemeritate pe socoteala contribuabililor canadieni. In practica, solicitantii de azil proveniti din tarile cu regim democratic vor fi supusi unei proceduri sumare de examinare, care va dura circa doua luni si in cursul careia un functionar public (nu un judecator) va lua decizia finala, dupa ce in prealabil un alt functionar l-a intervievat pe impricinat chiar in primele zile de la sosirea pe teritoriul Canadei. Noile masuri privind procedura de solutionare a cererilor de azil vor fi intregite cu restrictii privind folosirea de catre cei respinsi a celorlalte mijloace legale cu care-si prelungeau pana in prezent la nesfarsit sederea in Canada, respectiv recurgerea la motive umanitare, permisele temporare si evaluarea riscului in caz de deportare (Pre Removal Risk Assessment). Scopul declarat al acestor restrictii este ca niciun solicitant refuzat sa nu poata ramane in Canada mai mult de un an de la decizia finala (in prezent solutionarea unei asemenea cereri dureaza in medie 19 luni, dar pana ce solicitantii respinsi apuca sa fie deportati, pot sa treaca pana la 4-5 ani, iar in unele cazuri extreme s-a ajuns chiar si pana la 10 ani).

O data Romania inclusa in lista sus-mentionata, nu va mai exista nici un obstacol la ridicarea obligativitatii vizelor de vizitator pentru cetatenii sai. Aceasta nu numai ca va facilita turismul si contactul intre rude, dar va inlatura numeroase alte obstacole in cele mai diverse domenii ale relatiilor bilaterale dintre cele doua tari, cum ar fi de exemplu circulatia numerosilor muncitori temporari romani care trebuie sa obtina o viza de vizitator ca sa se poata reintoarce la lucru in Canada dupa ce-si petrec concediul sau sarbatorile cu familia de acasa.

Nu suntem la curent cu detaliile negocierilor pe care reprezentantii Guvernului din Romania le poarta cu CIC pentru a obtine ridicarea obligativitatii vizelor de vizitator; credem insa ca, independent de aceste negocieri, canadienii de origine romana ar trebui sa se adreseze direct ministrului canadian al Imigratiei invocand nu numai principii generale, ci si experiente personale de natura a forma convingerea ca, in pofida unor regrese cu caracter temporar, situatia drepturilor omului si structura sistemului institutional din Romania justifica includerea ei pe lista de care depinde in mod direct atingerea obiectivului sus-mentionat.

Share
  1. O asemenea masura o constituie regimul sever caruia îi sunt supusi din iunie a.c. cei ce ajung in Canada ca parte a unor grupuri care fac sa se suspecteze o operatie organizata de “human smuggling”, sau chiar impiedica identificarea lor rapida si clara, precum si recentul Buletinul Operational nr. 440D care impune pentru asemenea personae (denumite “Designated Foreign Nationals”) interdictia pe 5 ani de a primi statutul de rezidenti permanenti chiar dupa ce li s-a aprobat cererea de azil. []

Comentariile sunt închise.