EXPRESS ENTRY: CRITERIILE CE STAU LA BAZA TRAGERILOR PERIODICE

EXPRESS ENTRY: CRITERIILE CE STAU LA BAZA TRAGERILOR PERIODICE

 Instructiunile ministeriale care reglementeaza in detaliu funcționarea noului sistem Express Entry (Intrare Rapida) au fost date publicității de către CIC (Citizenship and Immigration Canada) pe 1 decembrie 2014 si au intrat in vigoare pe 1 ianuarie 2015.  Asa cum ati citita in pagina noatra “Home”, la sfarsitul lui ianuarie 2015 a avut loc prima tragere, iar de atunci se organizeaza noi trageri la intervale de ordinul saptamanilor.

Vom reveni în mod frecvent cu precizări pe măsură ce se va acumula o experiență practică efectivă în acest domeniu cu totul nou al politicii canadiene de imigrație.   Pentru moment vă informamse practica acum un sistem de punctaj complet diferit de tot ce a existat in trecut, în baza căruia se aloca până la 1200 de puncte printr-un mecanism de clasificare denumit „Comprehensive Ranking System” cu următoarele componente: a) capital uman  de bază (vârsta, studiile, cunoștințele lingvisitce și experiența profesională dobândită în Canada), b) calitățile soțului sau partenerului conjugal (aceleasi ca si la lit. a, dar cu pondere diferita la punctaj), c) transferabilitatea deprinderilor profesionale (studii, experiență si certificare profesională) si d) existența unei oferte de lucru validate de Guvernul federal sau de un guvern provincial (care asigură candidatului jumătate din numarul total de puncte susamintit).  Instructiunile impun celor ce nu beneficiaza de oferte obligatia de a se inscrie in Job Bank (situl oficial al ESDC, de la Employmant and Social Development Canada) la cel mult o lună de la introducerea informațiilor prin ceeace instrucțiunile denumesc „expression of interest”. In felul acesta, există posibilitatea de a fi remarcați de un angajator canadian si de a obține în final mult râvnita ofertă validată de Guvern; mai târziu, în cursul anului 2015, CIC a promis că va pune la punct un mecanism anume destinat conectării candidaților cu angajatorii canadieni.

Instrucțiunile se întind pe mai bine de 25 de pagini, iar maniera de stabilire a punctajului este atât de sofisticată, încât chiar și pentru o persoană familiarizată cu contextul legislativ canadian este extrem de dificil să înțeleagă cum vor fi efectiv departajați candidații.  Nu numai că se acordă puncte diferite după cum respectivul este sau nu căsătorit, dar componentele sus-amintite se combină între ele pe baza unor calcule complexe, astfel că este nevoie de cunoștințe pe care numai un profesionist competent le posedă, pentru a stabili aprioric punctajul total al unui candidat si, implicit, șansele sale de reușită.   Cu titlu de exemplu, pe langă punctele acordate pentru elementele factorului uman, candidatul mai poate acumula puncte ca urmare a combinării acestora cu elementele ce țin de transferabilitatea deprinderilor profesionale.  Asemenea combinații vor putea exista între cunoștințele lingvistice și experiența profesională canadiană, între această experiență și cea dobândită în afara Canadei, între studii și cunoștințele lingvistice, între aceste cunoștințe și existența unui certificat profesional etc. Iată cum se vor defalca punctele în cadrul acelui „Comprehensive Ranking System”:

  • Pentru un candidat celibartar: maximum 500 de puncte pentru factorii de capital uman (human capital factors), maximum 100 de puncte pentru transferabilitatea deprinderilor profesionale (skill transferability factors) si maximum 600 de puncte pentru o ofertă de lucru validată de Guvernul federal sau o nominalizare la nivel de provincie.
  • Pentru candidatul căsătorit sau în concubinaj: maximum 460 de puncte pentru capital uman , maximum 40 de puncte pentru calitățile soțului sau partenerului conjugal, maximum 100 de puncte pentru transferabilitatea deprinderilor profesionale si maximum 600 de puncte pentru o ofertă de lucru validată de Guvernul federal sau o nominalizare la nivel de provincie.

Defalcarea se continuă în cadrul fiecăruia din factorii considerați. Luând ca exemplu capitalul uman, un celibatar poate obține maximum 110 puncte pentru vârstă (între 20 și 29 de ani); maximum 150 de puncte pentru studii (la nivel de doctorat, în vreme ce o diplomă de licență sau de școală post-liceală cu durata de trei ani aduce 120 de puncte); maximum 136 de puncte pentru prima limbă oficială și maximum 24 pentru cea secundară (în funcție de alegerea candidatului); maximum 80 de puncte pentru experiența profesională dobândită în Canada (la nivel de cinci ani).

 Trecând apoi la transferabilitatea deprinderilor profesionale, Instrucțiunile operează cu combinațiile menționate mai sus. Astfel, un candidat care deține o diplomă post-liceală și doi ani de experiență canadiana obține 25 de puncte suplimentare; dacă are mai multe titluri post-liceale dintre care unul pentru studii cu durata de trei ani și doi ani de experiență canadiană primește 50 de puncte. Tot 50 de puncte obține candidatul care poate combina trei ani de experiență profesională (din afara Canadei) cu un rezultat de test lingvistic situat la nivelul CLB 9, precum și cel care combină trei ani de experiență în afara Canadei cu doi ani de experiență canadiană.

 Reamintim (a se vedea articolul din pagina de noutati) că viitorul sistem de selecție va funcționa în două faze, dintre care abia în cadrul celei de a doua se va depune dosarul propriuzis, numai de către cei pe care CIC îi va fi desemnat pe baza informațiilor introduse on-line de către candidați sau reprezentanții lor, în cadrul primei faze.  Aceste informații vor servi la constituirea unui așa zis „Express Entry Profile”, iar cei care satisfac criteriile de selecție și acumulează un număr suficient de puncte, vor fi incluși într-un „pool” (bazin) din care se vor extrage periodic fericiții cărora li se vore adresa invitațiile de a-și depune dosarul propriuzis (ITA, de la Invitation to Apply); pentru aceasta vor avea la dispoziție fix 60 de zile. Instrucțiunile nu fac vorbire de vreun anume punctaj minim care va permite unui candidat să fie introdus în pool, dar în cadrul întâlnirilor avute cu profesioniștii din domeniul imigrației, reprezentanții CIC au menționat cu titlu orientativ un prag de 240 de puncte. Absența unei asemenea precizări în instrucțiunile publicate pe 1 decembrie ne îndeamnă să credem că CIC intenționează să varieze acest punctaj minim pe parcursul timpului, în funcție și de numărul total al candidaților înscriși. Intr-adevăr, este greu de prevăzut cât de mulți amatori se vor găsi, cel puțin pentru început, care să fie dispuși să procedeze cu cheltuieli considerabile la evaluarea diplomelor si la testarea cunoștințelor lingvistice, numai pentru a-și putea introduce datele personale în situl CIC prin susamintita expression of interest, fără vreo garanție că vor fi incluși în pool și cu atât mai puțin că vor primi o invitație de a-și depune dosarul (ITA).

 CIC a anunțat tot pe 1 decembrie că prima tragere prin care se vor desemna beneficiarii de asemenea invitații va avea loc cel târziu la sfârșitul lui ianuarie 2015, ceeace va fi în avantajul celor care s-au dovedit diligenți și au introdus informatiile în baza de date imediat după 1 ianuarie; pentru aceasta însă, cum am precizat, trebuie să fi dat în prealabil testul lingvisitic și să-și fi echivalat studiile.  Dacă au reușit să-și exprime interesul câtă vreme nu sunt prea mulți amatori înscriși, aceștia vor beneficia de o concurență relativ redusă și vor avea șansa de a primi ITA chiar și cu un punctaj mai modest.  Intr-adevăr, se pare că și cu prilejul tragerilor succesive se vor stabili punctaje de selecție diferite, determinate de plafonul pe care și-l propune CIC și de numărul celor incluși în „pool” la momentul respectiv. Așadar, va exista un prim prag de trecere pentru includerea în pool și un al doilea (evident mai ridicat) pentru obținerea ITA; cine nu primește ITA pe parcursul unui an, va fi eliminat din pool, dar va putea să-și reintroducă datele în anul următor.

De remarcat că Instructiunile proaspăt publicate nu menționează nimic nici despre un nivel minim eliminatoriu de cunoștințe lingvistice, dar baremurile prevazute pentru fiecare program in parte raman neschimbate.  Astfel, un candidat “skilled worker” va trebui in continuare sa dovedeasca un nivel minim CLB 7 (CLB vine de la Canadian Language Benchmarks), care înseamnă, de exemplu, nota 6 pe linie la testul IELTS.

Guvernului din Quebec a anuntat de curand ca intentioneaza sa adopte un sistem similar incepand cu 2016.

 

Share

Comentariile sunt închise.