CE NE ASTEAPTA IN ULTIMELE TREI LUNI ALE ANULUI

CE NE ASTEAPTA  IN ULTIMELE TREI LUNI ALE ANULUI

1) SPONSORIZAREA PARINTILOR

Dupa cum se stie, anul 2014 a fost primul cand, dupa o suspendare de doi ani, s-au acceptat din nou dosare de sponsorizare a parintilor si bunicilor.  Desi se anuntase din vreme ca va fi instituit un plafon maxim de dosare ce vor putea fi inregistrate, numerosi sunt cei care nu au luat in serios acest avertisment si s-au decis prea tarziu sa pregateasca si sa depuna dosarul, cu consecita ca s-au trezit cu el inapoi, chiar daca fusese trimis dupa mijlocul lunii ianuarie 2014.  Altii l-au primit inapoi desi se incadrasera in plafonul de 5000 de dosare, deoarece omisesera sa completeze vreo rubrica din formulare, sau sa depuna un document, sau efectuasera plata taxei de procesare dupa metode nespecifice acestui gen de dosare.

Toti cei care au pățit acest necaz, precum si multi altii care au aflat de patania lor, vor fi anul acesta cu dosarul pregatit încă inainte de sfarsitul anului, astfel ca este foarte posibil ca noul plafon (care nu a fost inca anuntat) sa se completeze in dimineata lui 2 ianuarie 2015.  Va fi desigur extrem de important, pe langa aranjamentele de rigoare cu o companie de curierat demna de incredere, ca dosarul sa nu prezinte nici o fisura, pentru a nu fi returnat spre completare, ceeace il va scoate din competitie pentru anul 2015, deoarece se va fi atins plafonul intre timp.

Aflandu-ne inca in ultima decada a lui septembrie, este timp suficient pentru pregatirea dosarului, cu conditia sa se demareze in perioada imediat urmatoare.  Din experienta noastra, chiar si un sponsor diligent, care recurge la asistenta profesionala, va avea nevoie de cel puțin o luna pentru a pune dosarul la punct.  Sunt unele formulare pe care se cere semnatura originala atât a sponsorului, cât și a părinților sau bunicilor, iar pentru obtinerea unor documente suport, cât și pentru traducerea unora dintre ele, sunt necesare cel puțin cateva săptămâni.

Desigur, înainte de a purcede la drum, cei interesati trebuie să se convingă ca îndeplinesc conditiile minime prevazute de lege pentru a figura ca sponsor în dosar.  Pe lângă o serie întreaga de obstacole posibile, care figurau în lege și mai înainte (sa nu primeasca asistenta sociala, sa nu fi declarat faliment, sa  nu fi comis infractiuni violente etc.) noua reglementare a sponsorizarii părinților impune tuturor celor ce domiciliaza în afara Quebecului obligatia de a dovedi un venit minim, pe ultimii trei ani fiscali, cu 30% mai ridicat decât cel pretins în trecut (doar) pentru anul fiscal precedent.  Cât privește Quebecul, acordul pe care l-a încheiat cu guvernul federal lasa pe seama provinciei competenta de a stabili capacitatea financiara minima a sponsorului.  Așa se face ca, pe când în trecut baremele Quebecului erau mai pretentioase decât cele federale, în prezent este mult mai ușor sa figurezi ca sponsor într-un dosar dacă domiciliezi în aceasta provincie.  Nu numai ca se ia în considerare doar venitul pe ultimul an, dar este de asemenea posibil să se țină seama și de alte surse de venituri decât cele dovedite cu „avis de cotisation” („notice of assessment” în engleza), ceeace nu este posibil pentru restul Canadei.  Dincolo însă de aspectul pur financiar, sponsorii din Quebec se supun acelorasi reguli ca și cei din celelalte provincii canadiene:  li se aplica același plafon anual, vor fi obligați să-și intretina părinții sau bunicii pentru aceeasi perioada de timp (20 de ani în loc de 10 cum era în trecut) etc.  În plus, din punct de vedere procedural, sponsorii din Quebec trebuie sa pregătească un dosar separat pentru autoritățile provinciale și să se aștepte din acest motiv la o durata de procesare mai indelungata, ca sa nu mai vorbim ca vor achita taxe de procesare pentru ambele ministere: cel federal (CIC-Citizenship and Immigration Canada) și cel provincial (MIDI-Ministère de l’Immigration de la Diversité et de l’Inclusion).  Conform procedurii în vigoare, se depune mai întâi dosarul federal și se așteaptă aprobarea sponsorului de către Centrul de procesare din Mississauga, Ontario, după care, atasandu-se aceasta aprobare, se depune dosarul pentru MIDI (care accepta sau nu sponsorul în funcție de veniturile sale și eliberează părinților certificatele de selecție-CSQ), iar în final, atasandu-se certificatele de selecție, se depune dosarul părinților, din nou la autoritățile federale, pentru eliberarea vizelor de imigranti.

O modificare importanta care a intervenit prin raport cu anul trecut o constituie și eliminarea copiilor trecuti de 19 ani din rândul dependentilor care au vocatia de a imigra împreuna cu părinții lor.  În materie de sponsorizare, aceasta măsura dealtfel cu caracter general, afecteaza pe frații mai tineri ai sponsorilor canadieni.  Pana în vara acestui an, aveau calitatea de dependenti toți copiii sub 22 de ani, precum și cei aflati în continuarea studiilor după implinirea acestei vârste.

O ultima remarca la acest capitol: este posibil ca din acest moment și pana la sfârșitul anului să se introduca modele noi de formulare federale, care vor fi singurele acceptate de către CIC.  Urmăriți noutatile de la aceasta rubrica pentru a fi siguri ca nu greșiți.

2) SITUATIA IMIGRATIEI ECONOMICE

După cum am mai anunțat, ianuarie 2015 va marca trecerea la sisteme de selecție cu totul diferite de tot ce a existat pana în prezent, atât pe plan federal, cât și la nivelul provinciei Quebec.  Ne referim aici mai ales la cei din categoria „travailleurs qualifiés” (skilled workers), care formeaza marea masa a candidatilor proveniti din România.  În esenta, noul sistem va avea la baza o banca de date în care se acumuleaza informațiile personale ale candidatilor potentiali, care informații vor fi examinate de CIC și respectiv MIDI pentru selecția celor mai potriviti candidați, proces în care va conta enorm existența unor oferte de lucru validate de guvern; abia atunci va fi invitat candidatul sa depune dosarul propriuzis și sa demonstreze ca indeplineste toate criteriile de selecție care exista și în prezent.  Desigur, pentru a ajunge sa primeasca o asemenea invitație, cel în cauza trebuie sa știe ce informații sa introduca în baza de date în așa fel încât sa starneasca interesul factorilor de decizie.  Ca sa dam numai un exemplu, va fi important să se indice o localitate de destinație în zona careia profesia candidatului este cel mai căutată pe piața muncii din Canada sau Quebec, ceeace presupune stăpânirea unor informații care nu sunt de regula la indemana celor aflati în strainatate.

Pana la intrarea în vigoare a noului sistem mai sunt însă peste trei luni, interval în care încă mai funcționează sistemele actuale de selecție.  Este adevărat ca MIDI a anunțat recent completarea plafonului de 6500 de dosare prevăzut pentru anul în curs, dar aceasta restrictie nu-i privește pe cei care pot obtine o oferta de lucru validata de același minister.  Din experiența noastră, este mult mai ușor de obținut o asemenea validare pentru o oferta adresata unui viitor rezident permanent, decât una destinata angajarii unui muncitor temporar.  De asemenea, se accepta în continuare dosare depuse de cei care se afla în prezent în Quebec ca titulari de permise de munca sau de studii.

Cei care nu pot depune dosare pentru Quebec, au încă șansa de a fi selectionati de către CIC ca „federal skilled workers” (FSW), dacă pot demonstra cel puțin un an de experiența (din ultimii zece) intr-una din cele 50 de ocupatii de pe o lista mai generoasa decât oricând în ultimii șapte ani (de când se practica sistemul acestor liste restrictive de ocupatii).  Și pentru aceste ocupatii exista un plafon de 25 de mii de dosare (plus un sub-plafon de 1000 de dosare pentru fiecare ocupație), dar pana în prezent nu s-au depus decât 3510 dosare.  Ocupatiile la care plafonul specific risca să fie atins în urmatoarele luni sunt programatorii și analistii financiari, urmați la o distanța considerabila de inginerii mecanici și analistii de sisteme informationale.  Pot fi însă numarate pe degete dosarele depuse de medici (probabil din cauza dificultatii de a-si evalua diplomele), tehnicienii mecanici, cei de electricitate si de instrumente de masura, translatori, educatoare, psihologi, ingineri petrolisti (doar 5) etc.

Și pentru cei din categoria FSW timpul necesar pregatirii este pe cale de a se epuiza, deoarece pe lângă completarea formularelor, colectarea și traducerea documentatiei suport, există doua condiții care nu pot fi indeplinite la timp dacă nu se demarează acțiunea cel târziu la începutul lunii octombrie: 1) inscrierea la un test lingvistic: IELTS-General Training pentru engleza sau TEF pentru franceza și 2) evaluarea diplomei de catre o institutie canadiana acreditata de CIC.  În aceasta situație, dacă respectivul candidat nu stapaneste la perfectie cunostintele necesare pregatirii unui dosar care sa nu-i fie returnat pentru că, de exemplu, a omis sa bifeze o casuța dintr-un formular, se impune recurgerea la asistenta profesională printr-un reprezentat autorizat de către CIC.

3) LEGALITATEA INDOELNICA A UNOR DECIZII ALE MIDI

Dupa cum se știe, autoritățile de imigratie ale provinciei Quebec au parcurs în ultimii ani un proces de reorganizare radicala, prin desfiintarea unor birouri (BIQ) din strainatate (inclusiv cel de la Viena, care procesa dosarele românilor) și preluarea la „centru” a tuturor dosarelor acestora, în conditiile unor frecvente modificari ale procedurii și criteriilor de selecție a candidatilor.  Aceasta a dus la acumularea unui inventar considerabil de dosare la Montreal, care, chiar în conditiile angajarii masive de noi funcționari (printre care și mulți de origine română), nu a încetat sa crească dealungul perioadei de tranzitie.

În aceste condiții, birocratii din fostul MICC (cum se numea sub guvernul anterior actualul Minister al Imigratiei, Divesitatii și Incluziunii) au convins vechea conducere a acestui stabiliment sa aprobe o serie de măsuri radicale pentru a se „usura” de cât mai multe dosare fără ca măcar să se oboseasca să le examineze.  Ca urmare, au lansat o lista foarte detaliata  de documente și au însărcinat o serie de funcționari inferiori sa confrunte documentatia din dosarele acumulate de-alungul ultimilor ani cu rubricile din lista sus-mentionata și sa identifice toate documentele ce lipsesc sau nu corespund cerintelor enumerate în ea.  Lista este inclusa în formularul A-1520-AF (Documents soumis à l’appui de la demande de certificat de sélection; Travailleurs qualifiés) si contine cerinte extrem de severe privind formatul acceptabil pentru fiecare document in parte, cerinte care se aplică retroactiv si dosarelor care, la data depunerii, corespundeau pe deplin cerintelor in vigoare.

In ultimii doi ani, numerosi candidati au primit scrisori de la MICC, iar mai apoi de la MIDI, prin care li se punea in vedere ca in termen de 90 de zile sa depuna documente corespunzatoare noilor cerinte, sub sanctiunea respingerii dosarului (rejet).  Printre altele, aceste cerinte fac distincie intre dovedirea experientei profesionale propriuzise, si dovedirea legalitatii acestei experiente, astfel că nu este de ajuns să se depuna adeverinte de la locul de munca, copii de pe cartea de munca (pentru experienta de pana în anul 2011 în cazul romanilor) si fluturasi de salariu (care ar dovedi experienta dar nu si legalitatea ei), ci trebuie depuse in plus de catre candidati si dovezi de achitare a cotizatiilor la asigurarile sociale sau, in lipsa acestorea, dovezi de plata a impozitului pe salariu.  Nu se înțelege prea bine cum de a ajuns Ministerul Imigratiei la concluzia ca asemenea documente probeaza legalitatea vechimii în munca mai abitir chiar decât cartea de muncă!  Sau decât dovezile emanate de la institutii a caror probitate nu poate fi pusa la îndoială, cum ar fi de pilda sucursalele bancilor străine din Romania, ori diferite organe ale statului.  Problema este ca nu sta nimeni sa aprecieze de la caz la caz puterea doveditoare a documentelor depuse, deoarece dosarul considerat incomplet nu ajunge nicioadata pe masa unui funcționar cu putere de decizie.  Cum spuneam, un funcționar inferior (agent de birou) bifeaza lista pe măsura ce examineaza documentele și, dacă de pilda nu găsește dovada achitarii cotizatiei la asigurarile sociale, comunica celui în cauza, dupa 90 de zile,  că i s-a închis dosarul.

Cei care nu s-au conformat integral acestor instructiuni (chiar daca au satisfacut partial cerintele respective) au primit ulterior, fără nici o alta corespondență intermediara,  o simpla comunicare in care se preciza ca dosarul lor a fost inchis (fermé) fara drept de apel.  Este evidentă intentia MIDI de a se debarasa fara complicatii de cat mai multe dosare, dar procedand astfel se indeparteaza de la prevederile legislatiei in vigoare precum si de la principiul de “procedural fairness” care domină sistemele de common-law, de care, vrand nevrand, apartine si legislatia Quebecului.

Intr-adevar, nici Legea imigratiei, nici cele doua regulamente de aplicare a ei nu prevad posibilitatea “inchiderii” dosarului, ci numai pe cea a refuzului (pentru neindeplinirea criteriilor de selectie) si a respingerii, de regula pentru folosirea de documente ne autentice.  In ambele ipoteze, exista dreptul la revizuire administrativa si apoi la apel in fata tribunalului administrativ, drepturi care sunt refuzate in  in cazul inchiderii pure si simple a dosarului.  De observat ca faimoasa scrisoarea standard mai sus amintita amenință  cu “le rejet de votre demande” (decizie pentru care este prevazuta revizuirea administrativa), pe cand consecinta nerespectarii cerintelor privind documentatia constă de fapt in “fermeture administrative” care nu este pasibila de revizuire.  S-a mers pana acolo incat au fost inchise dosare pentru nerespectarea cerintei de a depune dovezi de “legalitate” a experienței soțului titularului de dosar, a carui experiența profesională, după cum se știe, nici nu contează la stabilirea punctajului.

Este un principiu elementar pentru activitatea oricarei administratii civilizate să duca pana la capăt procesarea unei cereri cu care a fost sesizată.  Dacă apreciază ca solicitantul nu a făcut toate dovezile necesare, trebuie să-și bazeze decizia pe documentele existente, dar nu se poate deroba de la obligatia de a cântări ansamblul probelor din dosar.  În cazul extrem al soțului care nu a depus dovada cotizatiilor  pentru asigurarile sociale, absenta lor nu ar avea nici o relevanță pentru decizia finala.   Aceeași soluție s-ar impune și pentru titularul care nu are nevoie de dovezi ale  experienței profesionale pentru a atinge punctajul de trecere s.a.m.d.

Am insistat asupra acestei „inovatii” de data relativ recenta, nu numai pentru a-i pune în garda pe cei care primesc asemenea scrisori, dar și pentru a incuraja comunitatea româneasca din Quebec sa ia atitudine împotriva unei proceduri care afecteaza serios reputația de obiectivitate de care s-au bucurat pana nu de mult autoritățile de imigratie din acesta provincie și poate compromite ani de eforturi și cheltuieli din partea cunoscutilor care vor să ne urmeze.  Nu ezitati sa contactati deputatul dvs. din Parlamentul Quebecului sau/si sa scrieți conducerii MIDI (diferită acum de cea care exista pe vremea adoptarii acestor măsuri) la:

Service des renseignements généraux (în fruntea caruia se afla o doamna de origine română)
Ministère de l’Immigration, de la Diversité et de l’Inclusion
360, rue McGill
Montréal (Québec)  H2Y 2E9

Téléphone : 514 864-9191

In ce ne priveste, comunitatea profesionistilor din domeniul Imigratiei, suntem in dialog continuu cu conducerea MIDI pentru renuntarea la aceasta practica si intentionam, in caz de insucces, sa recurgem la o procedura judiciara.

 

 

Share

Comentariile sunt închise.