OPOZIȚIE CRESCÂNDĂ LA LOTERIA PENTRU SPONSORIZAREA PĂRINȚILOR

OPOZIȚIE CRESCÂNDĂ LA SISTEMUL DE LOTERIE FOLOSIT DE GUVERNUL CANADIAN PENTRU A SELECȚIONA PE CEI CARE DORESC SĂ-ȘI SPONSORIZEZE PĂRINȚII.

8 Iunie 2018:  Cotidianul de mare răspândire The Globe and Mail a publicat un articol bazat pe informațiile de uz intern obținute de la  IRCC (Immigration, Refugee and Citizenship Canada) prin procedura „Access to Information”, intitulat sugestiv: „Anything would be better: Critics warn Ottawa’s family-reunification lottery is flawed, open to manipulation”.

Autorul articolului, Tom Cardoso, ne dezvăluie că IRCC folosește pentru a selecționa pe fericiții câștigători ai loteriei o aplicație învechită, Microsoft Excel, despre care specialiștii au avertizat că poate fi exploatată de cunoscători, cu rezultatul că procedura urmată în ultimii doi ani este foarte posibil să nu fi fost chiar atât de echitabilă cum s-a pretins.

Reamintim că sistemul actual a fost introdus tocmai pentru a oferi o șansă egală celor circa 100 de mii de canadieni care își exprimă în fiecare an dorința de a-și sponsoriza părinții sau bunicii.  Până în urmă cu câțiva ani, oricine putea depune un asemenea dosar, dar resursele modeste alocate de Guvern pentru procesare generau timpi de așteptare de până la 5-7 ani.  Într-o fază intermediară, fostul guvern conservator a introdus un plafon anual de 10 mii de dosare.  Pentru a se încadra în plafon, cei mai diligenți sponsori potențiali angajau companii de curier care garantau înregistrarea dosarului în primele ore ale primei zile de lucru din fiecare an.  Guvernul liberal a apreciat că acest sistem defavoriza pe cei care nu-și puteau permite sau nu erau suficient informați pentru a „prinde” rândul printre primii 10 mii, drept care a introdus actualul sistem de loterie.

Informațiile obținute de The Globe and Mail dezvăluie un sistem de selecție în trei etape, explicat mai jos.

Prima etapă.

Sponsorii potențiali înregistrează câte o declarație de intenție prin situl IRCC în prima lună a fiecărui an.  Fiecare declarație de intenție primește un număr în ordinea înregistrării, după cum urmează:

Nr. real declarație Numerotare aleatorie
Randul 1 1
Randul 2 2
Randul 3 3
Randul 4 4
Randul 5 5
………
Randul 100.000 100.000

Etapa a doua.

Pentru fiecare declarație se alocă la întâmplare un număr de la 100.000 la 9.999.999 folosindu-se funcțiunea “RANDBETWEEN” din Microsoft Excel, spre exemplu:

Nr. real declarație Numerotare aleatorie
Randul 1 1 969.317
Randul 2 2 8.264.543
Randul 3 3 7.942.973
Randul 4 4 170.029
Randul 5 5 2.556.430
………
Randul 100.000 100.000 612.603

Etapa a treia.

Coloana de numere alese la întâmplare este apoi reașezată în ordine de la cel mai mic număr la cel mai mare și sunt selecționate primele 10 mii care reprezintă rezultatul loteriei.  Câștigătorii sunt apoi invitați să depună dosarele propriu-zise de sponsorizare.

Nr.  real declarație Numerotare aleatorie
Randul 1 33.888 100.524
Randul 2 80.603 100.610
Randul 3 90.026 100.780
Randul 4 64.188 100.856
Randul 5 63.080 101.058
………
Randul 10.000 242 1.090.474

Consultând un profesor în știința computerelor de la Universitatea din Montreal, ziaristul susmenționat a aflat că acest sistem învechit este de fapt mai puțin aleatoriu decât pare, fiind incapabil să treacă anumite teste statistice.  Consecința este că actualul sistem nu pare să acorde fiecărui candidat o șansă egală.  După cum a explicat profesorul Pierre L’Ecuyer, Excel folosește „pseudo-random number generators”, adică o clasă de algoritmi care se bizuie pe anumite formule pentru a genera numere.  Acești generatori conțin un defect esențial în sensul că se bazează pe un număr „sămânță” (seed) pentru a declanșa procesul matematic.  In cazul Excelului, sămânța este generată în mod automat de aplicație.  „Cine cunoaște un număr la un anumit punct, poate deduce toate numerele care urmează” afirmă profesorul L’Ecuyer.

Cu alte cuvinte, procesul poate fi exploatat de o persoană cu cunoștințe adecvate.  S-a întâmplat, după cum ne reamintește autorul articolului, în 1994 la Cazinoul din Montreal, unde un consultant IT a câștigat într-o singură seară 620 de mii de dolari după ce a descoperit un „pattern” într-un joc keno care folosea un sistem de numerotare aleatorie bazat în fiecare zi pe același număr „sămânță”.

Potrivit profesorului L’Ecuyer, problema ar putea fi cu ușurință soluționată dacă IRCC ar folosi în loc de Microsoft Excel un generator de felul celor specifice criptografiei, care nu implică cine știe ce mari investiții din partea guvernului.  Cu toate acestea, interpelată fiind de jurnalist, purtătoarea de cuvânt a IRCC a declarat că nu au de gând să modifice actualul sistem care, chipurile, ar asigura oportunități egale pentru toți doritorii de sponsorizare.

Sunt însă tot mai multe voci care reclamă revenirea la vechiul sistem, anterior introducerii plafonului anual de 10 mii de dosare.  Chiar cu un timp de procesare îndelungat, cei în cauză își puteau organiza existența și planifica activitățile viitoare, pe când acum sunt expuși riscului de a nu câștiga niciodată loteria organizată de IRCC.   Un asemenea sponsor frustrat a inițiat chiar un website pentru a culege semnături pe o petiție adresată Guvernului federal cu scopul de a-l determina să abandoneze loteria.

De altfel, astfel cum am mai semnalat la această rubrică, maniera de a se înrola pentru participarea la loterie permite și celor care nu îndeplinesc criteriile legale să fie selecționați, cu rezultatul că în 2017 numai 6000 de dosare au fost înregistrate (după două extrageri) din cele 10 mii așteptate de IRCC.  Deși anul acesta s-a introdus un formular de auto-evaluare, au continuat să fie acceptați la loterie și cei care nu au verificat dacă îndeplinesc condițiile financiare, astfel cum a demonstrat un utilizator de twitter.

Nu ezitați să ne contactați pentru detalii și soluții alternative.

Share

Pasapoartele model vechi nu mai sunt acceptate de Canada

5 iunie 2018: o parte din clienții noștri au primit astăzi mesajul de mai jos, prin care sunt anunțați că nu mai pot călători spre Canada folosind modelul vechi de pașaport (de pe vremea când nu se prelevau amprentele):

„Message from the Government of Canada about  your eTA & New Entry Requirements for Romanians / Message du gouvernement du Canada au sujet de  votre AVE et la nouvelle exigence d’entrée pour les Roumains.

As of 12:30 p.m. Eastern European Summer Time (EEST) on June 5, 2018, non-electronic Romanian passport holders will need a visa to travel to Canada. Therefore, as you used a non-electronic passport to obtain an Electronic Travel Authorization (eTA), you cannot travel to Canada with your eTA as it is no longer valid and you will not be able to use it to board your flight. The Government of Canada continues to welcome travellers from Romania and there are a number of ways to get a visa, including online applications and visa application centres.”

Deși anunțul se referă în mod specific la vizitatori, sfătuim pe toți deținătorii de pașapoarte ne-electronice să și le schimbe cu cele noi înainte de a se prezenta la un punct Canadian de frontieră.

Share

ACCESUL ÎN TREPTE LA REZIDENȚA PERMANENTĂ

ACCESUL ÎN TREPTE LA REZIDENȚA PERMANENTĂ

(Cazul studenților internaționali)

După cum se știe, sistemul Express Entry practicat de autoritățile federale de imigrație (IRCC, de la Immigration, Refugee and Citizenship Canada)  a suferit modificări importante spre sfârșitul lui 2016, care au diminuat ponderea acordată beneficiarilor de permise de muncă în favoarea celor care dețin diplome de nivel ridicat și sunt fluenți în limbile oficiale ale Canadei.  Cu toate acestea, nu orice candidat cu studii superioare sau cu nivele avansate ale cunoștințelor lingvistice pot acumula suficiente puncte pentru a fi invitați să depună cererile propriu zise de rezidență permanentă.

Astfel cum am mai exemplificat la aceasta rubrică, un candidat ideal care poate aspira la un punctaj superior celor circa 445 de puncte care reprezintă media extragerilor din ultimii doi ani, ar trebui să nu fie mai în vârstă de 30 de ani, sa posede cel puțin o diplomă de masterat și să fi obținut note la testele lingvistice obligatorii la un nivel foarte ridicat; de pildă, pentru testul de engleză cel mai răspândit (IELTS), aceasta înseamna nota 8 la „listening” si cel puțin nota 7 la restul de trei probe.  Fără asemenea calități, chiar și beneficiarii unor permise de muncă au puține șanse de a primi o ITA (Invitation to Apply), deoarece în cele mai multe cazuri nu primesc pentru aceasta decât 50 de puncte (exceptând pe cei care urmează a fi angajați pe posturi de „senior management”, cum ar fi directorii generali de mari întreprinderi, care primesc 200 de puncte).

În aceste condiții, o alternativă deosebit de ispititoare o reprezintă accesul în trepte la rezidența permanentă, prin obținerea în prealabil a unui permis de studii.  Incepând din noiembrie 2016, cel care a promovat în Canada un program cu durata de cel puțin un an școlar primește 15 puncte Express Entry, iar cel care a urmat un program de trei ani, sau un masterat ori doctorat de un an, obține 30 de puncte.  Dacă acestea nu-i sunt de ajuns ca să atingă baremul sus-pomenit, poate cere la sfârșitul studiilor (și va obține fără probleme) un permis de munca deschis cu caracter special, denumit „post-graduation work permit” (PGWP), care-i va permite să acumuleze experiență profesională canadiană, pentru care primește alte puncte suplimentare.  Mai precis, ca să luam de exemplu un candidat celibatar, acesta  primește 40 de puncte pentru un an de experiență profesională canadiană (53 pentru doi ani, 64 pentru trei etc.) la care se adaugă punctele acordate pentru „Skill transferability factors”, respectiv combinații între experiența canadiana și, pe rând, nivelul studiilor (până la 50 de puncte) și experiența profesională din afara Canadei (alte 50 de puncte pentru doi ani de experiență canadiană combinată cu trei ani de experiență din afara Canadei).

Un așa numit „international student” poate accesa la sistemul Express Entry prin toate cele patru programe acoperite de acest sistem, respectiv Federal Skilled Workers” (FSW), Canadian Experience Class (CEC), Federal Skilled Trades (FST) si Provincial Nominees (PNP).  Pentru FST este necesara însa și o ofertă de muncă validată de Employment Canada prin LMIA (Labour Market Impact Assessment), astfel că majoritatea candidaților care aleg acest acces în trepte la rezidența permanentă se încadrează în restul de trei programe.  Este important de reținut că pentru a primi o ITA, un candidat trebuie să își fi creat în prealabil un profil Express Entry care-i va permite sa fie inclus in „Express Entry Pool of Candidates” numai dacă se încadrează în criteriile separate ce stau la baza fiecăruia din programele susmenționate.   Un student internațional poate acumula suficiente puncte Express Entry și fără a mai avea nevoie de un PGWP, dar pentru aceasta trebuie să satisfacă criteriile programului FSW, care, printre altele, reclamă un nivel relativ ridicat de cunoștințe lingvistice (în cazul testului IELTS, cel puțin nota 6 la toate cele patru probe).  Cine nu poate satisface aceste criterii, va trebui să muncească cel puțin un an în Canada ca posesor de PGWP, după care va putea îndeplinii cerințele programului Canadian Experience Class pentru care se cere un nivel mai modest de cunoștințe lingvistice (în exemplul nostru, nota 4 la „reading” si 5 la restul de trei probe).

Un interes special prezintă pentru studenții internaționali programele provinciale care conduc la emiterea unei nominalizări în posesia căreia candidatul respectiv continua și după 19 noiembrie 2016 să primească 600 de puncte Express Entry, care-i asigură fără probleme primirea unei ITA la proxima extragere.  Criteriile de selecție diferă de la o provincie la alta, drept care nu avem spațiul suficient în acest articol chiar și pentru o prezentare sumară a fiecăreia dintre aceste programe.  Cu titlu exemplificativ, ne referim în continuare la programul cel mai solicitat, respectiv „The Ontario Immigrant Nominee Program (OINP) Employer Job Offer: International Student Stream”.

Cum îl arata și titlul, programul are la bază o ofertă de lucru din partea unui angajator din Ontario, care trebuie să fie validată prin LMIA (vezi mai sus), afară numai dacă nu este exceptată de la această cerință.  Printre excepții se numără beneficiarii acordurilor internaționale (NAFTA si GATS), situațiile în care există interese canadiene datorită beneficiilor semnificative de ordin social-cultural și economic generate de angajarea celor în cauză, inclusiv în cadrul „mobilității francofone”, cazurile de transfer în interiorul aceleiași companii, reciprocitatea la angajare, lucrătorii religioși (cum ar fi cantorii și paracliserii), precum și situațiile special desemnate de IRCC printre care se numără angajarea profesorilor universitari și a medicilor rezidenți.

Candidatul trebuie să fi promovat în Canada un program post-liceal cu durata de cel puțin doi ani (sau de un an dacă este subsecvent obținerii unei diplome de licență-bachelor’s degree), iar poziția oferită trebuie să fie cu norma întreagă și pentru o ocupație calificată (respectiv de nivel zero, A sau B in Nomenclatorul canadian-NOC).

În afara acestui program bazat pe o ofertă de lucru, OINP operează separat așa numitul „Masters Graduate Stream” rezervat celor care au promovat masteratul în Ontario și dovedesc prin test cunoștințe lingvistice similare cu cele impuse de programul FSW descris mai sus.  Dosarul trebuie depus în maximum doi ani de la promovare, cu condiția ca respectivul candidat să fi locuit cel puțin un an din ultimii doi ani în Ontario, iar în prezent fie să locuiască încă în Ontario, fie în afara Canadei, dar nu și într-o altă provincie canadiană!  Un program similar funcționează în Ontario și pentru absolvenții de studii de doctorat.

Ne-am oprit asupra studenților internaționali ca potențiali beneficiari ai unei emigrări în trepte deoarece este mult mau ușor de obținut un permis de studii decât un permis de muncă, cu condiția ca cei în cauză să dețină fonduri suficiente pentru a achita taxele școlare și a se putea întreține pe timp de cel puțin un an.  Procedura propriu-zisă implică obținerea în prealabil a unei scrisori de acceptare (letter of acceptance) din partea unei instituții canadiene cu programe post-liceale (inclusiv colegii și universități).  Majoritatea acestor instituții de învățământ au departamente speciale care se ocupă cu admiterea studenților internaționali și care au tot interesul să îi sprijine în efectuarea tuturor demersurilor necesare.  De reținut că, dincolo de efortul financiar inițial, studenții și elevii respectivi pot să-și câștige singuri existența o data ajunși în Canada, deoarece au dreptul să lucreze cu jumătate de normă în timpul anului universitar și cu norma întreagă în vacanțe.  In plus, soții celor căsătoriți pot cere și obțin fără probleme permise de lucru deschise pentru întreaga durată a cursurilor urmate de beneficiarul permisului de studii, iar copiii acestora pot și ei sa obțină permise de studii sau de muncă, după caz.

Cererile pentru permis de studii se depun înainte ca solicitantul să-și părăsească țara de domiciliu, fie direct la Ambasada canadiană competentă, fie prin așa numitele VAC (Visa Application Centres) care funcționează de regulă pe lângă sucursalele locale ale Organizației Internaționale pentru Migrație, fie on-line; această din urmă opțiune este de departe cea mai comodă și mai convenabilă sub aspectul timpului de procesare.   Titularii de permise de studii aflați în Canada, care vor să-și continue studiile, pot cere un nou permis fără să fie nevoie să mai părăsească Canada.   Deși procedura pare simplă, obținerea unui permis de studii implică stăpânirea unei game largi de cunoștințe privind documentația necesară și informațiile care urmează a fi introduse în formulare pentru a asigura succesul demersului.

De reținut că, spre deosebire de unii solicitanți de permise de muncă (printre care se numără și românii, de când nu mai au nevoie de vize de intrare), cei care aplică pentru permise de studii nu le pot obține prezentându-se pur și simplu la un punct canadian de frontieră în posesia unei scrisori de acceptare.  Excepție fac numai cetățenii și rezidenții permanenți ai Statelor Unite, ai Groenlandei și ai arhipelagului Saint-Pierre and Miquelon aflat sub suveranitate franceză și situat la numai 25 de km. de provincia canadiană Newfoundland and Labrador.

Ne-am ocupat în cele de mai sus numai de solicitanții de permise de studii cu destinația în alte provincii canadiene decât Quebecul. Vom consacra în curând un articol special programului PEQ (Programme de l’expérience québécoise) care privește în mod separat pe deținătorii de permise de munca și de permise de studii din Quebec.  Aceștia din urma trebuie să fi  obținut diplome de doctorat, masterat, licență, de colegii sau de scoli post-liceale cu durata de cel puțin 1800 de ore de clasă.  PEQ este extrem de ademenitor pentru cei care încearcă în această perioadă–dificilă pentru emigrarea în Quebec–să obțină certificate de selecție, deoarece nu exista un plafon de dosare, cererile se pot depune oricând și durata de procesare este extrem de redusă.

Share

MODIFICĂRI SEMNIFICATIVE PRIVIND INADMISIBILITATEA MEDICALA

MODIFICĂRI SEMNIFICATIVE PRIVIND INADMISIBILITATEA MEDICALA

16 aprilie 2018 marchează data când dl. Ahmed Hussen,  ministrul federal al Imigrației, Refugiaților și Cetățeniei,  a anunțat  schimbările mult așteptate privind definirea inadmisibilității medicale astfel cum apărea până în prezent în legislația Imigrației.

Sunt considerați a fi inadmisibili medical cei a căror condiție:
• este probabil să reprezinte un pericol pentru sănătatea publică sau pentru siguranța publică; ori
• se poate aștepta în mod rezonabil să provoace o cerere excesivă asupra serviciilor de sănătate ori sociale.

În fiecare an, aproximativ 1.000 de solicitanți de rezidență permanentă și temporară în Canada sunt refuzați pe asemenea motive de inadmisibilitate medicală.  Modificările anunțate nu afectează regimul aplicat celor care prezintă un pericol pentru sănătatea sau siguranța publică.  Tuberculoza pulmonară activă și sifilisul netratat sunt considerate un pericol pentru sănătatea publică. Condițiile de sănătate care pot pune în pericol siguranța publică includ probleme grave de sănătate mintală, cum ar fi anumite tulburări de comportament sociopatic impulsiv; unele tulburări sexuale aberante, cum ar fi pedofilia;  anumite stări paranoice sau anumite sindromuri organice ale creierului asociate cu violență; abuz de substanțe care duce la comportamente antisociale.

Dincolo de aceste situații excepționale, majoritatea celor refuzați până acum intrau în categoria celor care ar fi putut provoca o cerere excesivă pentru serviciile de ordin medical sau social oferite în mod gratuit de autoritățile canadiene.  Secțiunea 1 din Regulamentul privind protecția imigrației și a refugiaților (IRPR) definește „cererea excesivă” după cum urmează:
• o solicitare privind serviciile de sănătate sau serviciile sociale pentru care costurile anticipate ar depăși, probabil, costurile medii canadiene pe servicii de sănătate și servicii sociale pe cap de locuitor care pentru anul 2017 au fost de 6.655 dolari pe an, respectiv de 33.275 dolari pentru 5 ani; sau
• o solicitare privind serviciile de sănătate sau serviciile sociale care ar adăuga la listele de așteptare existente și ar crește rata mortalității și morbidității în Canada ca urmare a incapacității de a furniza servicii în timp util cetățenilor canadieni sau rezidenților permanenți.

IRPR (Immigration and Refugee Protection Regulations) Secțiunea R1 definește „serviciile de sănătate” ca fiind orice servicii pentru care majoritatea fondurilor sunt furnizate de guvernele feeral si provinciale, inclusiv serviciile medicilor de familie, specialiștilor în medicină, asistentelor medicale, chiropracticienilor și fizioterapeuților, serviciile de laborator, medicamente și spitalizare. Prin „servicii sociale” se înțeleg de pildă serviciile de îngrijire la domiciliu, serviciile de educație specială, serviciile de reabilitare socială și profesională, serviciile de sprijin personal și furnizarea de dispozitive aferente acestor servicii, care sunt destinate să ajute o persoană să funcționeze din punct de vedere fizic, emoțional, social, psihologic sau profesional. Un loc special îl ocupa până acum o categorie de servicii care a provocat multiple controverse, si anume cele din domeniul învățământului, oferite copiilor diagnosticați cu autism,  surditate, orbire,  handicap intelectual sau o tulburare psihiatrică care ar putea face ca plasarea într-o sală de clasă obișnuită să-i pună pe ei sau pe alții în pericol.

Există și în sistemul actual scutiri pentru anumite categorii de solicitanți, inclusiv refugiații și unii membri ai „family class”, în special soți, parteneri conjugali și copii aflați în întreținere. Pentru aceștia singurele motive care pot duce la inadmisibilitate medicală sunt cele care prezintă un pericol pentru sănătatea sau pentru siguranța publică

Guvernul canadian intenționează să realizeze  un echilibru între protecția sănătății și a serviciilor sociale finanțate din fonduri publice, pe de o parte, și respectarea drepturilor persoanelor cu handicap sau cu afecțiuni care nu ar trebui să le împiedice să se integreze în societatea canadiană, pe de alta parte. Dispozițiile privind inadmisibilitatea medicală afectează în cea mai mare parte clasa economică care formează majoritatea imigranților acceptați în fiecare an, dar procentual vorbind, ele lovesc în special pe parinții și bunicii sponsorizați.  In special de când IRCC a introdus selecționarea acestora pe baza unui sistem de loterie, numeroți canadieni care doresc să-și sponsorizeze părinții sunt tot mai îngrijorați la gândul că starea de sănătate a acestora din urmă s-ar putea deteriora până vor avea norocul să câștige loteria; noile măsuri le vor diminua cât de cât aceste aprehensiuni.

Modificările menționate în comunicat includ:
– Creșterea pragului maxim de cost până la care o persoană nu poate fi considerată ca inadmisibilă medical până la de trei ori față de nivelul anterior;
– Modificarea definiției serviciilor sociale prin eliminarea referințelor la servicii de educație specială, de reabilitare socială și profesională și de sprijin personal.

Creșterea pragului de costuri va facilita imigrarea solicitanților cu condiții de sănătate care de obicei necesită o gamă limitată de servicii medicale și sociale și au costuri relativ scăzute pentru sănătate și servicii sociale. Este de așteptat ca acest lucru să elimine majoritatea cazurilor de inadmisibilitate medicală prevăzute în legislația actuală.

Modificarea definiției serviciilor sociale va aduce politica în concordanță cu valorile canadiene privind sprijinirea participării persoanelor cu dizabilități la viața socială, continuând totodată să protejeze sănătatea și serviciile sociale finanțate din fonduri publice. Aceste modificări vor fi în special în beneficiul candidaților cu dizabilități intelectuale, sau cu deficiențe de auz sau de vedere, dar nu numai al acestora.

Prin triplarea pragului de cost de la care se poate vorbi de inadmisibilitate, mulți solicitanți, în special  cei cu condiții care necesită medicamente eliberate pe bază de rețetă finanțata public (de exemplu pentru SIDA), vor fi probabil acceptați, deoarece costul majorității acestor medicamente, în special al produselor generice, se situează sub noul prag de cost.

Pentru a îmbunătăți serviciile oferite solicitanților și pentru a spori transparența acestora, vor fi implementate o serie de măsuri. Acestea includ următoarele:
• centralizarea cererilor de inadmisibilitate medicală la un singur birou din Canada pentru o mai mare coerență și eficiență în luarea deciziilor
• revizuirea în limbaj simplu a procedurilor și produselor departamentale pentru a facilita procesul de aplicare și pentru a asigura o comunicare clară cu clienții
• pregătirea adecvată a factorilor de decizie și a personalului medical pentru a implementa aceste schimbări de o manieră competentă și unitară.

Comunicatul IRCC nu precizează data de la vor intra în vigoare noile măsuri, dar este de așteptat ca factorii de decizie să suspende aplicarea politicilor actuale pentru a nu risca să-și vadă deciziile de inadmisibilitate revocate sau atacate în justiție.

 

 

Share

GUVERNUL QUEBECULUI PREGATESTE LANSAREA NOULUI SISTEM DE SELECTIE A IMIGRANTILOR

GUVERNUL QUEBECULUI PREGATESTE LANSAREA NOULUI SISTEM DE SELECTIE A IMIGRANTILOR

28 martie 2018 – In Gazeta oficiala a Quebecului a fost publicat noul Regulament privind selecția străinilor doritori sa emigreze în aceasta provincie. In ce privește imigranții economici, se are în vedere un sistem asemănător celui practicat de Guvernul federal (denumit Express Entry), în sensul că MIDI (Ministère de l’immigration, de la diversité et de l’inclusion) va emite invitații de a depune dosarul către candidații care și-au exprimat în prealabil interesul de a se stabili în Quebec și care obțin punctajul minim conform Grilei de selecție.

Criteriile de selecție sunt enumerate în Anexa A din Regulament și coincid în mare cu cele din actele normative precedente, dar ponderea fiecărui criteriu, precum și plafonul minim de la care se vor emite invitațiile susmenționate urmează a fi stabilite și publicate de MIDI în perioada imediat următoare.

Urmăriți aceasta rubrica pentru a lua cunoștința de detaliile noului sistem.

Share

NOUA LISTA DE OCUPATII PENTRU CARE ANGAJATORII DIN QUEBEC POT RECRUTA STRĂINI FĂRĂ A MAI FACE PUBLICITATE

NOUA LISTA DE  OCUPATII PENTRU CARE ANGAJATORII DIN QUEBEC POT RECRUTA STRAINI FARA A MAI FACE PUBLICITATE

Incepând cu data de  24 februarie 2018 a intrat în vigoare în Quebec o nouă listă de ocupații eligibile pentru procesare simplificată în cadrul Programului  lucrătorilor străini temporari (TFWP). Conform acestei proceduri simplificate, angajatorii care solicită validarea ofertelor de muncă prin  LMIA (Labour Market Impact Assessment, respectiv Evaluarea impactului asupra pieței muncii) nu au obligația de a furniza dovezi ale eforturilor de recrutare către Service Canada, deci nu trebuie să mai efectueze nici un fel de publicitate, să aștepte 30 de zile până la depunerea dosarului și să justifice de ce nu au angajat niciun canadian care a răspuns la anunțuri.

Toate ocupațiile enumerate sunt considerate munci calificate cu salarii peste media din zona unde-și are sediul angajatorul, deci procesarea urmează regulile impuse pentru „high wage positions”. Printre condițiile care trebuie îndeplinite pentru ca un angajator să beneficieze de procedura simplificata, sarcinile legate de locul de muncă oferit  trebuie să corespundă cu cele identificate pentru ocupația respectiva în Clasificarea națională a ocupațiilor (NOC/CNP), în special cele legate de un titlu de ocupație specificat expres în listă.

În plus, MIDI cere ca un lucrător străin temporar care aspiră la una dintre ocupațiile din noua listă să dețină cel puțin o diplomă de liceu sau echivalentul acesteia. Atunci când o diplomă post-liceala este solicitată în mod expres în cadrul NOC, MIDI (Ministère de l’Immigration, de la Diversité et de l’Inclusion)  va verifica dacă într-adevăr candidatul îndeplinește cerințele funcției. De asemenea, trebuie menționat faptul că lista se referă numai la angajarea lucrătorilor străini temporari salarizați. Nu sunt incluși cei care își deschid propria firma în Canada.

Lista actuală conține următoarele profesii (denumirea ocupației este precedată de codul NOC):

0111 Directori financiari
0124 Directori de marketing, publicitate si relații publice

0213 Managerii IT
0631  Manageri de restaurante (numai această denumire)
1111 Auditori și contabili
1112 Analiști financiari și analiști de investiții
1121 Profesioniști în resurse umane
1215 Supervizori, Coordonatori aprovizionare și personalul de monitorizare și planificare
1222 Secretari executivi (numai acest nume)
1223 Agenți de personal și recrutori
1241 Asistenții administrativi
1243 Asistenți administrativi medicali
1311 Tehnicieni de contabilitate (numai această denumire)
2131 Ingineri constructori

2132 Ingineri mecanici
2146 Ingineri aerospațiali
2147 Ingineri de calculatoare (cu excepția Inginerilor Software și Designeri)
2171 Analiști și consultanți pentru calculatoare
2173 Ingineri și designeri de software
2174 Programatori și developeri de medii interactive

2175 Developeri de websites (exclusiv această denumire)
2231 Tehnicieni și subingineri constructori
2232 Tehnicieni și subingineri mecanici
2234 Estimatori de construcții
2253 Tehnicieni și subingineri proiectanți
2281 Tehnicieni de rețele de calculatoare
2282 Agenți de suport pentru utilizatori
2283 Testatori de jocuri video (exclusiv aceasta denumire)

3012 Asistente medicale înregistrate și asistente psihiatrice înregistrate

3111 Medici specialiști
3112 Medici generaliști și medici de familie
3131 Farmaciști
3141 Audiologi și terapeuți ortofonisti
3142 Fizioterapeuți
3143 Ergoterapeuți
3214 Tehnologi cardio-pulmonari (numai acest nume)
3215 Tehnologi în radioterapie
3222 Igieniști și terapeuți dentari
3233 Infirmieri auxiliari

4021 Profesori la nivel colegial (numai această denumire)
4152 Asistenți sociali
4212 Lucrători comunitari și ai serviciilor sociale
4214 Educatoare din învățământul preșcolar (numai această denumire)
4215 Instructori pentru persoanele handicapate
5131 Producători, regizori tehnici și artistici, gestionari de proiecte-efecte vizuale și jocuri video (exclusiv aceasta denumire)

5241 Designeri grafica și ilustratori
6221 Specialiști de vânzari tehnice en-gros

6231 Agenți și brokeri de asigurări
6235 Reprezentanți de vânzări financiare
6311 Supervizori – fast food (numai această denumire)
6321 Bucătari șefi (numai această denumire)
6322 Bucătari cu studii de specialitate (exclusiv aceasta denumire)

7231 Prelucrători prin așchiere și verificatori de unelte
7237 Sudori și operatori de mașini aferente
7246 Tehnicieni instalații telecomunicații (exclusiv aceasta denumire)
7311 Mecanici industriali și de șantier (exceptând domeniul textil)
7312 Mecanici echipamente grele
7315 Mecanici aviație și inspectori de aeronave
7321 Tehnicieni de service auto, mecanici de camioane și autobuze și reparatori mecanici
7333 Electromecanici

Menționăm că ocupațiile următoare nu se mai află în noua listă:

1225 Agenți achiziții (numai această denumire)
2225 Tehnicieni și specialiști de peisaj și horticultură
2241 Tehnologi și tehnicieni în inginerie electronică și electrică

Pe de altă parte, noua listă tocmai a adăugat profesiile cu următoarele coduri NOC: 0213, 0631, 1215, 6235, 6311 și 7315 (vezi mai sus).

In încheiere ținem să subliniem că angajatorii care beneficiază de procedura simplificată și intenționează sa recruteze cetățeni români, au pentru prima dată anul acesta posibilitatea de a-i vedea luându-și posturile în primire într-un interval de numai câteva săptămâni.  Într-adevăr, pe lângă avantajul de a „sări” peste perioada de patru săptămâni în care ar fi trebuit să efectueze publicitatea obligatorie anterior depunerii dosarului pentru LMIA (în franceză EIMT, de la Étude de l’impact sur le marché du travail), meseriașul sau specialistul român aflat într-o asemenea situație va putea obține permisul de lucru prin simpla prezentare la un punct de frontieră canadian în posesia unei copii de pe aprobarea obținută de angajator.  Această posibilitate a devenit actuală în momentul când IRCC a ridicat obligativitatea vizelor de intrare pentru cetățenii români.  Cu alte cuvinte, primind de la angajator copia scanată a aprobării, candidatul în chestiune poate obține în câteva minute autorizația electronica de călătorie contra sumei de 7 dolari și, fără să mai treacă pe la Ambasada Canadei, se poate îmbarca direct în avion, urmând să primească permisul de lucru la sosirea pe aeroportul canadian.  Perioada de așteptare va fi și mai scurta (circa 10 zile), dacă ocupația pentru care a primit LMIA/EIMT este inclusă în așa-numita „Liste des professions exigeant des talents mondiaux”, cu condiția ca angajatorul să fi fost admis în prealabil în categoria B din Global Talent Stream (Volet des talents mondiaux).   Detalii despre acest program-pilot al IRCC și ESDC la: https://www.canada.ca/fr/emploi-developpement-social/services/travailleurs-etrangers/talents-mondiaux/exigences.html

Din lista de care ne-am ocupat în acest articol beneficiază de acest avantaj ocupațiile cu următoarele coduri NOC: 0213, 0631, 2147, 2171, 2173, 2174, 2175, 2283, 5131 și 5241.

 

Share

REUNIFICAREA FAMILIEI: NOUTATI IMBUCURATOARE

REUNIFICAREA FAMILIEI: NOUTATI IMBUCURATOARE

(si o veste ceva mai proasta la sfarsitul articolului)

Anul 2018 se anunta bogat in evenimente care vor afecta politicile si procedurile din domeniul Imigratiei.  Deocamdata, primele masuri adoptate de IRCC (Immigration, Refugee and Citizenship Canada) au vizat in mod special reunificarea familiei.

1 februarie 2018 a marcat ultima zi cand cetatenii si rezidentii permanenti canadieni si-au putut manifesta interesul de a-si sponsoriza parintii si bunicii.  Elementul pozitiv al acestei proceduri consta in faptul ca, spre deosebire de anul trecut, modelul de declaratie uzitat de IRCC contine rubrici de natura a descuraja pe cei care nu indeplinesc conditiile financiare pentru a deveni sponsori.  IRCC nu a facut inca public numarul total al celor inscrisi, dar datorita acestor modificari, se asteapta sa fie mult sub cei aproape 100 de mii care si-au manifestat aceasta intentie in 2017, cand tragerea la sorti a selectionat 10 mii, dintre care nici jumatate nu au depus dosarele propriuzise, pentru ca se inscrisesera intr-o doara desi stiau (sau poate ignorau) ca nu au calitatea de sponsori.  Asa cum am relatat la vremea respectiva, Guvernul a fost nevoit sa organizeze o a doua tragere la sorti, cu privire la care nu cunoastem inca numarul celor care au indeplinit efectiv cerintele financiare pentru a depune dosar de sponsorizare.  Anul acesta, insa, plafonul este tot de 10 mii, dar se asteapta ca sansele de reusita sa fie mult mai ridicate decat 1/10 cum a fost in 2017, deoarece este putin probabil ca persoane care nu indeplinesc cerintele financiare sa mai riste a se inscrie dupa ce s-au identificat atat pe dansii, cat si pe cei sponsorizati, si-au indicat adresele, au luat cunostinta de aceste cerinte si au semnat electronic declaratia de intentie.

O alta noutate care isi va produce efecte benefice in special tot in privinta parintilor si bunicilor, o constituie anuntul facut pe 15 februarie a.c. de catre ministrul Imigratiei,  Ahmed Hussen, care a declarat ca pe 12 aprilie 2018 vor fi introduse masuri in sensul reducerii drastice a cazurilor de respingere a imigrantilor pe motive de inadmisibilitate medicala.  Dl. Hussen a adaugat ca nu exclude eliminarea totala a acestui gen de obstacol, care discrimineaza impotriva celor suferinzi si handicapati.  Am mentionat in special parintii si bunicii ca primi beneficiari, deoarece majoritatea celorlalte categorii de imigranti sunt tineri si prezinta mai putine probleme sub acest aspect.  De mentionat ca o categorie mai putin afectata chiar si de actuala reglementare a inadmisibilitatii medicale o constituie sotii si sotiile sponsorizate, care nu pot fi refuzati decat daca sufera de afectiuni de natura a pune in pericol sanatatea publica, dar nu pot fi refuzati pentru ca ar provoca cheltuieli prea mari statului canadian.

Desigur, problema principala care se pune in ipoteza desfiintarii totale a inadmisibilitatii medicale o constituie banii.  Actuala reglementare impune respingerea dosarelor de imigratie chiar si daca un singur membru al familiei sufera de o afectiune care ar necesita ingrijiri ce depasesc costul mediu pe cap de locuitor pentru rezidentii canadieni, pe o perioada de cinci ani.  Aceasta maniera de a evalua inadmisibilitatea s-a lovit de numeroase critici, ceeace probabil a si determinat scaderea constanta in ultimii ani a numarului de refuzuri pe motive medicale. In 2016, 337 de solicitanti au fost declarati inadmisibili, fata de  473 in 2015 si 619 in 2014.  De altfel, o mare parte din cei refuzati au fost, totusi, in cele din urma acceptati dupa ce au invocat motive umanitare: intre 2013 si 2016, au fost aprobate 91% din cele 241 de cereri bazate pe aceste considerente.

O alta problema care complica lucrurile o constituie faptul ca asistenta medicala gratuita este acoperita in principal din fondurile provinciilor, nu ale Guvernului federal, dar ministrul Imigratiei a declarat in fata comisiei parlamentare care procedeaza zilele aestea la audieri, ca si provinciile sunt in favoarea reconsiderarii actualelor reglementari, mai ales tinand seama ca eventualele cheltuieli suplimentare nu vor depasi 0,1% din totalul bugetului alocat de ele pentru asistenta medicala.

Tot in domeniul reunificarii familiei se inscrie si Comunicatul de presa al IRCC din 14 februarie 2018 cu privire la progresele inregistrate privind accelerarea procesarii dosarelor de sponsorizare a sotilor si partenerilor conjugali.  Comunicatul anunta cu mandrie ca, pana la sfarsitul lui 2017, IRCC a redus cu 80% inventarul aflat in procesare in luna decembrie 2016, astfel ca la 31 decembrie 2017 mai ramasesera de finalizat numai 15 mii de dosare, fata de 75 de mii cu un an in urma.  Pe baza acestor rezultate, care fac in prezent posibil ca majoritatea cererilor de sponsorizare din aceasta categorie sa fie procesate in maximum 12 luni, IRCC a introdus o serie de modificari in Ghidul cu instructiuni privind pregatirea si depunerea acestor cereri.  Astfel, dosarele ce se vor depune de acum inainte trebuie sa contina de la bun inceput certificatele de cazier pentru toti adultii sponsorizati, preum si formularele Schedule A – Background/Declaration (IMM 5669) care pana in prezent trebuiau depuse numai dupa ce IRCC le cerea in mod expres.  Comunicatul precizeza ca se vor accepta totusi pana la 15 martie si dosarele pregatite potrivit ghidului anterior.  Tot conform comunicatului, progresele inregistrate vor permite ca in 2018 sa fie acceptati 66 de mii de soti sponsorizati fata de media anuala de 47 de mii din ultima decada.

De mentionat ca noua lista de documente cuprinde si o versiune modificata a formularului Additional Family Information (IMM5406) in care se cer adresele de email pentru toate rudele incluse: soti, parinti, copii si frati/surori.  Acest formular nu este cerut numai pentru dosarele de sponsorizare, ci pentru toate cererile de rezidenta permanenta.

Incheiem cu o veste mai putin buna, si anume agitatia pe care a produs-o in cadrul audierilor din Parlamentul canadian numarul extrem de ridicat de cereri de azil depuse recent de catre cetatenii romani (pentru care la 1 decembrie 2017 s-a ridicat obligativitatea vizelor de intrare), si anume 232 in numai doua luni, prin raport cu 120 pe tot anul 2016.  Intr-un articol aparut pe 15 februarie a.c. in The Canadian Press, se subliniaza ca acesta este un fenomen constatat numai la romani, desi la aceeasi data s-au eliminat vizele de intrare si pentru bulgari.  Interpelat de deputati, ministrul adjunct al Imigratiei, dl.  Paul MacKinnon a declarat ca este posibil, daca tendinta se mentine, ca dupa 12 luni sa fie reintrodusa obligativitatea vizelor numai pentru romani, refuzand sa indice un numar de cereri dincolo de care o asemenea masura se va aplica efectiv.   IRCC apreciaza situatia ca suficient de grava pentru a fi determinat deja o intrevedere cu ambasadorul Romaniei la Ottawa.   Mentionam ca cetatenii romani au sanse extrem de reduse da a obtine statutul de refugiati, deoarece sunt cativa ani buni de cand Romania figureza pe asa numita lista alba (denumirea oficiala este: Designated Countries of Origin), care contine tarile pe care Canada le considera ca respectand drepturile omului si principiile statului de drept.  Pentru cetatenii acestor tari, printre care figureaza toti membrii Uniunii Europene, exista o procedura rapida de examinare a cererilor de azil, care in cele mai multe cazuri se finalizeaza prin refuzuri.  Este important de retinut ca solicitantii de azil din aceste tari nu primesc permise de munca decat daca si dupa ce dosarul lor a fost aprobat de catre IRB (Immigration and Refugee Board).  Aceasta ar putea sa-i surprinda pe cei care s-au increzut in povestile unor fosti azilanti,  care i-au asigurat ca pot ramane cativa ani in Canada (chiar daca in final sunt refuzati), timp in care pot munci si face bani frumosi mai inainte de a fi deportati pe cheltuiala contribuabililor canadieni.

Share

SPONSORIZARA PĂRINȚILOR ȘI BUNICILOR, FORMULA 2018

SPONSORIZARA PĂRINȚILOR ȘI BUNICILOR, FORMULA 2018.

Astăzi, 22 decembrie 2017, IRCC (Immigration, Refugee and Citizenship Canada) a dat publicității comunicatul care trasează liniile directoare pentru procedura de sponsorizare a părinților și bunicilor (PGP) în anul ce vine.  Ca de obicei cand se lansează masuri cu potențialul de a produce reacții negative, anunțul s-a produs în ultima zi de lucru înainte de Crăciun, cand publicul interesat este cu mintea la cu totul altceva.

De ce este anunțul de natură a provoca nemulțumiri? Pentru ca perpetuează metoda aspru criticată în ultimele luni, de a selecționa sponsorii potențiali prin tragere la sorti, generand riscul pentru cea mai mare parte dintre ei de a se vedea eliminați an după an la tragerile unde pana acum s-au înscris de zece ori mai multi candidați decat plafonul anunțat.

Conform anunțului de astăzi, sponsorii potențiali își vor putea declara intenția de a participa la tragere incepand din data de 2 ianuarie, cand va fi lansat pe situl IRCC formularul “Interest to Sponsor”.  Cei în cauza vor putea sa se înscrie  pana pe data de 2 februarie, după care va urma extragerea celor 10 mii de castigatori, adică același plafon anual ca și pentru 2017.

Ceea ce IRCC ne promite că va fi ușor diferit, este conținutul formularului, în sensul că li se va cere candidaților să se auto-evalueze și să confirme că sunt eligibili să-și sponsorizeze ascendenții în condițiile legii.  Nu se spune dacă va exista și o formă de verificare a informațiilor introduse de sponsorii potențiali, de natură a evita repetarea situației din acest an, cand o mare parte din cei ce și-au declarat intenția de a sponsoriza și au castigat loteria, nu au depus dosarele propriu zise pentru că nu satisfăceau condițiile legale.

Ceea ce ne-am fi așteptat totuși să găsim în anunțul IRCC, ar fi fost o metodă de a acorda prioritate celor care s-au înscris dar nu au fost selecționați în 2017 (de pilda, prin atribuirea de voturi preferențiale), pentru a le diminua riscul de a pierde la nesfarsit loteria.

Share

REGIMUL TRANZITORIU APLICABIL DEPENDENTILOR INTRE 19 SI 22 DE ANI

REGIMUL TRANZITORIU APLICABIL DEPENDENTILOR INTRE 19 SI 22 DE ANI

In ultima săptămână a lunii octombrie am anunțat la această rubrică intrarea în vigore (la 24 octombrie a.c.) a prevederilor publicate de Guvernul federal Canadian în Canada Gazette, Part II din 3 mai 2017 prin care a fost ridicată de la 19 la 22 de ani vârsta până la care un copil este considerat dependent de părinții săi și poate deci figura în același dosar de imigrație cu aceștia.  Revenim acum cu detalii privind modul în care copiii respectivi pot fi introduși într-un dosar aflat încă în procesare, sau pot beneficia de această modificare chiar și după ce părinții au primit vizele de imigranți.  Ne vom referi apoi în continuare la impactul pe care aceste măsuri adoptate la nivel federal îl vor avea asupra sistemului de selecție al provinciei Quebec.

Potrivit unui principiu de drept universal recunoscut, orice modificări legislative sunt de imediată aplicare în sensul că nu afectează situațiile deja existente (excepție face  legea penală mai blândă, care se aplică și infractiunilor comise înainte de intrarea ei în vigoare).  Cu alte cuvinte, modificarea vărstei copiilor nu ar trebui să profite decât dosarelor depuse dupa 24 octombrie 2017, ceeace ar fi condus la o multitudine de cereri din partea candidaților cu dosarele deja în procesare de a li se aplica noile prevederi din motive umanitare.  Aceasta ar fi creat un adevărat coșmar pentru funcționarii din IRCC (Immigration, Refugee and Citizenship Canada) cu consum considerabil de resurse si timp pentru evaluarea fiecărui caz în parte.  De aceea, încă din 19 octombrie 2017, Ministrul federal al Imigrației (The Honourable Ahmed Hussen) a adoptat o decizie derogatorie bazată pe considerente de ordine publică (public policy considerations) în conformitate cu care o cerere de rezidență permanentă poate fi introdusă dacă:

  1. Copilul avea  19, 20, sau 21 de ani pe 3 mai 2017 sau la data când dosarul părinților a fost înregistrat, dacă a fost depus între 3 mai și 24 octombrie 2017.
  2. Părintele avea o cerere de rezidență permanentă aflată în procesare la 3 mai 2017, sau care a fost depusă între 3 mai și 24 octombrie 2017, iar copilul în cauză fusese declarat în formularul Additional Family Information.
  3. Copilul nu este căsătorit. De reținut că, deși vârsta care se ia în calcul este cea de la depunerea cererii (lock-in date), indiferent de durata procesării, calitatea de celibatar a copilului trebuie păstrată până în momentul când devine rezident permanent, altminteri iese din definiție.
  4. Copilul nu este considerat inadmisibil din motive medicale sau de criminalitate.

Dacă aceste condiții sunt îndeplinite, copilul poate fi adăugat la dosarul existent până când părinții decolează spre Canada (chiar dacă au primit vizele între timp), sau poate fi sponsorizat ca membru al „Family Class” dacă părinții au devenit deja rezidenți permanenți prin procedura de „landing”.

Pentru cei interesați să afle dacă beneficiază de aceste prevederi, IRCC a introdus un instrument de verificare on-line care poate fi accesat la: http://www.cic.gc.ca/english/immigrate/sponsor/aod-tool.asp?_ga=2.42620066.647797571.1511014813-550264188.1484935250.

Concomitent cu IRCC, Ministerul Imigratiei din Quebec (MIDI, de la Ministère de l’Immigration, de la Diversité et de l’Inclusion) a adoptat NPI no  2017-009 intitulată  NOUVELLE DÉFINITION RÉGLEMENTAIRE D’ENFANT À CHARGE prin care adaptează normele federale la specificul Quebecului.  Potrivit acestor reglementări, este considerat dependent:

  • un tânăr sub 22 de ani care nu este căsătorit sau într-o relație de concubinaj, și
  • un copil trecut de 22 de ani care din momentul când a împlinit această vârstă se află în continuare în întreținerea părinților din motive de incapacitate fizică sau mentală.

Ca și în cazul dosarelor federale, aceste prevederi se aplică nu numai pentru viitor, ci și în cazul cererilor de certificate de selecție (CSQ) depuse anterior, dacă sunt întrunite condițiile expuse mai sus.  Se cuvine precizat că părinții care au primit deja un CSQ se încadrează în aceste dispoziții de excepție până devin rezidenți permanenți, după care pot recurge la parenarea copiilor de până la 22 de ani și chiar dincolo de această vârstă dacă cererea este depusă mai înainte de a se fi împlinit un an de când părinții au devenit rezidenți permanenți.  Cât privește pe cei cu dosarele aflate încă în procesare, termenul limită până la care pot notifica guvernele respective despre dorința de a-și introduce copiii în dosare este 31 ianuarie 2018.

Procedura de urmat în cazul dosarelor federale este prin utilizarea formularului on-line IRCC Webform, după care cei în cauză primesc intrucțiuni pentru fiecare caz în parte.  Quebecul pune la dispoziția părinților formularul Demande de Certificat de Sélection – Mesures transitoires – Enfants à charge care trebuie trimis la MIDI (pe adresa Direction de l’enregistrement et de l’évaluation comparative) împreună cu copii de pe pașaport și de pe certificatul de naștere, precum și o poză format pașaport.

In cazul Quebecului, noile reglementări afectează și modul de calcul al punctajului (în materie de imigrație economică) precum și a venitului minim necesar pentru parenare.  De asemenea, se modifică în mod corespunzător perioada în care parintele este obligat să-și întrețină copilul parenat.

Cât privește punctajul acordat potrivit grilei de selecție, până pe 24 octombrie a.c. se acordau câte 2 puncte pentru fiecare copil în vârstă de la 13 la 18 ani.  Noile reglementări au determinat ridicarea acestei limite de vârstă de la 18 la 21 de ani împliniți, cu un maximum de 8 puncte acordate pentru factorul „Enfants”.

Examinarea capacității financiare a garantului în materie de parenare a părinților și bunicilor a fost și ea afectată de noile reglementări, în sensul că sunt acum incluși cu titlul de membru de familie în Anexa B a RSRE (Règlement sur la pondération applicable à la sélection des ressortissants étrangers) și copii între 19 și 22 de ani, ca bază de calcul a nevoilor esențiale ale familiei garantului.

In sfârșit, susmenționata Notă privind procedurile de imigrație (NPI no  2017-009) cuprinde un tabel privind calculul duratei angajamentului în materie de parenare a copiilor, care în esență prevede că această durată începe sa se diminueze nu de la 13 ani cum era până de curând, ci de la 16 ani, iar vârsta maximă până la care angajamentul este menținut trece de la 22 la 25 de ani.  Ca atare, agajamentul durează 10 ani sau până la majorat pentru copilul în vârstă de până la 16 ani în momentul când parenarea intră în efect, iar pentru copilul care a împlinit 16 ani va fi de 3 ani sau până la vârsta de 25 de ani.

 

Share

CANADA SPORESTE MASIV NUMARUL PROIECTAT DE IMIGRANTI PE CARE-I VA PRIMI IN URMATORII TREI ANI

CANADA SPORESTE MASIV NUMARUL PROIECTAT DE IMIGRANTI PE CARE-I VA PRIMI IN URMATORII TREI ANI.

Miercuri 1 noiembrie 2017, MinIstrul federal al Imigrației, dl. Ahmed Hussen (el insuși un immigrant de primă generație), a anunțat planul Guvernului canadian pe perioada 2018-2020, care prevede creșterea treptată a numărului de imigranți, respectiv 310 mii in 2018, 330 de mii în 2019 și 340 de mii în 2020, ceeace va reprezenta 0,9% din totalul populației Canadei și o creștere de 13% prin raport cu nivelul actual.

Cea mai mare parte din noii sosiți o vor reprezenta imigranții economici, care pe ansamblul celor trei ani vor atinge un total de 565.000.  Dintre aceștia, prin sistemul Express Entry vor fi aprobați 245.100 de candidați, la care se adaugă 184 de mii selecționați prin programele de imigrație ale diverselor provincii canadiene, fără a mai lua în calcul și Quebecul, care va accepta alți 94.000 de imigranți economici.

Chiar și aceste creșteri impresionante sunt considerate prea modeste de numeroși experți, care își manifestă îngrijorarea legitimă față de îmbătrânirea rapidă a populației canadiene.  Pentru a evoca numai o singură comparație statistică, în 1971 erau 6,6 indivizi de vârstă activă pentru fiecare pensionar, pe cand în 2012 numărul acestora scăzuse la 4,2, cu pronosticuri care prevăd pentru 2036 un raport de doi la unu.  De menționat că peste 80% din imigrația recentă o reprezintă tinerii sub 45 de ani.  De aceea, experții menționați, printre care se numără și liderii prestigioasei organizații „The Conference Board of Canada”, propun un plafon minim anual de 450 de mii de imigranți.

Chiar și cu creșterile planificate deocamdată, IRCC (Immigration, Refugee and Citizenship Canada) va trebui să aloce resurse suplimentare pentru a procesa dosarele imigranților economici în intervalele pe care și le-a fixat (reamintim că Express Entry a fost astfel denumit pentru că procesarea se epuizează în 6 luni) și, ceeace este și mai important pentru candidați, va trebui sa atenueze exigența actuală a sistemului de punctare pentru a face loc la un număr sporit de cereri aprobate.

In încheiere menționez că cifrele publicate de Guvernul federal canadian marchează și creșteri relativ modeste (prin raport cu imigrația economică) în materie de reunificare a familiei.  Astfel, dacă în 2017 se așteaptă sa fie aprobate între 80 si 86 de mii de cereri de sponsorizare a soților și părinților, pentru cei trei ani care urmează se așteaptă sporuri între 2,4% și 3%, astfel ca în 2020 să fie aprobate circa 91 de mii de dosare.  Așteptăm încă cu nerăbdare să aflăm cum va proceda IRCC pentru ca în 2018 să nu se mai repete eșecul sistemului de loterie în materie de sponsorizare a părinților.

 

Share