CUM ÎNDREPTĂM GREȘELILE FUNCȚIONARILOR

CUM ÎNDREPTĂM GREȘELILE FUNCȚIONARILOR

Autoritățile canadiene din domeniul Imigrației, fie ele la nivel federal sau provincial, procesează un număr imens de aplicații având ca finalitate obținerea statutului de rezident temporar sau permanent, ca să nu mai vorbim și de cele vizând obținerea cetățeniei.

Creșterea numărului de aplicații a fost însoțită însă de reducerea continuă a personalului calificat (și ca atare bine plătit), tendință pe care Guvernul a încercat și încearcă să o contracareze introducând pe scară largă standardizarea și, mai ales, preluarea masivă a deciziilor considerate de rutină de către Inteligența Artificială (AI) despre care am mai scris la această rubrică. În esență, este vorba de recurgerea la „machine learning”, respectiv alimentarea computerelor cu o cantitate masivă de informații și decizii deja pronunțate într-un anumit tip de aplicații, pentru a transfera mai apoi către computerele astfel „învățate” însăși adoptarea acestor decizii pe viitor. Deși detaliile acestei evoluții nu sunt comunicate publicului, se știe de pildă că deja majoritatea deciziilor privind cererile de rezidență temporară provenite din China și India sunt deja adoptate de mașini „inteligente”, nu de oameni în carne și oase.

Pe lângă economia de timp, bani și personal rezultată din această evoluție, asistăm însă și la înmulțirea soluțiilor greșite sau inechitabile. Fie că este vorba de funcționari lipsiți de experiență sau de computere care încă nu au ajuns să fie infailibile, aceste soluții pot afecta grav soarta unor persoane nevinovate și vulnerabile, de unde și necesitatea da a găsi remedii adecvate.

Rândurile de mai jos mi-au fost inspirate de o situație recentă cu care am fost confruntat și care a zduncinat viața normală a unui cuplu de muncitori străini (foreign workers) cu trei copii minori, aflați de mai bine de doi ani în Canada. Pe scurt, când mi s-au adresat să-i ajut să-și extindă statutul legal, am descoperit că numai adulții dețineau permise de lucru valide, în timp ce copiilor, admiși inițial în Canada ca vizitatori, le expirase de mult acest statut. Am mai descoperit însă că vina principală pentru această situație îi revenea funcționarei care a luat în primire mama și copiii la aeroport (tatăl se afla deja în Canada) și care a ignorat cu desăvârșire vizele de muncă și de studii în posesia cărora se aflau. Era obligația dânsei să le elibereze pe loc permise de muncă și, respectiv, de studii pe durata de doi ani, în conformitate cu acele vize; în schimb i-a lăsat să intre în Canada fără ca măcar să le ștampileze pașapoartele. Consecința legală a fost că s-au bucurat automat de statutul de vizitatori, dar numai pe o perioadă de șase luni, în loc de doi ani. Familia a realizat greșeala la un momenrt dat când nu se mai puteau întoarce în incinta zonei securizate de la aeroport și, întrucât copiii au fost mai apoi admiși la școală pe baza pemisului de muncă al tatălui, nu i-a mai interesat decât să re-aplice pentru un permis similar pentru mamă.

Din păcate nu există remedii împotriva neglijenței funcționarei, altul decât adoptarea de măsuri disciplinare care nu rezolvă situația familiei respective. Conform legii, ar fi trebuit ca părinții să ceară prelungirea statutului de vizitatori pentru copii mai înainte de expirarea celor șase luni, sau, dacă omiteau să o facă la timp, ar fi putut cere restaurarea statutului reespeciv în următoarele alte trei luni. O dată expirate aceste termene, copiii au rămas în Canada în mod ilegal. Acest lucru se poate întâmpla cu numeroase alte familii care vin să lucreze în Canada, au prea puține cunoștințe despre obligațiile lor legale și prea puțin timp ca să se ocupe cu studierea lor, mulțumindu-se să accepte ca normale acțiunile funcționarilor cu care au avut de a face. În speța care o discutăm, întrucât părinților li s-au prelungit fără probleme permisele de lucru, am solicitat ca și minorilor să li se regularizeze situația, prin emiterea unor așa numite „visitor records”, invocând motive umanitare lesne de înțeles în această situație1. Și aici ne-am confruntat cu fenomenul de care pomeneam la început, pentru că la doi din cei trei minori li s-au aprobat aceste cereri, pe când celui mai mic, în vîrstă de 6 ani, i s-a trimis un refuz cu precizarea că trebuie să părăsească imediat Canada, pentru că altminteri, citez, „If you do not leave Canada voluntarily, enforcement action may be taken against you.” Presupun că cele trei cereri au fost repartizate la funcționari diferiți care, în pofida similarității cazurilor, au adoptat decizii diferite, dacă nu cumva ne aflăm în fața unei noi isprăvi a inteligenței artificiale.

Revenind la aspectele generale ale tematicii acestui articol, legislația în materie nu prevede nici o cale de atac împotriva unor asemenea decizii, ceeace este valabil pentru toate aplicațiile vizând rezidența temporară sau permanentă, cu excepția dosarelor de sposorizare și a celor în materie de refugiați; în cazul acestor doua ultime categorii, există calea unui apel la IRB (Immigration and Refugee Board), o instanță în care deciziile sunt luate de „adjudicators”, care nu au necesarmente pregătire juridică.

În absența unei căi legale de atac, cei nemulțumiți au la îndemână revizuirea administrativă, respectiv înregistrarea unui memoriu argumentat în atenția șefului departamentului respectiv („program manager” în cadrul ambasadelor și „area director” la centrele de procesare din Canada). Situații cum este cea descrisă mai sus se bucură de obicei de atenția conducătorilor repectivi, grijulii să apere reputația departamentului de care răspund. Într-un articol publicat cu ani în urmă, am evocat mai multe asemenea situații, la care nu mai este cazul să revin, privind decizii care ignorau experiența profesională a candidaților, invocau inadmisibilitatea medicală atunci când nu era cazul, calculau greșit punctajul candidaților etc.

Dacă însă sesizarea șefului direct rămâne fără rezultat, cel în cauză se poate adresa unui compartiment special (Case Management Branch) din cadrul IRCC (Immigration, Refugee and Citizenship Canada). În urmă cu câțiva ani, am fost confruntat cu refuzul încăpățânat al unei doamne, program manager la o ambasada canadiană din Europa meridională, de a îndrepta o greșeală minoră (înregistrarea greșită a unei aplicații cu o zi după ce fusese efectiv primită, având ca rezultat pierderea unor puncte prețioase pentru factorul „vârstă”); au fost necesare două intervenții din partea compartimentului amintit pentru ca aplicantul respectiv să fie aprobat și să devină rezident permanent. Problema este că, integrați în societatea canadiană, mai toți cei care trec prin asemenea situații rămân cu un gust amar pe care nu l-ar fi avut dacă funcționarii cu pricina și-ar fi făcut pur și simplu datoria.

Există însă numeroase situații în care o decizie greșită nu poate fi îndreptată recurgând la bunăvoința ierarhiei administrative. Singura opțiune rămasă pentru cel neîndreptățit este calea revizuirii judiciare, printr-o acțiune la Curtea Federală a Canadei (atunci când este vorba de decizii ale funcționarilor IRCC). Până la adoptarea în 2001 a actualei legi a Imigrației și Cetățeniei (IRPA), orice parte nemulțumită se putea adresa Curții Federale care era obligată să se pronunțe indiferent de importanța și relevanța cazului; era o procedură foarte costisitoare (ca și în prezent, de altfel2), dar care a dus de-a lungul timpului la îndreptarea a numeroase decizii greșite care servesc în continuare ca precedente judiciare obligatorii pentru funcționarii IRCC. Activitatea Curții Federale continuă să reprezinte și în prezent un corectiv important al măsurilor administrative greșite, dar nu toate acțiunile pe care le înregistrează sunt judecate până la capăt: conform legii actuale, Curtea Federală o dată sesizată, apreciază mai întâi dacă merită să-și piardă timpul cu judecată propriuzisă, în care caz acordă un soi de autorizație (leave) și abia după aceea procedeaza la judecarea cazului. Pe cale de consecință activitatea Curții s-a relaxat substanțial (desigur oferindu-i posibilitatea de a se concentra pe spețele mai importante), funcționarii IRCC răsuflă mai ușurați, iar justițiabilii se resemnează să-și vadă reduse în continuare opțiunile de care dispun pentru a-și căuta dreptatea.

Ținând cont de cele de mai sus, este recomandabil ca cei afectați de soluții cu care nu sunt de acord să se informeze în prealabil cu privire la parcursul dosarului lor în interiorul procesului decizional, respectiv să caute a afla exact ce anume a determinat rezultatul de care sunt nemulțumiți. Aceasta presupune accesul la întreaga activitate a funcționarilor respectivi, pentru care legea permite înregistrarea unui „Request under the Access to Information Act”. O asemenea cerere o poate face însă numai un cetățean sau un rezident permanent canadian, ori o persoană aflată efectiv în Canada. Dacă cel în cauză nu se află în Canada, poate autoriza pe cineva care îndeplinește aceste condiții, semnând un formular denumit Consent for an Access to Information and Personal Information Request (IMM 5744). De cele mai multe ori, asemenea formulare sunt semnate spre beneficiul unui reprezentant autorizat (membru al ICCRC sau al unui barou provincial, ori notar din Quebec), pentru că interpretarea numeroaselor mesaje codate din dosarul de uz intern al IRCC reclamă o serioasă pregătire de specialitate. În acest scop, candidatul va avea probabil de achitat un modest onorar de consultație și, abia după ce i se confirmă că are șanse de succes, va putea decide în cunoștință de cauză ce are de făcut în continuare.

În sfârșit, dincolo de opțiunile de mai sus, cei care au rude sau sprijinitori cu cetățenia canadiană (beneficiând deci de drepturi electorale) pot încerca să obțină revizuirea unor decizii greșite recurgând la intervenția deputaților care reprezintă circumscripțiile electorale unde locuiesc acei cetățeni. Conform legii, organele administrative sunt obligate să dea un răspuns motivat la orice asemenea intervenție din partea unui parlamentar. Desigur, cât de multă atenție i se acordă, depinde și de poziția acelui parlamentar, care poate aparține unui partid de opoziție, dar se poate întâmpla să fie chiar și un membru al Guvernului.

1Conform regulilor în materie, interesul copiilor este un motiv precumpănitor pentru a se face uz de „humanitarian and compasionate grounds”.

2Taxa de înrtegistrare este de numai $50, dar onorariile avocaților (fară de care șansele de reușită sunt extrem de scăzute datorită regulilor procedurale care ghidează activitatea Curții) se ridică la mai multe mii de dolari.

Share

IMIGRAȚIA CANADIANĂ TRECE MASIV LA ÎNREGISTRAREA ELECTRONICĂ A DOSARELOR

IMIGRAȚIA CANADIANĂ TRECE MASIV LA ÎNREGISTRAREA ELECTRONICĂ A DOSARELOR

Sistemul federal de imigrație administrat de IRCC (Immigration, Refugee and Citizenship Canada) a inițiat de mai mulți ani înregistrarea on-line a aplicațiilor unei serii întregi de programe. Exemplul cel mai semnificativ îl oferă „Express Entry” care acoperă trei programe federale (Federal Skilled Worker, Federal Skilled Trades și Canadian Experience Class) plus etapa finală a o serie de programe provinciale conectate cu Express Entry, cum ar fi „Express Entry Human Capital Priority Stream” al provinciei Ontario. În afara acestor programe pentru candidații la rezidență permanentă, sunt de mai multă vreme înregistrate on-line majoritatea programelor pentru solicitanții de rezidență temporară, respectiv vizitatori, studenți internaționali și muncitori temporari.

Pandemia de Covid-19 a provocat precipitarea demersurilor pentru extinderea acestui procedeu, deoarece majoritatea funcționarilor IRCC lucrează de acasă, ceea ce face extrem de dificilă procesarea dosarelor pe hârtie și a provocat întârzieri semnificative în special pentru dosarele de sponsorizare, pentru o serie de programe pilot (cum este cel destinat personalului domestic) și pentru cele provinciale independente de Express Entry (inclusiv cel prin care deținătorii de certificate de selecție din Quebec aplică pentru rezidența permanentă).

Nu cu mult timp în urmă, IRCC a extins posibilitatea de a aplica on-line pentru următoarele programe federale:

  • Cererile de rezidență permanentă ale candidaților nominalizați de provincii (non-Express Entry).
  • Cererile de rezidență permanentă ale deținătorilor de certificate de selecție ale Quebecului (skilled workers, antreprenori și investitori).
  • Programul pilot pentru imigrația nordică și rurală.
  • Programul „Agri-food pilot”.
  • Programul de imigrație pentru provinciile atlantice.
  • Programul „Start-up visa ” pentru antreprenori.
  • Programele pentru liber profesioniști (Self-employed people-federal și Quebec).
  • Dosarele de sponsorizare a soților, partenerilor și dependenților.
  • Dosarele de adopție prin imigrație.
  • Cererile de azil (Protected persons and convention refugees in Canada).
  • Aplicațiile pentru rezidență permanentă pe motive umanitare.
  • Cererile de rezidență permanentă ale deținătorilor de „temporary resident permits-TRP” (a nu se confunda cu deținătorii de vize de vizitator, de muncă sau de studii1).
  • Dosarele depuse prin „Home Support Worker Pilot”.

Pentru a-și depune dosarul on-line, solicitanții din categoriile de mai sus trebuie să-și creeze un cont într-o platformă nou introdusă de IRCC (Permanent Residence Portal), care este diferit de contul pe care și-l poate deschide într-o platformă mai veche (MyCic) pentru a crea un profil Express Entry sau pentru a depune o cerere de rezidență temporară. Aceasta complică desigur lucrurile pentru un candidat ne avizat, mai ales că procedurile diferă de la o platformă la alta.

Pentru a depune o aplicație din rândul celor enumerate mai sus, candidatul trebuie, o dată ce și-a deschis contul în „ Permanent Residence Portal”, să completeze direct, on-line, următoarele formulare:

  • Generic Application Form for Canada (IMM 0008)
  • Schedule A – Background/Declaration (IMM 5669)
  • Additional Family Information (IMM 5406)
  • Supplementary Information – Your travels (IMM 5562)

Separat de acestea, dacă de pildă este vorba de o sponsorizare, candidatul trebuie să completeze pe propriul computer și să încarce apoi în portal următoarele formulare:

  • Application to Sponsor, Sponsorship Agreement and Undertaking (IMM 1344)
  • Financial Evaluation (IMM 1283) – numai dacă este cazul
  • Relationship Information and Sponsorship Evaluation Form (IMM 5532)

Aceste din urmă trei formulare nu trebuie semnate, deci nu se cere să fie imprimate, ci pot fi încărcate direct din disk-ul candidatului.

De menționat că, până în luna septembrie 2021, reprezentanții autorizați ai candidaților nu vor putea aplica on-line în numele acestora din urmă, deoarece IRCC s-a grăbit și nu a putut lansa o platformă similară cu „Authorized Paid Representative Portal” prin care avocații și consultanții de imigrație pot aplica direct în numele clienților lor pentru Express Entry și pentru toate categoriile de vize temporare.

Până atunci, dacă dorește să fie reprezentat, un candidat care aplică prin „ Permanent Residence Portal” trebuie să încarce un formular Use of a Representative (IMM 5476) semnat de mână atât de el, cât și de reprezentant2. Situația nu este atât de dramatică, deoarece deși reprezentantul autorizat nu are dreptul să semneze electronic aplicația, el poate să o pregătească integral și să o definitiveze printr-unul din numeroasele aplicații de „screen-sharing technology”. Aceasta înseamnă fie că reprezentantul urmărește (de pildă prin Zoom) tot ce face candidatul și-l îndrumă pas cu pas până semnează electronic aplicația, fie că i se substituie integral, preluând (cu autorizația candidatului) controlul asupra computerului și completând formularele on-line în locul candidatului, care-și poate vedea între timp de treabă, până este chemat să semneze. Această din urmă posibilitate este de pildă oferită de Google Chrome; instrucțiunile pot fi accesate la: https://support.google.com/chrome/answer/1649523?co=GENIE.Platform%3DAndroid&hl=en

O altă opțiune este Free Conference Call: https://www.freeconferencecall.com/resource-center/best-remote-desktop-screen-sharing-software

Desigur, aceste soluții au caracter temporar, deorece în cursul lunii septembrie a.c. va fi lansat așa numitul „Permanent Residence Online Application Portal (PR Online Application Portal) for authorized representatives” care va permite reprezentanților autorizați să aplice în numele clienților lor pentru absolut toate programele care se pretează la înregistrarea on-line.

IRCC a sincronizat lansarea noului portal de așa manieră încât să fie cât mai apropiată de intrarea în funcțiune a noului organism federal de guvernare a consultanților de imigrație: College of Immigration and Citizenship Consultants care va prelua și lărgi în mod substanțial atribuțiile actualului ICCRC (Immigration Consultants of Canada Regulatory Council)3.

Când noua platformă va deveni operativă, consultanții autorizați și avocații de imigrație își vor deschide propriul „account”, prin care vor putea aplica în numele tuturor clienților lor. În momentul când vor iniția o aplicație, clientul respectiv va primi un email de la IRCC prin care va lua la cunoștință că demersul este în curs, iar după ce reprezentantul a completat toate formularele și a încărcat documentația suport, va trebui să semneze electronic o declarație de „consent” intrând în propriul cont din „Permanent Residence Portal”, după care reprezentantul înregistrează efectiv aplicația.

Noile platforme create de IRCC vor permite nu numai accelerarea procesării dosarelor, dar și generalizarea utilizării inteligenței artificiale (despre care am mai scris la aceasta rubrică) cu rezultatul că nu vom știi niciodată precis dacă o aplicație este examinată de un funcționar în carne și oase, sau de o mașină.

1Un TRP se eliberează pentru motive excepționale celor loviți de inadmisibilitate pentru criminalitate sau condiții medicale severe.

2Deci candidatul trebuie să se descurce cu trei categorii de formulare: unele care se completează direct, altele care se încarcă după completarea pe propriul disk dar nu trebuie semnate, și altele care se încarcă după imprimare și semnarea în original.

3Spre deosebire de ICCRC, care este o corporație non-profit, noul Colegiu va fi un organism statutar cu drept nu numai de a-și disciplina proprii membri, dar și de a declanșa investigații împotriva persoanelor ne autorizate care se dau drept consultanți. Spre deosebire de barourile de avocați care funcționeaza la nivel de provincii, Colegiul este un organism federal cu o poziție particulară, pentru că, în baza unei decizii a Curții Supreme a Canadei, derogă de la principiul că profesiile sunt reglementate la nivel provincial. Aceasta oferă practic consultaților o poziție privilegiată prin raport cu avocații.

Share

CETATENIA CANADIANA-REGIM JURIDIC SI PROCEDURI DICTATE DE PANDEMIE

CETATENIA CANADIANA-REGIM JURIDIC SI PROCEDURI DICTATE DE PANDEMIE

1 iulie a marcat Ziua Canadei (Canada Day/Fête du Canada) care anul acesta a fost umbrită de recentele descoperiri de morminte neidentificate a sute de minori decedați în școlile speciale pentru copiii indigenilor, care au funcționat mai bine de 100 de ani sub egida Guvernului canadian și a Bisericii catolice. S-au făcut auzite voci care cereau pur și simplu ca această sărbătoare să fie anulată, dar aceasta ar însemna să renunțăm la aniversarea unui moment important pe calea obținerii independenței totale a Canadei, respectiv adoptarea în 1867 a „Constitution Act”1 de către Marea Britanie, prin care a fost creat un dominion format din trei foste colonii: Canada (actualele provincii Ontario și Quebec), Nova Scotia și New Brunswick. Acest eveniment nu are nimic a face cu tratamentul reprobabil aplicat bieților copii de indigeni, pentru care este normal să fie trași la răspundere cei vinovați, fără a fi necesar să obliterăm un moment atât de important din istoria Canadei.

Cetățenia canadiană se obține relativ ușor prin raport cu cele conferite de alte state, respectiv după numai trei ani de rezidență socotiți de-a lungul ultimilor cinci. Cele mai multe state pretind un minim de 5 ani de rezidență permanentă2, dar există și state care impun 8 ani de rezidență, printre care România, Croația, Estonia, Grecia, Ungaria, Germania și Slovakia. Printre cele care pretind minimum 10 ani de rezidență se numără Austria, Egipt, Italia, Moldova, Slovenia, Spania, Elveția și Bosnia, dar recordul îl dețin Liechtenstein, San Marino și Emiratele Arabe Unite, cu 30 de ani.

Cei mai mulți din locuitorii actuali ai Canadei au obținut cetățenia prin naștere: fie că s-au născut pe teritoriul Canadei, indiferent de cetățenia părinților, fie că s-au născut în afara Canadei, având cel puțin unul din părinți cu cetățenie canadiană.3 Simplul fapt al nașterii pe teritoriul unei țări ca îndreptățire pentru obținerea cetățeniei poate părea bizar pentru români și, în general, pentru cei proveniți din Europa continentală, pentru că în acea parte a lumii se aplică jus sanguinis, adică regula potrivit căreia nu contează unde te-ai născut, ci care este cetățenia părinților; în schimb, Statele Unite, Canada și mai toate țările din ambele continente americane aplică în principal jus soli, statuând ca regulă generală că cetațenia este determinată în principal de locul nașterii. După cum se observă, Canada a adoptat un sistem mixt, dar în 2009 a limitat la o singură generație aplicarea lui jus snaguinis, refuzând să recunoască cetățenia canadiană celor nascuți în afara Canadei din părinți care s-au născut la rândul lor în afara Canadei.

Abstracție făcând de situațiile când se obține prin naștere, cetățenia canadiană a imigranților de dată recentă se dobândește prin naturalizare. Legea distinge între aplicațiile pentru cetățenie depuse de minori (adică persoane sub 18 ani la data depunrii aplicației) și cele aparținând candidaților majori.

Copiii minori nu sunt ținuți să facă dovada cunoștințelor de engleză sau franceză și nu trebuie să depună vreun jurământ câtă vreme nu au împlinit 14 ani. Dacă minorul aplică împreună cu cel puțin unul dintre părinți, nu trebuie nici să facă dovada prezenței fizice în Canada, ca rezident permanent, pe cel puțin trei ani; trebuie însă să o facă dacă aplică singur, situație în care i se poate cere să dovedească și faptul că și-a achitat impozitele pe parcursul acestei perioade. De asemenea, minorilor nu li se cere să treacă vreun test de cetățenie. Atât testul de cetățenie, cât și dovada cunoștințelor lingvisitce sunt însă obligatorii pentru adulții sub 55 de ani.

Așadar, aplicanții majori trebuie în mod obligatoriu:

1) Să dovedească prezența fizică pe trei ani (1095 de zile) din ultimii cinci cu statut de rezident pemanent. În plus, celor ce au deținut permise de lucru sau de studii înainte de a deveni rezidenți permanenți, li se socotesc două zile de statut temporar pentru una ca rezident permanent, până la un total de 365 de zile4. În afara formularului CIT0407 (How to Calculate Physical Presence), IRCC (Immigration, Refugee and Citizenship Canada) pune la dispoziția aplicanților un „calculator al prezenței fizice” on-line care poate fi accesat la: www.eservices.cic.gc.ca/rescalc/resCalcStartNew.do?&lang=eng

2) Să-și fi achitat impozitele pe toată durata luată în calcul pentru stabilirea prezenței fizice în Canada. Formularul de aplicație permite semnatarului să autorize IRCC ca să preia aceste informații direct de la CRA (Canada Revenue Agency).

3) Dacă nu a împlinit 55 de ani (și exceptând cazurile când dispune de o scutire medicală), să facă dovada stăpânirii uneia din limbile oficiale ale Canadei. Pentru aceasta poate folosi testul pe care l-a dat când a obținut rezidența pemanentă (dacă a fost cazul), sau una din metodele acceptate de IRCC care sunt enumerate pe larg în Ghidul ce poate fi descărcat la: https://www.canada.ca/en/immigration-refugees-citizenship/services/application/application-forms-guides/guide-0002-application-canadian-citizenship-under-subsection-5-1-adults-18-years-older.html#Step7 De menționat că obținerea cetățeniei nu este un proces de selecție, deci nivelul necesar pentru a face această dovadă este astfel calibrat încât să poată fi atins de orice candidat care a locuit cei minimum trei ani în Canada și s-a integrat cât de cât în societate5. Același lucru este valabil și pentru testul de la punctul următor.

4) Să treacă un test de cunoștințe despre Canada, pentru care au la dispoziție un ghid pe care-l pot descărca la: https://www.canada.ca/en/immigration-refugees-citizenship/corporate/publications-manuals/discover-canada.html Testul conține 20 de întrebări și se consideră promovat dacă aplicantul a dat minimum 15 răspunsuri corecte pe următoarele subiecte: drepturile și reponsabilitățile cetățenilor, istoria și geografia Canadei, precum și sistemul de guvernământ la nivel federal, provincial și municipal. Testul se programează după depunerea unei aplicații complete și în funcție de agenda funcționarilor de la IRCC6.

În condițiile actualei pandemii de Covid-19, s-a trecut în mod temporar la metoda testului on-line, pentru care candidatul are la dispoziție un interval de două săptămâni imediat după primirea convocării. IRCC pune la dispoziție un set de instrucțiuni pe care este bine ca cei vizați să le parcurgă chiar mai înainte de a primi convocarea; printre acestea se numără următoarele:

  • Să dispună de un desktop computer, de un laptop, sau de o tabletă conectate cu o cameră care poate fi și exterioară; nu sunt acceptate telefoanele mobile.
  • Să dispună de o conecție Internet cât mai rapidă și mai sigură.
  • Să poată folosi unul din cele două browsere acceptate de IRCC: Chrome sau Safari, dar nu și Chrome instalat pe un Apple iPad sau Microsoft Surface Pro.
  • Să se instaleze într-o încăpere bine luminată, în care să nu existe niciun fel de alte dispozitive electronice conectate la Internet pe timpul testului.
  • Să pregătească pentru a fi expuse la cameră, pe parcursul testului, Cardul de rezident permanent (chiar și dacă este expirat) sau un alt document de identitate (ne expirat) cum ar fi permisul de conducere sau cardul de sănătate.

De menționat că nu se permite prezența altei persoane în încăpere și este interzisă consultarea oricărui fel de materiale în cursul testului, inclusiv a Ghidului Discover Canada. Nu este de asemenea permisă înregistrarea testului sau efectuarea de „print outs, screen shots, photos or any other electronic copy”, ori chiar luarea de notițe.

Orice alte informații privind testul de cetățenie pot fi consultate la: https://www.canada.ca/en/immigration-refugees-citizenship/services/canadian-citizenship/become-canadian-citizen/citizenship-test/tutorial.html

Se așteaptă ca la sfârșitul lui 2021 populația Canadei să se cifreze la 39.110.000 de locuitori și să crească în continuare cu un procent anual de 6-7 %, ajungând la 44.430.000 în 2031 și la 63 de milioane în 2061. Dacă actualele prevederi privind durata necesară pentru obținerea cetățeniei se vor menține neschimbate, procesarea acestui gen de dosare va reclama un efort ce se va accelera în același ritm, greu de susținut din partea departamentului de resort cu resursele de care dispune în prezent. Acest fapt explică în mare măsură graba cu care Guvernul canadian implementează folosirea inteligenței artificiale (AI) în tratamentul majorității aplicațiilor pe care le primește. Ne fiind, așa cum am menționat, un proces de selecție, acordarea cetățeniei se recomandă de la sine ca un domeniu prioritar de utilizare a „Artificial Intelligence”, astfel că ne putem aștepta la modificări majore de procedură și de ritm de procesare în viitorul nu prea îndepărtat.

1Denumit inițial The British North America Act, 1867, titlul actual al documentului a fost adoptat în 1982 cu prilejul repatrierii Constituției, când textul inițial al acestui document a fost efectiv transportat de la Londra la Ottawa, devenind actuala Constituție a Canadei, împreună cu Carta drepturilor și libertăților (Charter of Rights and Freedoms). Cu excepția Quebecului, toate celelalte provincii și teritorii ale Canadei au subscris la această procedură semnând The Constitution Act, 1982 (Loi constitutionnelle de 1982). Deși Curtea Supremă a Canadei a stabilit între timp că un consimțămând formal din partea Quebecului nu a fost niciodată necesar, absența acestuia continuă până în prezent să afecteze relațiile dintre Guvernul federal și cel al Quebecului.

2Printre acestea se numără Albania, Belgia, Finlanda, Cehia, Franța, Irlanda, Japonia, Mexic, Muntenegru, Olanda, Noua Zeelandă, Rusia, Suedia, Turcia, Ucraina, Marea Britanie, Statele Unite și multe altele.

3Se întâmplă foarte frecvent ca cetățeni canadieni care își sponsorizează soțiile să includă în aplicația lor și pe copiii rezultați din relația respectivă, fără a avea cunoștință de faptul că acei copii sunt deja cetățeni canadieni și, ca atare, nu au nevoie decât de eliberarea pașapoartelor canadiene pentru a se stabili în Canada.

4O greșeală frecventă a solicitanților o constituie noncordanța între data semnării formularului principal (CIT0002) și cea a formularului CIT0407 care servește la calcularea prezenței fizice în Canada.

5Pentru cei care se supun unei examinări în vederea dovedirii cunoțtințelor lingvisitice, este de ajuns să atingă „basic proficiency”, respectiv nivelul 4 pe scala canadiană denumită „Canadian Language Benchmarks” (CLB).

6Cea mai recentă asemenea convocare primită de un client al nostru a urmat la mai puțin de trei luni de la înregistrarea aplicației.

Share

DIN NOU DESPRE SPONSORIZAREA PARINTILOR

​DIN NOU DESPRE SPONSORIZAREA PARINTILOR

În octombrie 2020 anunțasem că pentru 2021 Guvernul federal a promis să mărească numărul dosarelor de sposorizare a părinților de la cele numai 10 mii acceptate în 2020, la 30 de mii pentru 2021. Suntem în luna a șasea a anului și încă nu s-a anunțat nimic în aceasta privință. Am considerat de aceea că a sosit momentul să punem în context intențiile și eforturile depuse de IRCC (Immigration, Refugee and Citizenship Canada) în direcția acestei categorii oropsite de imigranți.

Se știe că spre deosebire de restul Canadei, Quebecul are și el un cuvânt de spus când se aprobă o sponsorizare, în special cât privește venitul minim de care trebuie să dispună sponsorul pentru a i se aproba aplicația. Guvernul federal este însă acela care are de spus atât primul cuvânt (condițiile în care o sponsorizare poate fi inițiată), cât și ultimul cuvânt (procesarea aplicației și aprobarea statutului de rezident permanent canadian pentru părintele1 sponsorizat). Ne vom limita deci în continuare la politica federală în această materie.

Prima remarcă pe care se cuvine să o facem este că, în pofida bunelor intenții declarate de Guvern, sponsorizarea părinților fost și rămâne oaia neagră a programelor de imigrație canadiene. Până în urmă cu câțiva ani, deși orice canadian putea să depună o aplicație de sponsorizare în categoria PGP (parents/grand parents) dovedind un venit pe ultimul an fiscal echivalent cu pragul de venit minim necesar pentru subzistență (LICO, de la Low-income cut-off) pe care Statistics Canada îl calculează în fiecare an în funcție de numărul membrilor unei familii, procesarea unei asemenea aplicații se tărăgăna pe parcursul a 4-7 ani (în funcție de țara de origine a celor sponsorizați, respectiv de inventarul de dosare și de ritmul de lucru al ambasadelor de care aparțineau părinții).

Această situație a condus la numeroase proteste și intervenții pe lângă membrii Parlamentului din partea celor interesați, care s-au soldat în mod paradoxal cu modificări de procedură de natură a accentua inegalitatea de tratament și a provoca noi proteste care se continuă până în prezent. Intr-adevăr, sub pretextul că scurtează durata de procesare, fostul Guvern conservator a introdus două măsuri radicale: a înăsprit condițiile pe care trebuie să le îndeplinească sponsorul (reducând astfel masiv sfera candidaților potențiali) și a introdus un plafon anual de aplicații care pot fi înregistrate, reprezentând în medie numai 10-20 la sută din numărul total al sponsorilor potențiali.

Cât privește condițiile impuse sponsorului, pe lângă faptul că se angajează să-și întrețină părinții pe termen de 20 de ani (în loc de 10), venitul minim pe care trebuie să-l dovedească reprezintă LICO plus 30% și numai pe ultimul an fiscal2, ci pe ultimii trei (ceeace scoate practic din competiție pe cei stabiliți de curând în Canada).

Dar lovitura cea mai serioasă aplicată sponsorilor potențiali o constituie instituirea plafonului anual de aplicații, care, deși cu proceduri de aplicare diferite de la an la an, a eliminat sistematic în ultimii 7 ani până la 90% din totalul canadienilor doritori să-ți sponsorizeze părinții. Și mai grav este faptul că o mare parte dintre aceștia au încercat în mod repetat, dar fără succes, să se încadreze (măcar) în rândurile celor acceptați să-și înregistreze aplicațiile, deoarece IRCC nu a prevăzut și nu are în vedere să introducă un sistem care să țină evidența celor rămași pe dinafară pentru a le acorda șanse sporite în anii următori.

Cât privește maniera prin care sunt selecționați cei zece mii, iar în unii ani chiar 20 de mii de canadieni care sunt acceptați să înregistreze aplicațiile de sponsorizare, aceasta a alternat în ultimii ani între două proceduri3: fie stabilirea unui moment fix când situl IRCC a declanșat înscrierea doritorilor de sponsorizare, fie organizarea unei loterii menite să aleagă în mod aleatoriu zece sau, respecrtiv, două zeci de mii de numere reprezentând declarații de intenție încarcate în situl IRCC pe parcursul unei campanii de câteva săptămâni.

Prima metodă a condus la eliminarea din start a celor ne familiarizați cu computerul, sau cu viteză redusă de introducere a informațiilor, sau chiar cu conecții lente de Intenet, pentru că plafonul s-a completat în materie de câtva minute. În urma protestelor lesne de înțeles care au urmat, IRCC a decis că loteria ar fi calea cea mai echitabilă și a procedat ca atare. S-a ales de fiecare dată când a recurs la această metodă cu numeroși candidați care nu satisfăceau criteriile financiare și cu alții care au crezut că-și sporesc șansele dacă se înscriu cu multiple declarații de intenție, ceeace nu numai că a eliminat un număr considerabil de candidați eligibili, dar a consumat o cantitate enormă de muncă inutilă din partea funcționarilor guvernamentali.

Și pentru că am pomenit de munca prestată pentru dosarele de sponsorizare, să ne oprim puțin asupra acestui aspect care a fost invocat adesea de reprezentanții IRCC ca justificare pentru anii îndelungați necesari pentru procesarea acestor dosare pe vremea când nu existau plafoane (deci practic în primul deceniu al actualului secol) și pentru introducerea propriuzisă a acestor plafoane ca garanție că procesarea va fi scurtată la 12 luni (ceeace nu s-a întâmplat încă în majoritatea cazurilor din 2014 încoace).

Numeroase aplicații, în special cele din domeniul imigrație economice, reclamă examinarea atentă a documentelor depuse de candidați și evaluarea dosarelor în lumina unor seturi complexe de criterii. Nu numai că există riscul potențial al depunerii unor documente contrafăcute, dar chiar și cele autentice reclamă o analiză atentă pentru a evita acceptarea unor candidați necorespunzători sau respingerea unora care satisfac de fapt criteriile de selecție. Pentru a da numai un exemplu, ca să i se recunoască unui candidat experiența profesională într-o anumită ocupație, trebuie să prezinte adeverințe și recomandări din care să rezulte că a îndeplinit activitățile descrise în definiția generică a ocupației așa cum apare în Nomenclatorul canadian de ocupații NOC (Național Occupational Classification) și că a exercitat un număr substanțial de atribuții, inclusiv cele esențiale, așa cum sunt ele prezentate în secțiunea „main duties” din NOC.4 Nu este nevoie să stăruim asupra faptului că aprecierea corectă a modului cum candidatul satisface acest criteriu implică o muncă intensă și responsabilă din partea funcționarului confruntat cu documente emise în cea mai mare parte a lor de entități străine care se conformează propriilor lor criterii de definire a ocupației respective. Chiar și în materie de sponsorizare, atunci când este vorba de soți/soții, funcționarul trebuie să fie extrem de atent să poată identifica așa numitele căsătorii de conveniență.

Dar evaluarea unei aplicații de sponsorizare a unui părinte, oricât de lax ar fi programul de lucru al funcționarului respectiv, nu are de ce să reclame o muncă mai îndelungată de numai câteva ore. Intr-adevăr, cât privește sponsorul, funcționarul respectiv nu are de verificat decât un număr redus de informații, pe care le obține instantaneu de la alte departamente ale Guvernului, cum ar fi venitul anual și existența unor antecedente care l-ar face ineligibil ca sponsor, iar cât privește părintele sponsorizat, are nevoie de un cazier judiciar, care se depune o dată cu dosarul, de certificatul de naștere al sponsorului și de vizita medicală, care nu-i consumă funcționarului respectiv decât un minut sau două, pentru că rezultatul este încărcat de medic direct în sistemul IRCC. Ca să compenseze aceste eforturi, sponsorul trebuie să achite numai cu tilul de taxe cuvenite Guvernului, un total de 1050$ de persoană adultă sponsorizată.

În aceste condiții, este normal să ne întrebăm de ce înainte de 2012 le trebuiau funcționarilor de la CIC mai mulți ani de zile ca să proceseze un dosar de sponsorizare și de ce, în ultimii șapte ani aceiași funcționari nu pot procesa un asemenea dosar mai devreme de un an decât dacă pentru întreaga Canadă se acceptă numai 10-20 de mii de dosare pe an. În loc să caute formule „echitabile” pentru a selecționa sponsorii potențiali dintr-o masă de candidați de 10 ori mai mare decât plafonul, ar putea foarte lesne renunța la plafoane și relua metoda acceptării tuturor aplicațiilor pe măsura înregistrării lor re-examinân totodată cu spirit de răspundere timpul necesar pentru procesarea lor. Această abordare este cu atât mai necesară cu cât IRCC se pregătește în prezent să treacă, și în domeniul sponsorizării, de la dosarele pe hârtie la aplicațiile on-line, în procesarea cărora se preconizează utilizarea sporită a Inteligenței Artificiale.

Cât privește viitorul imediat, suntem încă în așteptarea regulilor de înregistrare a acestor aplicații valabile pentru 2021, pe care IRCC le-a anunțat încă din octombrie trecut, cu promisiunea că va accepta cel puțin 30 de mii de dosare.

Menționăm în încheiere că pe 10 mai 2021, Ministrul Imigrației și cetățeniei, dl. Marco Mendicino a formulat răspunsul Guvernului la o petiție depusă pe masa Parlamentului de un grup de cetățeni nemulțumiți de actualul sistem; în răspunsul său, dl. Ministru invocă, în apărarea sistemului bazat pe extrageri model loterie, aceleași argumente legate de riscul revenirii la timpi de procesare de ordinul anilor, fără însă a evoca soluția re-analizării consumului real de timp reclamat de asemenea dosare.

1În afară de părinți, pot fi sponsorizați, în aceleași condiții, și bunicii cetățenilor sau rezidenților permanenți canadieni, dar ne vom referi în continuare numai la părinți din motive de economie de spațiu.

2Din cauza pandemiei de Covid-19, pentru 2020 se va accepta în mod excepțional revenirea la LICO, fără majorarea de 30%.

3Inițial, în 2014, IRCC (pe atunci CIC de la Cizitenship and Immigration Canada) a reluat sponsorizarea părinților după un moratoriu de doi ani, permițând înregistrarea directă, prin poștă sau curier, a 5000 de dosare începând cu 2 ianuarie 2014. Rezultatul a fost că sponsorii potențiali au cheltuit sume considerabile pentru a-si asigura serviciile unor firme de curierat dispuse să-și trimită agenții de cu seară ca să stea la coadă la ghișeul Centrului de procesare din Missisauga ON. Plafonul de cinci mii de dosare s-a completat astfel în câteva ore, lăsând pe dinafară pe toți cei care nu și-au dat seama de urgența situației.

4performed the actions described in the lead statement for the occupation(s) as set out in the occupational description of the NOC [R87.1(2)(b)]; and performed a substantial number of the main duties, including all the essential duties, of the occupation(s) as set out in the occupational description of the NOC [R87.1(2)(c)].

Share

ALȚI 90.000 DE REZIDENȚI TEMPORARI SUNT AUTORIZAȚI DE GUVERN SĂ CEARĂ REZIDENȚA PERMANENTĂ

ALȚI 90.000 DE REZIDENȚI TEMPORARI SUNT AUTORIZAȚI DE GUVERN SĂ CEARĂ REZIDENȚA PERMANENTĂ

După ce acum câteva săptămâni a invitat 27 de mii de candidați din Canadian Experience Class să depună aplicații de rezidență permanentă, Dl. Marco E. L. Mendicino, Ministrul Imigrației, refugiaților și cetățeniei, a introdus pe 14 aprilie 2021 două noi seturi de măsuri prin care se deschide calea spre obținerea rezidenței permanente canadiene pentru zeci de mii de lucrători considerați esențiali și de absolvenți ai unor instituții educaționale canadiene care sunt deja în Canada și care, după cum sună comunicatul oficial, „posedă abilitățile și experiența de care este nevoie pentru a combate pandemia și a accelera redresarea economică”.

Explicația acestor măsuri extraordinare constă în faptul că, în noiembrie 2020, Canada și-a anunțat intenția de a primi 401.000 de noi rezidenți permanenți în 2021 ca parte a Planului său pentru 2021-2023, mizând pe sfârșitul apropiat al pandemiei, ceeace nu s-a produs din păcate. Datorită închiderii frontierelor și pentru a atenua barierele încă existente în calea admiterii rezidenților permanenți din străinătate, Canada își concentrează acum atenția asupra rezidenților temporari care sunt deja în Canada, făcând uz de prerogativa Ministrului Imigrației de a institui politici temporare de interes public prin derogare de la normele de drept comun.

Imediat după 6 mai 2021, Immigration, Refugees and Citizenship Canada (IRCC) va începe să accepte cereri prin două programe distincte, unul pentru lucrătorii temporari și altul pentru absolvenții de instituții canadiene de învățământ post-liceal.

Primul program acoperă două fluxuri și va accepta 20.000 de cereri pentru lucrătorii temporari din domeniul sănătății, precum și 30.000 de cereri pentru lucrătorii temporari în alte ocupații esențiale. Al doilea program va permite unui număr de 40.000 de studenții internaționali care au absolvit o instituție canadiană de învățământ post-liceal să devină rezidenți permanenți. Programele vor rămâne deschise până la 5 noiembrie 2021, sau până când vor atinge aceste plafoane. Pentru a promova limbile oficiale ale Canadei, au fost lansate și 3 fluxuri suplimentare fără limită de admisie pentru candidații francofoni sau bilingvi.

Condițiile de admisibilitate pentru lucrătorii temporari.

Candidații potențiali trebuie să satisfacă următoarele criterii:

  1. Să fi acumulat cel puțin un an de experiență profesională cu norma întreagă sau echivalentul unei norme întregi pentru activitatea cu jumătate de normă (1.560 ore), în cei trei ani anteriori datei primirii cererii lor de rezidență permanentă, într-una dintre ocupațiile considerate esențiale și enumerate în Anexa A sau în Anexa B (vezi mai jos) . Cei ce exercită ocupații enumerate în Anexa A nu pot cumula experiența lor cu una obținuită prin exercitarea unei ocupații din Anexa B, pe când cei cu ocupații din Anexa B pot cumula experiența obținută în ambele anexe.
  2. Să fie angajat ca salariat în Canada în orice meserie în momentul primirii cererii de ședere permanentă, cu excepția cazului în care lucrează ca medic liber profesionist.
  3. Să fi demonstrat prin test lingvistic nivelul 4 sau mai mare în conformitate cu standardele stabilite în Canadian Language Benchmarks (CLB); de exemplu, pentru testul de engleză CELPIP, trebuie să fi obținut nota 4 la toate cele patru probe (înțelegere, exprimatre, scris și citit), iar testul să nu fie mai vechi de doi ani1.
  4. Să locuiască în Canada ca rezident temporar și să se afle efectiv în Canada și în momentul aprobării cererii de rezidență permanentă.
  5. Să intenționeze să locuiască în orice altă provincie sau teritoriu decât Quebec.
  6. Să solicite rezidența permanentă on-line, utilizând formularele furnizate de IRCC și să includă întreaga documentație suport de la bun început.
  7. Să nu fie inadmisibil în Canada pe motive medicale sau de criminalitate.

Cât privește listele complete de ocupații pentru cele două fluxuri de care ne ocupăm, acestea sunt incluse în Anexele A și B din Comunicatul oficial și pot fi lesne identificate prin codul NOC (de la National Occupational Classification). CLIC AICI pentru a introduce codul.

Anexa A cuprinde următoarele coduri de ocupații eligibile din domeniul asistenței sanitare: 3111, 3112, 3113, 3121, 3122, 3124, 3125, 3131, 3132, 3141, 3142, 3143, 3144, 3211, 3212, 3214, 3215, 3216, 3217, 3219, 3221, 3222, 3223, 3231, 3232, 3233, 3234, 3236, 3237, 3411, 3413, 3414, 4151, 4152, 4153, 4165, 4212 și 4412.

Dacă veți avea curiozitatea să le identificați pe toate, veți vedea că sunt incluși în această anexă majoritatea medicilor, asistenților medicali, tehnicienilor de laborator, farmaciștilor, dentiștilor, asistenților și tehnicienilor dentali, psihologilor și asistenților sociali.

ANEXA B cuprinde alte profesii considerate esențiale, preluate din diferite grupe și sub-grupe ale NOC, pe care am considerat necesar să le enumerăm în întregime pentru a evidenția amploarea acestei operații: 6611 Casieri; 6621 Lucrători din stațiile de service; 6622 Lucrători comerciali de magazin; 6623 Alte ocupații aferente vânzărilor; 7201 Contractori și supraveghetori din activitățile de formare, profilare și asamblare; 7202 Contractori și supraveghetori în ocupații electrice și de telecomunicații; 7203 Contractori și supraveghetori în activități de montare a conductelor; 7204 Contractori și supraveghetori în meserii de dulgherie; 7205 Contractori și supraveghetori în alte meserii din construcții și servicii de reparații și montaj; 7231 Sculeri-matrițeri și inspectori din domeniul prelucrării prin așchiere; 7232 Producători de scule și matrițe; 7233 Tinichigii; 7234 Cazangii; 7235 Montatori de structuri metalice; 7236 Fierari; 7237 Sudori; 7241 Electricieni (cu excepția electricienilor industriali și electricienilor de utilități); 7242 Electricieni industriali; 7243 Electricieni de sisteme electrice; 7244 Instalatori de cabluri; 7245 Lucrători din telecomunicații; 7246 Instalatori și reparatori de telecomunicații; 7247 Tehnicieni de instalare și întreținere a televiziunii prin cablu; 7251 Instalatori; 7252 Montatori de țevi; 7253 Montatori de gaze; 7271 Dulgheri; 7272 Ebaniști; 7281 Zidari; 7282 Finisori pentru beton; 7283 Faianțari; 7284 Instalatori și finisori, sisteme de interior și grinzi; 7291 Instalatori de acoperișuri; 7292 Geamgii; 7293 Izolatori termici; 7294 Zugravi și decoratori (cu excepția decoratorilor de interior); 7295 Parchetari; 7441 Lucrăori de întreținere și reparații de echipamente rezidențiale și comerciale; 7442 Personal de întreținere a conductelor de apă și gaze; 7444 Fumigatori și lucrători pentru combaterea dăunătorilor ; 7445 Alți reparatori și lucrători de întreținere; 7451 Docheri; 7452 Stivuitori de materiale; 7511 Șoferi de camioane de transport; 7512 Șoferi de autobuz, operatori de metrou și alți operatori de transport public; 7513 Șoferi de taxi și limuzină; 7514 Șoferi servicii de curierat; 7521 Operatori de echipamente grele (cu excepția macaralelor); 7522 Operatori de echipamente de întreținere publică și lucrători conexi; 7531 Lucrători de șantier feroviar și întreținere; 7532 Marinari de punte și săli de mașini în transportul pe căi navigabile interioare; 7533 Operatori de feribot; 7534 Însoțitori de rampă, transport aerian; 7535 Alți lucrăori din stații de servcii auto; 7611 Muncitori necalificați din construcții; 7612 Alt personal auxiliar din diverse meserii; 7621 Muncitori în întreținerea lucrărilor publice; 7622 Muncitori în transportul feroviar și rutier; 8611 Culegători de recolte; 8612 Muncitori pentru amenajarea teritoriului și amenajarea terenurilor; 8613 Muncitori în acvacultură și maricultură; 8614 Minieri; 8615 Petroliști; 8616 Muncitori forestieri; 0821 Managerii din agricultură; 0822 Manageri în horticultură; 4031 Profesori de limba franceză la nivel secundar; 4032 Profesori de limba franceză în învățământul elementar și preșcolar; 4411 Persoalul de îngrijire a copiilor la domiciliu; 4413 Profesori suplinitori pentru școli elementare și secundare; 6331 Măcelari, tăietori de carne și vânzări de pește – en-gros și cu amănuntul; 6523 Agenți de bilete de avion; 6524 Agenți de bilete, reprezentanți ai serviciilor de transport de marfă și lucrători aferenți, transport rutier și maritim; 6541 Agenți de securitate și personal de securitate aferent; 6551 Reprezentanți ai serviciului clienți – instituții financiare; 6552 Alți reprezentanți ai serviciilor pentru clienți; 8252 Contractori de servicii agricole, supraveghetori agricoli și lucrători specializați în creșterea animalelor; 8255 Contractori și supraveghetori, amenajarea teritoriului, întreținerea terenurilor și servicii horticole; 9617 Muncitori în prelucrarea produselor alimentare și a băuturilor; 9618 Muncitori în prelucrarea peștelui și a fructelor de mare.

Condițiile de admisibilitate pentru studenții internaționali.

Candidații potențiali trebuie să satisfacă următoarele criterii:

a) Să fi absolvit după ianuarie 2017 și înainte de data la care este primită cererea de rezidență permanentă, un program de studiu la o „instituție de învățământ desemnată” din Canada, și anume:

  • o instituție publică de învățământ post-secundar, cum ar fi un colegiu, o școală de meserii sau tehnică, o universitate (sau în Quebec un CEGEP);
  • o școală postliceală privată din Quebec, guvernată de aceleași reguli ca și școlile publice din Quebec;
  • o școală postliceală privată sau publică din Quebec care oferă programe eligibile cu o durată de 900 de ore sau mai mult, care să conducă la o diplomă de studii profesionale (DEP) sau un atestat de specializare profesională (ASP);
  • o școală privată canadiană care poate acorda diplome în conformitate cu legislația provincială, dar numai dacă programul de studii conduce la o diplomă autorizată de provincie, (ceea ce nu este cazul tuturor programelor de studiu oferite de instituțiile de învățământ private).

b) Să fi obținut una dintre diplomele descrise mai jos, după finalizarea unui program de studiu într-o instituție de învățământ eligibilă descrisă la litera a):

  • o diplomă universitară (licență, masterat sau doctorat) acordată la sfârșitul unui program cu o durată de cel puțin opt (8) luni;
  • o diplomă, certificat sau atestat obținute la sfârșitul unui program de orice durată care duce la angajarea într-una din meseriile calificate enumerate în Anexa A a Comunicatului privind aceasta a doua politică publică2; sau
  • una sau mai multe diplome, certificate sau atestate care îndeplinesc următoarele condiții:

– Pentru diplome, certificate sau atestate, fiecare program de studiu trebuie să aibă o durată minimă de opt (8) luni și durata totală a studiilor care conduc la obținerea acestor diplome, certificate sau atestate trebuie să fie echivalentă cu două programe pe an (adică o durată minimă de 16 luni).

– Pentru DEP și ASP, fiecare program de studiu trebuie să aibă cel puțin 900 de ore, iar combinația de programe de studiu trebuie să aibă o durată de minimum 1.800 de ore. În cazul unui ASP combinat cu un DEP, durata ASP poate fi mai mică de 900 de ore dacă durata totală a programelor combinate este de cel puțin 1.800 de ore.

Pentru claritate, fiecare combinație de diplome trebuie să îndeplinească cerințele programului oferit de o instituție eligibilă, așa cum este descris la punctul a), inclusiv absolvirea în ianuarie 2017 sau ulterior.

c) Să fi fost autorizați să studieze în conformitate cu legislația în vigoare pe toată perioada de studiu în Canada;

d) Să fie angajați în Canada și să dețină un permis de muncă sau o autorizație valabilă în conformitate cu legea în momentul înregistrării cererii de rezidență permanentă (nu se acceptă să lucreze pe cont propriu, cu excepția cazului în care profesează ca medic liber profesionist).

e) Să fi obținut nivelul CLB 5 sau mai mare pentru fiecare dintre cele patru competențe lingvistice testate. Acest lucru trebuie demonstrat de rezultatele unui test lingvistic la o organizație sau instituție desemnată de IRCC (respectiv CELPIP, IELTS-General sau TEF), iar rezultatele trebuie să aibă o vechime mai mică de doi ani la momentul depunerii cererii.

f) Să locuiască în Canada ca rezidenți temporari și să se afle efectiv în Canada la momentul primirii și al aprobării cererii de rezidență permanentă;

g) Să intenționeze să locuiască într-o altă provincie (sau teritoriu canadian) decât Quebec;

h) Să solicite rezidența permanentă on-line, utilizând formularele furnizate de IRCC care vor fi introduse în zilele imediat următoare. Cererea trebuie, în momentul depunerii, să fie însoțită de toate documentele justificative necesare pentru ca funcționarul să fie convins că solicitantul îndeplinește criteriile de eligibilitate ale acestei politici publice, cu excepția dovezilor necesare pentru a demonstra prezența în Canada la momentul aprobării cererii.

După cum se vede, o mare parte din cei care trăiesc și lucrează în prezent în Canada, DAR care nu îndeplineau până acum criteriile rigide de selecție ale sistemului Express Entry sau ale programelor provinciale de nominalizare, vor putea pe 6 mai 2021 să depună cereri de rezidență permanentă, dacă se grăbesc și se asigură că depun dosare complete și bine pregătite. O greșeală cât de mică vă poate obliga să înregistrați o nouă aplicație, cu riscul ca între timp să se fi completat plafonul sus-menționat. Pe lângă testele lingvistice, o mare atenție va trebui acordată definirii exacte a ocupației pentru care se pretinde cel puțin un an de experiență canadiană, astfel încât să se încadreze perfect în definițile din NOC, fără însă a le copia.

1Ca să ne dăm seama de caracterul extraordinar al acestor facilități, să luam ca exemplu programul federal „Canadian Experience Class” (CEC), pentru care pretinde nivel minim CLB 5 sau 7 în funcție de poziția ocupației în Nomenclatorul canadian (NOC), fără ca atingerea acestor nivele să garanteze obținerea unei ITA (Invitation to Apply) în sistemul Express Entry, care operează cu un punctaj în care se iau în calcul și alți factori (în special vârsta și studiile).

2Anexa A cuprinde 91 de ocupații aparținând Grupelor majore ale NOC 72 (34 de ocupații printre care electricieni, instalatori, sculeri-matrițeri, prelucrători prin așchiere, sudori, fierari-betoniști, dulgheri, parchetari, faianțari etc.); 73 (26 de ocupații, printre care mecanici de toate felurile, macaragii, sondori, tipografi, conductori de locomotive etc.); 82 (10 ocupații, printre care minieri, lucrători forestieri, pescari etc.) și 92 (17 ocupații, printre care controlori și supraveghetori din industriile textilelor, maselor plastice, prelucrării lemnului, fabricării aparatelor electrice și electronice, prelucrării metalelor etc.), precum și Grupelor minore 632 (bucătari) și 633 (măcelari și patiseri).

Share

IMMIGRATION CANADA COBOARA STACHETA LA UN NIVEL NEASTEPTAT DE SCAZUT

IMMIGRATION CANADA COBOARA STACHETA LA UN NIVEL NEASTEPTAT DE SCAZUT

Sistemul Express Entry (EE) intră în al șaselea an de funcționare. Începând din 2015, majoritatea imigranților independenți au dobândit rezidența permanentă prin intermediul acestui sistem federal (Quebecul administrează propriul program de imigrație), care selecționează candidații pe baza unui set unic de criterii (Comprehensive Ranking System-CRS) și înglobează trei programe diferite: FSW (Federal Skilled Workers), FST (Federal Skilled Trades) și CEC (Canadian Experience Class).

Candidații care satisfac cerințele cel puțin ale unuia din aceste programe își creează singuri (sau prin reprezentanții lor) un „profil Express Entry” și sunt incluși într-un bazin (pool) din care IRCC (Immigration Refugee and Citizenship Canada) procedează la extrageri periodice (de regulă bilunar) lansând invitații (Invitations to Apply-ITA) celor care au acumulat un punctaj CRS minim, care variază de la o extragere la alta, în funcție de numărul de aplicații pe care IRCC intenționează să le proceseze în intervalul următor1. De-a lugul celor cinci ani de funcționare a sistemului EE, au fost organizate extrageri obișnuite (No program specified), destinate tuturor candidaților indiferent de programul de care aparțin, precum și un număr mai redus de extrageri specializate, destinate de regulă candidaților FST sau CEC, care se bucură de un regim privilegiat datorită fie meseriilor exercitate (FST), fie experienței profesionale acumulate în Canada (CEC) și, ca atare, sunt acceptați chiar și cu un punctaj inferior celui fixat la extragerile obișnuite2. Astfel, în ultimii câțiva ani, majoritatea extragerilor obișnuite au fixat o ștachetă peste 470 de puncte, pe când extragerile FST au impus scoruri minime coborând până la 241 (noiembrie 2017), iar cele pentru CEC au pretins, până pe 13 februarie 2021, între 437 și 461 de puncte. Cât privește numărul de invitații emise la fiecare extragere, acesta nu a depășit până de curând pragul de 5000, media situându-se în jur de 3500.

Iată însă că pe 13 februarie 2021 IRCC ne-a surprins pe toți cu două măsuri fără precedent, procedând la o extragere destinată exclusiv candidaților din Canadian Experience Class.

Prima surpriză este dimensiunea în sine a extragerii, care pentru prima dată a lansat 27.332 de invitații, un număr aproape de șase ori mai mare decât recordul anterior. A doua surpriză este scorul CRS minim extrem de scăzut (75 de puncte) începând de la care candidații din pool au primit invitații. Majoritatea acestora se află deja în Canada, ceeace explică în parte această măsură excepțională, ținând seama că cei aflați în afara Canadei sunt loviți de restricțiile impuse de COVID-19. Dar rațiunea principală pentru care IRCC a procedat astfel este, după părerea noastră, îngrijorarea că nu va putea atinge altfel plafonul de 411 mii de imigranți planificați pentru anul 2021, dintre care 241.500 se proiectează să fie imigranți economici. Aceasta ne face să credem că extragerea din 13 februarie a.c. nu reprezintă un eveniment unic și că asemenea excepții vor deveni regula pentru perioada imediat următoare.

Sfatul pe care-l dăm cititorilor noștri este să nu ezite să-și creeze profile EE de îndată ce îndeplinesc cerințele oricăruia din programele sus-menționate, chiar dacă nu acumulează un punctaj prea impresionant. Numeroși amatori de imigrație în Canada au renunțat până acum la ideia de a proceda astfel, văzând cât de ridicată era ștacheta impusă de IRCC pentru obținerea unei ITA. Cu numai 75 de puncte, un candidat poate spera acum la o ITA chiar și dacă nu are decât studii elementare și stâpănește una din limbile oficiale ale Canadei la nivelul minim cerut pentru programul în care se încadrează. De pildă, pentru testul canadian CELPIP, este suficient ca un candidat din programele CEC sau FST să obțină nota 5 la exprimare și înțelegere (Speaking and Listening) și nota 4 la citiți și scris (Reading and Writing) pentru a-și asigura un scor minim de 75 de puncte, indiferent de punctajul CRS obținut la ceilalți factori.

Nu ne așteptăm însă la o repetare pe termen scurt a acestei surprize. Este adevărat că 2020 a cunoscut cel mai scăzut nivel al imigrației de la 1998 încoace, dar pentru a face față unui spor brusc și masiv cum este cel sus-pomenit3, IRCC are nevoie și de resursele necesare. Fiind vorba de aplicații complexe cum sunt cele vizând rezidența permanentă, autoritățile de imigrație nu pot să se bizuie exclusiv pe inteligența artificială (care este folosită pe scară largă în aplicațiile pentru rezidență temporară), deci are nevoie de funcționari în carne și oase pentru angajarea cărora abia acum a lansat o campanie masivă de recrutare.

Pe termen lung, însă, toate programele incluse în Express Entry au potențialul de a cunoaște o sporire constantă a numărului de invitații lansate, concomitent cu scăderea scorurilor CRS pentru care sunt emise acestea. De aceea, este recomandabil pentru cei care au obținut sau știu că pot obține rezultatele minime cerute de fiecare program la testele lingvistice, să nu ezite a-și creea imediat profile Express Entry.

Reamintim că pentru a satisface criteriile programului FSW (Federal Skilled Workers), un candidat trebuie să obțina cel puțin nota 7 la toate probele testului CELPIP, nota 6 la toate probele testului IELTS-General Training, sau următorul punctaj la testul de franceză TEF: 207 la citit, 310 la scris, 249 la înțelegere și 310 la exprimare. Acest nivel minim cerut pentru programul FSW asigură candidatului 16 puncte, urmând ca restul până la 67 să poată fi acumulate la ceilați factori luați în calcul, respectiv vârsta (maximum 12 puncte între 18 și 35 de ani), studiile (maximum 25 de puncte pentru doctorat), experiența profesională (maximum 15 puncte pentru 6 ani de experiență într-o ocupație calificată, adică începând de la nivelul B în sus în Nomenclatorul canadian de ocupații-NOC), a doua limbă testată, dacă este cazul (maximum 4 puncte), existența unei oferte de lucru din partea unei firme canadiene (10 puncte), precum și factorii incluți sub denumirea generică de „adaptabilitate” în care intră cunoștințele lingvistice ale soțului/soției, studii sau experiență de muncă în Canada, rude apropate în Canada și „arranged employment în Canada”.4

Criteriile de admisibilatate pentru celelalte două programe sunt mult mai simple. Pentru a fi acceptat ca membru al clasei CEC, candidatul trebuie, pe lângă notele minime la cunoștințe lingvisitce (vezi mai sus), să poată dovedi cel puțin un an de experiență cu norma întreagă în Canada pe bază de permis de muncă, pentru o ocupație de la nivelul B în sus (adică A, pentru „professionals”5 și zero, pentru funcții manageriale). Pentru programul FST, candidatul trebuie să dovedească, pe lângă cunoștințele lingvisitce minime, cel puțin doi ani de experiență cu norma întreagă într-o meserie dintre cele incluse în NOC în cadrul grupelor 72, 73, 82, 92, 632 și 633 (lista acestora se poate lesne obține prin acces la situl noc.esdc.gc.ca). In plus, candidatul trebuie să prezinte o ofertă de lucru pe cel puțin un an sau un certificat de calificare pentru o asemenea meserie emis de o autoritate canadiană federală sau provincială.

În concluzie, perioada imediat următoare va oferi oportunități sporite tuturor celor interesați în imigrația canadiană. Pe lângă perspectiva de a fi acceptați mult mai ușor prin sistemul Express Entry, plafonul extrem de ridicat al influxului de imigranți pentru următorii trei ani va însemna și cote sporite alocate pentru programele de selecție provinciale, precum și pentru o categorie aflată de mai multă vreme în suferință, respectiv părinții sponsorizați (sau „parenați” cum sunt în mod inovativ numiți în Quebec). Intr-adevăr, IRCC a anunțat de curând că va accepta 30 de mii de asemenea părinți în 2021, pentru a compensa plafonul redus impus în 2020.

1Dimensiunea acestor cote este determinată în ultimă instanță de numărul de imigranți pe care Parlamentul Canadei îl aprobă pentru fiecare an în parte, precum și de resursele de care dispune IRCC pentru procesarea aplicațiilor.

2Indiferent de program, o dată emisă invitația de a aplica, solicitantul are la dispoziție 90 de zile pentru a depune aplicația propriuzisă, care este finalizată în circa 6 luni, deci un timp record comparat cu celelalte opțiuni de care dispune un imigrant independent. De exemplu, beneficiarii de Certificate de selecție ale Quebecului (CSQ), sau de certificate de nominalizare emise de celelalte provincii (care și ele reclamă un timp considerabil de procesare), vor deveni rezidenți permanenți nu mai devreme de 15 până la 27 de luni de când trimit dosarul de rezidență permanentă la IRCC (27 de luni este timpul de procesare afișat oficial de IRCC pentru titularii de CSQ).

3Menționăm că pentru 2022 Parlamentul a aprobat un nivel de 420 de mii de imigranți, iar pentru 2023 preconizează să aducă alți 430 de mii. Pentru a pune aceste numere în perspectivă, merită amintit că în ultimii 20 de ani Canada nu a primit niciodată nici măcar 350 de mii de imigranți, singurii ani în care au for acceptați cu puțin peste 300 de mii de imigranți fiind 2016, 2018 și 2019.

4Se poate observa că factorii CRS luați în calcul în sistemul Express Entry coincid în mare măsură cu cei practicați de programul FSW, dar li se atribuie ponderi diferite, ceeace provoacă adesea confuzii în rândurile candidaților ne asistați.

5Cu titlu de exemplu, inginerul este nivel A, mecanicul sau tehnicianul este nivel B, dar șoferul de camion este nivel C, deci nu se încadrează în cerințe.

Share

INLESNIRI PENTRU DEȚINĂTORII DE PERMISE DE MUNCĂ POST-ABSOLVIRE

INLESNIRI PENTRU DEȚINĂTORII DE PERMISE DE MUNCĂ POST-ABSOLVIRE

Actualizare-12 februarie 2021:

IRCC (Immigration, Refugee and Citizenship Canada ) a anunțat astăzi că va emite permise de muncă post-absolvire (PGWP) tuturor aplicanților care sunt înrolați cu permis de studii în regulă într-un program de studii la o instituție educațională desemnată și care au demarat studiile în oricare semestru începând cu primăvara lui 2020 și până în toamna lui 2021, sau care erau deja înrolați într-un asemenea program în marte 2020.

IRCC precizează că PGWP va putea fi obținut chiar dacă respectivii au urmat în întregime on-line programul lor de studii. Desigur, candidații trebuie sa satisfacă în plus toate criterile de admisibilitate pentru asemenea aplicații.

27 IANUARIE 2021- Immigration, Refugee and Citizenship Canada (IRCC) a lansat o „politică publică” în vigoare până pe 27 iulie 2021 în baza căreia deținătorii de PGWP (post-graduation work permits) pot obține permise de lucru deschise cu durata de până la 18 luni dacă îndeplinesc următoarele condiții:

1. Permisul de muncă post-absolvire existent:

a. a expirat la sau după 30 ianuarie 2020 sau

b. va expira în termen de 4 luni de la data la care se solicită acest permis de lucru deschis.

2. Titularul se afla în Canada începând cu 27 ianuarie 2021, când politica publică a intrat în vigoare și a rămas în continuare în Canada .

3. Candidatul fie

a. are în prezent statutul de rezident temporar (indiferent dacă este vorba de un permis de lucru ori de studii sau de calitatea de vizitator) sau

b. a pierdut statutul de rezident temporar, dar a solicitat deja restaurarea acestuia ori

c. a pierdut statutul de rezident temporar, dar va solicita restaurarea acestuia în același timp cu aplicația pentru acest nou permis de lucru deschis.

4. Cererea pentru noul permis menționează expres că este formulată în temeiul acestei politici publice.

5. Candidatul dispune de un pașaport valid. Permisul de muncă va fi eliberat pe o perioadă de până la 18 luni de la data aprobării sau până la expirarea pașaportului. De exemplu, dacă pașaportul este valabil 6 luni, atunci se va elibera un permis de muncă deschis timp de 6 luni.

Aplicația se depune online până pe 27 iulie 2021 iar acest permis se poate obține numai o singură dată și nu poate fi prelungit.

Share

Despre profesionalism

DESPRE PROFESIONALISM

De-a lungul celor 30 de ani de activitate în domeniul Imigrației canadiene, o majoritate covârșitoare de dosare depuse de noi au fost aprobate fără probleme deosebite și într-un ritm mai rapid decât timpul mediu de procesare afișat în situl oficial al IRCC (Immigration, Refugee and Citizenship Canada).

Indiferent ce program de imigrație am avea în vedere, acceptarea dosarelor trece printr-un proces de selecție, ceea ce înseamnă forțamente că nu toți cei care depun aplicații le vor vedea finalizare pozitiv. Când un candidat angajează serviciile unui profesionist autorizat, își sporește în mod considerabil șansele de succes chiar și numai pentru că regulile aplicabile sunt extrem de stufoase și adesea generează confuzii neintenționate în percepția unor persoane, majoritatea străini, care nu sunt familiarizate cu vocabularul, structura și substratul cultural al acestor reguli.1 In plus, schimbarea frecventă a criteriilor de selecție generează adesea situații când un candidat nu are șanse de reușită la un moment dat, dar devine eligibil de îndată ce aceste criterii s-au schimbat fără ca el s-o știe. Dacă se află în evidența unei firme de specialitate, va fi imediat anunțat și va putea decide dacă mai este interesat de acest demers.

Dar recurgând la servicii profesionale, candidatul se așteaptă nu numai ca dosarele lor să fie pregătite fără greșeală, ci și ca reprezentantul său să intervină atunci când se confruntă cu greșeli sau chiar cu rea voință din partea funcționarilor care îi procesează aplicația. Din păcate, nu toți candidații își văd dosarele soluționate de funcționari competenți, ceeace duce adesea la respingerea nejustificată a cererilor respective. In ultimii ani acest fenomen s-a amplificat ca urmare a introducerii pe scară largă a inteligenței artificiale în procesul decizional, despre care am mai scris la această rubrică. Fie că cei în cauză sunt clienți de-ai noștri, fie că ni se adreseaza după ce au primit refuzul, ne străduim să-i ajutam pe toți și putem spune cu mândrie că reușim de cele mai multe ori. Inainte de mă referi la câteva asemenea situații, aș dori să evoc o perioadă mai îndepărtată în timp, când la Ambasada Canadei din București, Secția de Imigrație era condusă de o doamnă căreia pur și simplu nu-i plăceau românii. Refuza dosarele pe capete, cu consecința că numeroși candidați care răspundeau efectiv la criteriile de selecție renunțau la proiectele lor și se resemnau să înfrunte în continuare „tranziția” anilor 90. A avut însă proasta inspirație de a refuza și o parte din clienții noștri, drept care am sesizat cu promptitudine Curtea Federală a Canadei2 și de fiecare dată am avut câștig de cauză. La un moment dat, un judecător a fost atât de indignat, încât a admonestat-o direct pe doamna cu pricina în hotărârea pronunțată, după care aceasta a fost retrasă la Ottawa și i s-a încredințat o funcție inofensivă, fără drept de a mai adopta decizii. Un alt rezultat pozitiv a fost că majoritatea șefile de secție (program manangers) care i-au urmat au dovedit obiectivitate și chiar bunăvoință3 în soluționarea dosarelor.

In cele ce urmează prezint câteva exemple de refuzuri pe care le-am combătut cu succes, pentru a oferi o ideie asupra șanselor pe care încă le mai au cei care se tem că nu mai este nimic de făcut.

1) Iată de pildă cazul Rodicăi C., o asistentă medicală, actualmente cetățean canadian, care a început prin a fi angajată de o familie de români-canadieni pentru îngrijirea mamei unuia dintre soți. Pentru a fi angajată, însă, familia respectivă a trebuit să ceară de la ESDC (Employment and Social Development Canada) aprobarea de a oferi această poziție unui non-rezident, dar au primit un refuz. Redau mai jos un fragment din cererea de revizuire pe care am redactat-o în numele angajatorilor, și care a fost aprobată in 24 de ore: “Dear Mr. A, I am writing to kindly request that you reconsider Ms. Y’s decision to reject my application … aimed at hiring a person that would be able to take care of my 78 years old mother, who suffered two strokes over the last few months. In order to provide competent care for her, I have identified a person in Romania who has extensive experience in providing assistance to sick and disabled seniors, and who happens to also possess nursing skills. Please note that both I and my spouse are full-time employed and there is nobody who would take care of my mother during our absence. Please also be advised that my mother only speaks Romanian and is not in a position to call or answer calls in English…. Ms. Y has stated over the phone that a live-in caregiver is not supposed to have nursing experience, but I did not indicate this ability as a mandatory element; on the other hand, I respectfully submit that a person who lacks the ability to detect the signs of an imminent stroke and provide immediate assistance does not fit my mother’s needs. ………………………………………. Finally, I would like to stress that, given my mother’s condition, documented in the file with a medical certificate, she would qualify for Government funded specialized care. By trying to hire a caregiver able to address her needs, I am actually saving taxpayers’ money, and I submit that this is a serious reason for approving my application even if it is aimed at hiring a person not entirely concordant with the profile of an “ordinary” live-in caregiver.”

2) Un alt exemplu îl oferă un cuplu actualmente cu statut de cetățeni canadieni, care a fost inițial respins de funcționarii MIDI din Quebec (Ministère de l’Immigration, de la Diversité et de l’Inclusion, după denumirea din vremea respectivă), iar dosarul lor a fost pur și simplu închis fără drept de apel pe motiv că nu au furnizat toate documentele adiționale care le fuseseră cerute. Cu tot avertismentul MIDI că nu se poate cere vreo revizuire administrativă în asemenea cazuri, am trimis șefului de Departament un fax cu urmatorul continut: « Monsieur, Je représente la cliente susmentionnée au sujet de sa demande de certificat de sélection dans la catégorie des travailleurs qualifiés. Mme B. vient de recevoir un courriel de la part de votre agente PR la notifiant que son dossier a été fermé parce qu’elle n’a pas « donné suite à notre demande des documents ». Je vous prie de bien vouloir revenir sur cette mesure pour les raisons suivantes : ….s’il y avait des documents manquants concernant la légalité de l’expérience du conjoint (preuve de cotisations sociales), ils se trouvent maintenant dans votre dossier, ainsi que le nommé PR vient de le confirmer. Mais je vous prie d’observer que, même dans l’absence de ces derniers papiers, le dossier contient une documentation abondante qui met hors de doute la réalité de l’expérience professionnelle de mes clients, telle qu’elle a été déclarée dans leurs formulaires. Mme B ne travaille pas dans une entité obscure dont on devrait peut-être se méfier en matière de documents issus, mais elle est actuellement « senior manager » dans la plus importante banque de Roumanie. Antérieurement, elle a travaillé comme coordonnatrice du secteur du crédit et directrice de succursale pour une autre banque importante : …………. En ce qui concerne son mari, M. B travaille lui aussi dans une entreprise avec réputation bien établie, succursale de l’ancienne France Télécom. Son expérience, qui d’ailleurs ne compte pas pour le pointage, a été prouvée avec les attestations issues par l’employeur à des dates différentes, ainsi que par plusieurs fiches de paie qui mentionnent spécifiquement ses cotisations sociales. Cette même expérience avait aussi été prouvée avec le livret officiel de travail tenu par le gouvernement. Notons qu’après avoir reçu votre lettre, mes clients vous ont immédiatement envoyée des nouvelles attestations de travail, ainsi que « preuve du paiement de l’impôt sur le revenue ». Donc ils ont répondu sans délai à la demande du fonctionnaire d’immigration. S’il y manquait quelque chose, on s’attendait de la part de ce fonctionnaire à une notification quelconque qui n’a quand même jamais arrivé. Finalement et au-delà de toute autre considération, une regarde même superficielle dans leur dossier montre que Mme B et son mari sont incontestablement des candidats « dont le profil socioprofessionnel est intéressant pour Québec », sans parler de leur vocation francophone démontrée avec le TEF. »

Dosarul a fost redeschis in următoarele două saptamani, iar clienții noștri au primit fără întârziere Certificatele de selecție pentru Quebec, urmate de vizele de imigranți.

3) Un caz de dată recentă îl privește pe dl. Marius B. care se află de o bună bucată de vreme în Canada, reușind să-și prelungească de mai multe ori statutul de vizitator. Intre timp a obținut o ofertă de muncă validată de ESDC, în baza căreia a cerut un prim permis de lucru care i-a fost refuzat în iulie 2020 de către Consulatul canadian din New York. In absența unei asistențe profesionale calificate, Marius s-ar fi resemnat și ar fi părăsit probabil Canada. La numai o lună de la refuz, însă, IRCC a introdus o politică publică (public policy) pentru a veni în ajutorul angajatorilor canadieni cu deficit de forță de muncă, prin care se permite unor vizitatori să ceară permise de muncă potrivit procedurioi rezervate de regulă numai celor care se află deja în Canada cu un asemenea permis pe cale de a expira. Drept care am introdus imediat o nouă aplicație, care de data aceasta a fost procesată în Canada, la Centrul din Edmonton, căzând însă pe mâna unui funcționar incompetent. Pe 1 decembrie a.c. Marius a primit un refuz și la acest al doilea demers, fiind avertizat să părăsească imediat Canada dacă nu vrea să fie deportat. Am trimis imediat un fax la Directorul Centrului din Edmonton, din care spicuiesc mai jos:

„Your letter of December 1, 2020 states that my client’s application for a work permit is being refused because

a) he was not supposed to apply from within Canada and b) he doesn’t have legal status in Canada.

I respectfully submit that Mr. B is eligible to apply from within Canada because he meets all of the three conditions laid down through the “Public policy exempting certain visitors in Canada from immigration requirements: COVID-19 program delivery”, since he:

1) is in Canada with valid temporary resident status as a visitor, including status extensions under subsection 183(5) of the Immigration and Refugee Protection Regulations (IRPR), that is, implied status (I attach screenshot of the current status of his application for a new visitor record filed on July 15, 2020 [prior to the expiry of his previous visitor record] and still in progress);

2) was physically in Canada on August 24, 2020 and has remained in Canada since, and

3) is submitting a work permit application in Canada for an employer-specific work permit (I attach LMIA that nominates him as a TFW).”

Rezultatul acestui demers a fost că în ajun de An Nou Marius a primit un permis de muncă valabil pe doi ani și a petrecut Revelionul în cu totul altă stare de spirit.

Revenind la ideia din introducere, un adevărat profesionist nu se mulțumește să completeze formulare și să urmărească evoluția dosarelor, ci are în permanență în vedere protecție drepturilor și intereselor clientului, indiferent cât de complexă și de împovărătoare ar fi această opțiune dictată de deontologia prefesională a unui jurist conștincios. Pentru a face față acestui comandament, un asemenea profesionist trebuie să fie la curent nu numai cu legislația propriuzisă a Imigrației, ci și cu politicile de uz intern ale autorităților de resort, precum și cu miile de hotărâri judecătorești care guvernează materia, într-un sistem de drept bazat cu precădere pe precedente.

1Un exemplu recent cu care m-am confruntat îl oferă cazul unui tânăr aflat în vizită la mama sa, cetățean canadian stabilită de multă vreme în această țară. Ne putând să-l sponsorizeze din cauza vârstei (era trecut de 22 de ani), s-a gândit să ceară un permis de studii pentru el. A achitat taxa de școlarizare (destul de pipărată pentru „international students”), apoi a studiat situl IRCC și a depus dosarul ferm convinsă că nu a greșit alegând procedura rezervată celor aflați în Canada. A fost foarte surprinsă când a primit refuzul și era decisă să protesteze, dar s-a gândit mai întâi să consulte un specialist. Abia când am stat de vorbă s-a lămurit că alesese o procedură greșită, deoarece calea pe care a pornit este rezervată numai celor care nu numai că se află fizic în Canada, dar dețin deja un permis de studii și doresc să-l prelungească. Până la urmă a ales procedura corectă, dar a pierdut apropate jumătate de an din cauza erorii inițiale, provocată de înțelegerea greșită a normelor în vigoare.

2Menționez că la acea epocă, sub vechea Lege a Imigrației, orice candidat nemulțumit de soluția unui funcționar se putea adresa direct Curții federale, care era obligată să judece cazul și să pronunțe o decizie. Sub legea actuală, însă, Curtea judecă numai cazurile pe care le consideră demne de a fi examinate, în care scop emite mai întâi o soluție provizorie: numită leave.

3La vremea respectivă nu exista obligativitatea testelor lingvistice și cunoștințele candidaților în materie de engleză sau franceză era evaluate în cadrul unuiu interviu de selecție, prilej cu care funcționarul respectiv avea o marjă considerabilă de apreciere. In plus, legea permitea ca funcționarul sa aprobe un dosar chiar dacă aplicantul nu întrunea punctajul minim, dacă aprecia că are totuși șanse reale de a se stabili cu succes în Canada. Se numea „positive discretion” și nu a fost niciodată folosită sub regnul doamnei sus-amintite, dar s-a aplicat frecvent după ce aceasta a fost înlocuită.

Share

SPORIREA PONDEREI CANDIDATILOR FRANCOFONI IN ANSAMBLUL IMIGRATIEI CANADIENE DIN AFARA QUEBECULUI

SPORIREA PONDEREI CANDIDATILOR FRANCOFONI IN ANSAMBLUL IMIGRATIEI CANADIENE DIN AFARA QUEBECULUI

Dl. Marco Mendicino, ministrul federal al Imigrației, refugiaților și cetățeniei, a prezentat la sfârșitul lui octombrie 2020 Planul nivelurilor de imigrație pentru perioada 2021–2023, care stabilește o strategie de creștere responsabilă a nivelelor de imigrație pentru a ajuta economia canadiană să se recupereze după impactul pandemiei de COVID-19, a stimula creșterea economică viitoare și a crea locuri de muncă în special pentru canadienii din clasa de mijloc. Comunicatul oficial începe prin a recunoaște că pandemia a scos în evidență contribuția semnificativă a imigranților la bunăstarea comunităților canadiene și la bunul mers al tuturor sectoarelor economice.

Deși IRCC (Immigration, Refugees and Citizenship Canada) a continuat să accepte și să proceseze aplicații pe tot parcursul pandemiei, restricțiile globale de călătorie și constrângerile de capacitate au dus la o scădere a aprobărilor în ultimele câteva luni. Pentru a compensa deficitul și a asigura Canadei lucrătorii de care are nevoie spre a umple golurile de pe piața muncii, precum și pentru a rămâne competitivă pe scena mondială, planul pentru perioada 2021-2023 își propune să continue primirea imigranților cu o rată de aproximativ 1% din populația Canadei, respectiv 401.000 de rezidenți permanenți în 2021, 411.000 în 2022 și 421.000 în 2023. Planul inițial stabilea ca obiectiv 351.000 de imigranți în 2021 și 361.000 în 2022.

Un loc important în sporirea influxului de imigranți îl va ocupa atragerea cu prioritate a cunoscătorilor de limba franceză și în celelalte nouă provincii și teritorii ale Canadei din afara Quebecului, cu accent pe creșterea economică, astfel ca aproximativ 60% din noii veniți să fie imigranți economici. În acest context, se va spori ponderea programelor care facilitează afluxul de imigranți în comunitățile cu deficit de forță de muncă, și se va extinde înregistrarea dosarelor prin mijloace digitale, pentru a simplifica procesarea lor, a lărgi capacitatea de absorbție a sistemului și a atenua impactul pandemiei asupra activității IRCC1.

Sporirea afluxului de francofoni în afara Quebecului se va obține, potrivit așteptărilor IRCC, prin atribuirea de puncte suplimentare în cadrul sistemului Express Entry, pentru a se ajunge la o proporție de 4,4% din totalul imigranților, față de 2,82% în 2019, un procent dezamăgitor în ochii Guvernului, care făcuse o prima încercare de a încuraja accesul francofonilor prin programul federal Express Entry încă din iunie 20172.

Referitor la acest aspect, pe 27 octombrie 2020 s-a anunțat că solicitanții francofoni de rezidență permanentă care și-au creat un profil Express Entry vor primi 25 de puncte adiționale, în loc de 15 ca până în acel moment (independent de punctajul obținut în mod separat pentru factorul „cunoștințe lingvistice”), iar cei care stăpânesc ambele limbi oficiale ale Canadei vor putea primi până la 50 în loc de 30 de puncte.

După cum se știe, scorul care permite obținerea unei ITA se stabilește conform CRS (Comprehensive Ranking System) prin adiționarea punctelor atribuite pentru un număr de factori (vârsta, studiile, experiența profesională etc.) printre care cunoștințele lingvisitce ocupă o poziție dominantă, putând fi luate în calcul de până la șapte ori în aceeași evaluare, și anume:

  • prima limbă oficială a titularului (până la 136 de puncte),
  • a doua limbă oficială a titularului, dacă a fost testat și pentru aceasta (până la 24 de puncte),
  • limba oficială stăpânită mai bine de soț/soție (până la 20 de puncte),
  • combinația dintre prima limbă oficială și studiile titularului (până la 50 de puncte),
  • combinația dintre prima limbă oficială și experiența profesională a titularului din afara Canadei (până la 50 de puncte),
  • combinația dintre prima limbă oficială și certificatul de calificare canadian al titularului (până la 50 de puncte),
  • precum și, acum, punctele adiționale pentru cunoștințe lingvistice în ambele limbi oficiale (până la 50 de puncte).

Cât privește modul cum se atribuie punctele adiționale potrivit măsurile recent adoptate, titularul de dosar trebuie să demonstreze prin test nivelul 7 la franceză pe scala canadiană de evaluare a cunoștințelor lingvistice (CLB- de la Canadian Language Benchmarks) și, în plus, este îndreptățit la 25 de puncte dacă a demonstrat prin test nivelul 4 la engleză (sau nu a dat deloc testul) și la 50 de puncte dacă a demonstrat prin test nivelul 5 la engleză la toate cele patru probe (exprimare, scris, citiți și înțelegere).

Pentru engleză IRCC acceptă testele CELPIP și IELTS-General training. La primul nivelul 5 înseamna nota 5 la toate probele, iar la al doilea înseamnă 4 la citire și 5 la restul de trei.

Pentru franceză sunt acceptate testele TEF și TCF. La primul, nivelul 7 înseamnă minimum 121 de puncte la citire, 226 la scris, 181 la înțelegere și 226 la exprimare; la TCF, în aceeași ordine, trebuie obținute 375 de puncte, apoi 6, apoi 369 și din nou 6 pentru exprimare.

La ultimele extrageri Express Entry (EE) și cele au primit invitații de a aplica (ITA) cei cu cel puțin 471 de puncte CRS. Luând ca exemplu un candidat celibatar de 30 de ani, cu diplomă de licență, cinci ani de experiență profesională într-o ocupație cu calificare medie sau superioară și note de nivel CLB 9 la engleză3, dar fără test de franceză, totalul de puncte care le poate acumula este de 429, deci insuficient. Dacă dă și testul de franceză și obține nivelul 7 CLB, va primi în plus 62 de puncte și i se va trimite o ITA în maximum trei săptămâni4.

S-ar putea pune desigur întrebarea: de ce ar prefera un francofon înarmat cu asemenea performanțe să emigreze în altă provincie decât Quebecul? În primul rând trebuie avut în vedere că grila de criterii pe care Quebecul o practică pentru a selecționa proprii imigranți este substanțial diferită de condițiile pe care trebuie să le îndeplinească un candidat pentru a se încadra într-unul din cele trei programe înglobate în sistemul federal Express Entry: FSW (Federal Skilled Workers), FST (Federal Skilled Trades) și CEC (Canadian Experience Class). Nu este deci sigur că cineva care acumulează peste 470 de puncte în cadrul CRS va fi acceptat și de provincia Quebec. Dar ceeace este cu adevărat ispititor pentru cineva care dispune efectiv de o asemenea opțiune (abstracție făcând de costurile suplimentare) este timpul care se va scurge din momentul înregistrării aplicației și până devine rezident permanent canadian, care este de ordinul anilor. Intr-adevăr, după ce a acceptat invitația de a aplica, un candidat are la dispoziție 90 de zile pentru a aplica efectiv în sistemul Express Entry (deși o poate face și în câteva zile dacă s-a pregătit din timp) după care va primi Confirmarea de rezidență permanentă (Confirmation of Permanent Residence, prescurtat COPR) în alte circa 6 luni; deci cineva care a înregistrat dosarul în iulie 2019 se află probabil în Canada ca rezident permanent încă de la începutul anului curent. Dacă ar fi ales să aplice prin sistemul ARRIMA practicat de Quebec și ar fi înregistrat dosarul la aceeași dată, ar fi primit CSQ (Certificat de sélection du Québec) într-un interval de cel puțin 6 luni și abia atunci ar fi fost în măsură să ceară de la IRCC statutul de rezident permanent, pe care nu l-ar fi putut obține mai devreme de alte 26 de luni, conform timpului de procesare oficial afișat în situl Guvernului federal. Cu alte cuvinte, în loc să se fi instalat în Canada și să fi trecut deja de șocul inițial al adaptării, ar mai avea încă de așteptat, socotite din acest moment, alte circa 15 luni până să primească mult râvnita COPR.

Nu trebuie desigur ca cineva să fie neapărat francofon, în înțelesul strict al cuvântului, pentru a beneficia de noile măsuri introduse de IRCC. Oricine poate dovedi cu test un nivel CLB 7 la franceză va obține punctele adiționale la care ne-am referit mai sus, care se pot dovedi hotărâtoare pentru atingerea scorului minim care asigură invitația de a aplica. Pentru numeroși români cunoscători de engleză, mai ales tineri, nu este deloc insurmontabil, chiar dacă nu au făcut-o până acum, să atingă și la franceză, într-un interval rezonabil, nivelul sus-pomenit, care înseamnă de fapt „intermediar-avansat” (B2 conform CEFR-Common European Framework of Reference).

Cu criteriile de până acum, Canada a primit în 2019 și a instalat în celelalte provincii decât Quebecul numai 8465 de francofoni, pentru un total de circa 60 de mii începând din 2003. Se speră acum că numărul se va dubla dacă imigranții potențiali vor profita de noile facilități.

1Francofonii vor beneficia și de celelalte măsuri inovatoare ale planului pe 2021-2023, cum sunt: a) admiterea a până la 500 de refugiați în următorii 2 ani prin intermediul Proiectului privind căile de acces la mobilitatea economică, o procedură lansată în 2018, care ajută refugiații cu pregătire și calificare de interes pentru Canada să solicite mai simplu și mai direct rezidența permanentă folosind programele de imigrație economică existente, precum și b) introducerea unui traseu de obținere a rezidenței permanente pentru solicitanții de azil aflați în Canada care lucrau în prima linie a luptei pentru combaterea pandemiei între 13 martie și 14 august 2020, oferind îngrijire directă pacienților din instituțiile sanitare.

2De remarcat că, făcându-se ecoul măsurilor adoptate la nivel federal, provincia Ontario a introdus și ea un canal distinct de acceptare a francofonilor (Ontario’s Express Entry French-Speaking Skilled Worker stream), care inițial prelua din bazinul federal (Express Entry Pool of Candidates) pe majoritatea candidațilot bilingvi cu rezultate superioare la testul de franceză care nu acumulaseră destule puncte pentru a primi direct o ITA (Invitation to Apply) de la IRCC. Intre timp, succesul acestui „stream” a determinat OINP (Ontario Immigratio Nominee Program) să devină mai selectiv, astfel că la ultima extragere din noiembrie a.c. nu a acceptat decât candidați cu cel puțin 453 de puncte CRS (Comprehensive Ranking System). Chiar și așa, francofonii se bucură de tratament privilegiat, pentru că, de exemplu, canalul paralel rezervat candidaților „ordinari”, adică fără aptitudini bilingve (Ontario’s Express Entry Human Capital Priorities stream) a preluat tot în noiembrie numai pe cei cu minimum 469 de puncte și numai dacă pot dovedi experiență profesională într-un număr de nouă ocupații, printre care manageri financiari, infirmiere, dieteticieni, specialiști în marketing etc.

3CLB 9 înseamnă, pentru testul IELTS, cel mai răspândit, nota 8 la înțelegere și nota 7 la restul de trei probe, ceeace nu este deloc o performanță intangibilă.

4Din acest moment, singura emoție pe care o mai are este să nu cumva să cadă în numeroasele capcane care pot duce la respingerea dosarului: nepotriviri între informațiile introduse când și-a creat profilul EE și cele declarate la completarea formularelor finale, documente insuficiente, inadecvate sau contrazicând informațiile completate etc. Acesta este momentul când apelul la asistență profesională calificată poate face diferența între eșec și succes.

Share

SPORIREA MASIVA A NUMARULUI DE IMIGRANTI IN PLANUL PE 2021-2023 PROASPAT LANSAT

SPORIREA MASIVA A NUMARULUI DE IMIGRANTI IN PLANUL PE 2021-2023 PROASPAT LANSAT

Dl. Marco Mendicino, ministrul imigrației, refugiaților și cetățeniei, a prezentat la sfârșitul lui octombrie Planul nivelurilor de imigrație 2021–2023, care stabilește o strategie de creștere responsabilă a nivelelor de imigrație pentru a ajuta economia canadiană să se recupereze după COVID-19, a stimula creșterea viitoare și a crea locuri de muncă pentru canadienii din clasa de mijloc. Conform comunicatului oficial, pandemia a evidențiat contribuția imigranților la bunăstarea comunităților canadiene și la bunul mers al tuturor sectoarelor economice.

„Sistemul nostru de asistență medicală se bazează pe imigranți pentru a-i păstra pe canadieni în siguranță și sănătate. Diferite industrii, precum companiile din domeniul tehnologiei informației și fermierii se bazează, de asemenea, pe talentul noilor veniți pentru a menține lanțurile de aprovizionare, a-și extinde afacerile și, la rândul lor, a crea mai multe locuri de muncă pentru canadieni.”

Deși IRCC (Immigration, Refugees and Citizenship Canada) a continuat să accepte și să proceseze aplicații pe tot parcursul pandemiei, restricțiile globale de călătorie și constrângerile de capacitate au dus la o scădere a admiterilor în ultimele câteva luni. Pentru a compensa deficitul și a asigura Canadei lucrătorii de care are nevoie spre a umple golurile de pe piața muncii, precum și pentru a rămâne competitivă pe scena mondială, planul imigrație pe perioada 2021-2023 își propune să continue primirea imigranților cu o rată de aproximativ 1% din populația Canadei, respectiv 401.000 de rezidenți permanenți în 2021, 411.000 în 2022 și 421.000 în 2023. Planul inițial stabilea ca obiectiv 351.000 de imigranți în 2021 și 361.000 în 2022.

Printre reperele importante ale planului se numără:

• creșterea numărului de dosare acceptate pe parcursul celor 3 ani ai planului, pentru a compensa deficitul din 2020

• accent pe creșterea economică, cu aproximativ 60% din noii veniți acceptați ca imigranți economici

• sporirea ponderei programelor care facilitează afluxul de imigranți în comunitățile cu deficit de forță de muncă

• extinderea accelerată a înregistrării dosarelor prin mijloace digitale pentru a simplifica procesarea lor, a lărgi capacitatea de absorbție a sistemului și a atenua impactul pandemiei asupra activității IRCC

• admiterea a până la 500 de refugiați în următorii 2 ani prin intermediul Proiectului privind căile de acces la mobilitatea economică, o abordare inovatoare lansată în 2018, care ajută refugiații cu pregătire și calificare de interes pentru Canada să solicite mai simplu și mai direct rezidența permanentă folosind programele de imigrație economică existente

• introducerea unui traseu de obținere a rezidenței permanente pentru solicitanții de azil aflați în Canada care lucrau în prima linie a luptei pentru combaterea pandemiei între 13 martie și 14 august 2020, oferind îngrijire directă pacienților din instituțiile samitare

• sporirea afluxului de francofoni în afara Quebecului prin atribuirea de puncte suplimentare în cadrul sistemului Express Entry, pentru a se ajunge la o proporție de 4,4% din totalul imigranților, față de 2,82% în 2019.

Referitor la ultimul punct, pe 27 octombrie 2020 s-a anunțat că solicitanții francofoni de rezidență permanentă vor primi 25 de puncte adiționale, în loc de 15 ca până în prezent (independent de punctajul obținut în mod separat pentru factorul „cunoștințe lingvistice”), iar cei care stăpânesc ambele limbi oficiale ale Canadei vor putea primi 50 în loc de 30.

Share