PROCEDURA PROGRAMELOR PILOT PRIVIND PERSONALUL DOMESTIC

PROCEDURA PROGRAMELOR PILOT PRIVIND PERSONALUL DOMESTIC

 Intr-un articol anterior anunțam intrarea în vigoare a două programe pilot care permit celor cu oferte de lucru în două categorii de ocupații (Home child care provider și Home support worker) să transforme statutul lor inițial de rezident temporar într-unul de rezident permanent după ce au muncit timp de doi ani în ocupațiile respective.

Este vorba așadar de personalul de îngrijire a copiilor si de cel de îngrijire a vârstnicilor și handicapaților.  Asemenea îngrijitori pot fi angajați și potrivit procedurii de drept comun care guvernează obținerea permiselor de muncă în orice fel de ocupații, dar dacă se dorește ca în final aceștia să obțină statutul de rezidenți permanenți, trebuie ca de la bun început să-și depună dosarele prin procedura specifică celor două programe pilot.  Avantajul acestei opțiuni constă nu numai în faptul că devin rezidenți permanenți, dar și în alte două caracteristici de care beneficiază chiar și pe durata cât sunt încă rezidenți temporari: a) nu li se cere să prezinte o LMIA (Labour Market Impact Assessment, sau, în franceză, EIMT de la Étude d’impact sur le marché du travail) care constituie coșmarul angajatorilor, motiv pentru care aceștia ezită să recruteze lucrători străini și b) obțin un permis de muncă specific pentru ocupație (occupation-specific), nu pentru un anume angajator (employer-specific), deci își pot schimba oricând locul de muncă.

Trebuie menționat de la bun început că de cele două programe pilot nu beneficiază cei cu destinația Quebec.  In afară de această opreliște datorată faptului că autoritățile Quebecului nu doresc să ofere asemenea facilități, candidații potențiali trebuie să îndeplinească următoarele condiții:

  1. Să posede o ofertă de lucru conformă cu numeroasele cerințe impuse prin formularul IMM 5983 recent introdus de IRCC (Immigration, Refugee and Citizenship Canada).
  2. Să fie în măsură să presteze activitățile specifice ocupației respective.
  3. Să obțină rezultate minime (relativ modeste) la un test de engleză (IELTS ori CELPIP) sau de franceză (TEF).
  4. Să satisfacă cerințele de studii impuse de noile programe[1].
  5. Să nu fie loviți de inadmisibilitate pe motive de sănătate sau criminalitate.

1) Oferta de lucru trebuie să se refere la o poziție cu norma întreagă (cel puțin 30 de ore pe săptămâna) și trebuie făcută de angajatorul canadian (de cele mai multe ori o familie care are nevoie de asemenea îngrijire) prin semnarea unui formular de cinci pagini în care se cer descrise în amănunțime nu numai salariul și programul de lucru, dar și ambianța în care angajatul își va desfășura activitatea, precum și condițiile de locuit (în ipoteza cănd va fi găzduit de angajator).  Pentru a da numai câteva exemple, indiferent unde va locui angajatul, în formular trebuie să apară numărul de încăperi din casa angajatorului, câte anume sunt dormitoare, câți adulți și câți copii locuiesc în casa respectivă.  Dacă angajatul va locui efectiv împreună cu familia respectivă, ceeace este cazul de cele mai multe ori, în formular trebuie să apară informții detaliate privind asemenea specte cum sunt: dacă va avea o cameră separată și în ce suprafață, cu ce este mobilată, cum este încălzită, dacă și cum se poate încuia acea încăpere, cum se pot bloca ferestrele, dacă angajatul are acces la dependințe sau dispune de baie și bucătărie separate etc.

2) Cât privește abilitatea angajatului de a îndeplini activitățile specifice ocupației respective, cele două programe pilot se limitează la a statua că se va ține cont de experiența trecută și de eventualele programe de training urmate de candidat pentru a se decide dacă respectivul poate face față cerințelor din așa numitul „lead statement” astfel cum este definit de Nomencatorul canadian de ocupații (NOC).  Pentru cei care îngrijesc copii, acest lead statement prevede: „îngrijitorii copiilor la domiciliul acestora…au grijă de bunăstarea și dezvoltarea fizică și integrarea socială a copiilor, îi asistă pe părinții copiilor în tot ce privește îngrijirea acestora și pot fi solicitați să îndeplinească alte activități domstice” (a se vedea ocupația cu numărul de cod NOC 4411).  Programul pilot menționează expres că nu contează de fel experiența acumulată de angajat în gospodăria proprie.  Se poate deduce că trebuie făcută dovada unei activități prealabile de îngrijire a copiilor în slujba altei familii, dar noul program pilot nu reproduce vechea condiție impusă în programul defunct rezervat pentru „live-in caregivers”, și anume cerința de a fi lucrat cel puțin un an într-o asemenea calitate.  Rezultă deci că aprecierea experienței anterioare este lăsată la discreția exclusivă a funcționarilor care vor adopta decizia finala.  Singurul element de orientare în această direcție îl constituie deocamdată enumerarea din lista de control pentru depunerea dosarului (IMM 5981) care menționează ca dovezi necesare pentru a demonstra abilitatea de a îndeplini activitatea: scrisori de referință de la angajatori anteriori (chiar și pentru munca ne plătită), contracte de muncă, fluturași de salariu, extrase oficiale din bazele de date  ale autorităților de resort, diplome și certificate.  Cealaltă categorie (Home support workers-NOC 4412) va fi apreciată în mod similar, pornindu-se de la un „lead statement” care-i definește ca asigurând îngrijire personală și companie pentru vârstnici, handicapați și convalescenți.

3) Cunoștințele lingvistice pe care candidatul trebuie sa le demonstreze pentru a beneficia de programul pilot se situeaza la un minim de nivel 5 în CLB (Canadian Language Benchmarks), ceeace pentru testul IELTS, de exemplu, se traduce în următoarele note: 4 pentru citit și 5 pentru restul de trei probe (înțelegere, exprimare și scris). Rezulttele testului trebuie incluse în dosar în momentul înregistrării.

4) Cerințele de studii obligatorii se rezumă la o diploma post-liceală pentru un curs cu durata de cel puțin un an care, dacă nu a fost obținută în Canada, trebuie evaluată de o instituție acreditată de IRCC, iar raportul atașat la dosar.  Obținerea unui asemenea raport poate dura în jur de două luni.   Cele cinci instituții acreditate sunt:

Pentru a cunoaște detaliile evaluarii prin oricare din instituțiile de mai sus este suficient să le introduceți denumirea în Google sau alt browser.

De menționat ca noile programe pilot nu au reprodus nici cerința pentru candidat de a fi absolvit un curs de specialitate cu durata de cel puțin 6 luni.  Este de așteptat însă ca aprobarea să fie mai lesnicioasă dacă diploma post-liceală a fost obținută într-un domeniu legat de activitățile celor două ocupații.  De menționat de asemenea că, deși nu apar ca cerințe obligatorii în noile programe, descrierile din NOC ale celor două ocupații menționează și alte aspecte ale pregătirii unui îngrijitor de copii sau de vârstnici, care s-ar putea să li se ceară, cum ar fi absolvirea unui curs de prim ajutor.  Toate acestea pot constitui elemente de apreciere în evaluarea candidaților, ținând seama de exprimarea extrem de vagă pe care o folosește actualmente situl IRCC în materie de „employment requirements”.

5) Inadmisibilitatea medicală se poate datora unei condiții care presupune un tratament costisitor, sau unei boli molipsitoare, iar inadmisibilitatea pe motive de criminalitate rezultă din cazierul judiciar care trebuie depus în mod obligatoriu.  In ultima ipoteză, există posibilitatea reabilitării, care se poate produce de plin drept sau la cerere, în funcție de gravitatea faptelor.

O data convins ca îndeplinește condițiile de mai sus, candidatul poate depune direct dosarul de rezidență permanentă la Centrul de procesare specializat din Edmonton Alberta.  Dosarul trebuie să cuprindă formularele de uz comun pentru rezidența permanetă, plus oferta de lucru sus-menționată și două formulare specifice pentru aceste programe pilot, respectiv Schedule 19 A și Schedule 19 B.  Cel din urmă poate fi depus de la bun început dacă solicitantul a acumulat deja doi ani de experiență în Canada, sau ulterior, în momentul când indeplinește această condiție.

Primind dosarul, Centrul de procesare verifică capacitatea candidatului de a îndeplini cerințele programului de îndată ce acumulează cei doi ani de experiență și, în caz afirmativ, eliberează permisul de lucru cu restricția pentru candidat de a se angaja numai în ocupația pentru care a depus dosarul (dar nu și pentru angajatorul care a semnat oferta).  Impreună cu titularul, primesc permise de lucru deschise sau permise de studii, după caz, și ceilalți membri ai familiei sale. De îndată ce titularul a acumulat cei doi ani de experiență în Canada, întreaga familie dobândește statutul de rezidenți permanenți.  Dacă dosarul se depune de către cineva care deja lucrează în Canada (exceptând Quebecul) de doi ani într-una din cele două ocupații, rezidența permanentă se dobândește pe loc.

Așa cum am mai menționat, cei care nu îndeplnesc condițiile noilor programe, sau care nu doresc să rămână definitiv în Canada, pot încerca să obțină un permis de lucru într-una din cele două ocupații prin procedura normală care presupune obținerea în prealabil de către angajator a unui LMIA/EIMT pentru care trebuie sa demonstreze–printr-o campanie de publicitate supusă unor restricții draconice–că nu a găsit un canadian care să preia poziția și totodată să achite o taxă de procesare de o mie de dolari.   Avantajul pentru angajator este că, cel puțin deocamdată, permisul de muncă va fi „employer-specific” deci nu există riscul ca angajatul să se mute la altă familie.  Din punctul de vedere al angajatului, însă, experiența dobândită pe baza unui asemenea permis de muncă nu-i va putea folosi pentru a solicita rezidența permanentă într-un program federal, deoarece ocupațiile 4411 și 4412 sunt the nivel C în NOC.  De reținut că pentru cei care beneficiază în prezent de asemenea permise, IRCC va lansa din nou, pentru 3 luni cu începere din 8 iulie 2019, un program special denumit „interim pathway for caregivers” care le va permite totuși să solicite rezidența permanentă în pofida restricției de mai sus, dacă au obținut permisele de muncă după 30 noiembrie 2014.

In încheiere doresc să subliniez că toate aceste facilități, care nu sunt străine de dorința liberalilor de a-și spori popularitatea în ajun de alegeri, presupun ca beneficiarii potențiali să-și ajusteze agenda de vacanță și să acorde prioritate pregătirii dosarelor, deoarece  riscă fie să piardă termenele instituite de IRCC (vezi mai sus), fie să rămână pe dinafară, deoarece numărul de dosare acceptate în baza programelor pilot este afectat de un plafon destul de restrictiv, cum am relatat în articolul anterior.

[1] De reținut că pentru ambele ocupații la care se referă acest articol, cerința minimă de studii conform cu definiția din Nomenclatorul canadian de ocupații (NOC) o constituie diploma de studii secundare.  Programele pilot impun însă ca cerință minimă o diplomă de studii post-secundare, cum vom vedea mai jos în articol.

Share

DOUĂ NOI PROGRAME PILOT IN SPRIJINUL PERSONALULUI DOMESTIC CARE VIZEAZĂ REZIDENȚA PERMANENTĂ

DOUĂ NOI PROGRAME PILOT IN SPRIJINUL
PERSONALULUI DOMESTIC CARE VIZEAZĂ REZIDENȚA PERMANENTĂ

IRCC lansează pe 18 iunie a.c. două noi programe pilot în sprijinul membrilor personalului domestic care doresc să obțină statutul de rezidenți permanenți.   Denumite „The Home Child Care Provider” și „Home Support Worker ”, programele respective vor permite obținerea de permise de muncă de către cei care beneficiaza de oferte de lucru și îndeplinesc criteriile unui program canadian de imigrație economică.  Elementul de noutate constă în faptul că permisele lor vor fi nu pentru un anume angajator (employer-specific), ci pentru a anumită ocupație (occupation-specific), ceeace le va permite titularilor să se angajeze oriunde primesc o ofertă pentru ocupația rspectivă; ca o consecință a acestei mutații spectaculoase, cei care vor sa angajeze personal domestic prin noile programe pilot nu vor mai avea nevoie de aprobare de la ESDC (Employment and Social Developmant Canada) sub forma unei LMIA (Labour Market Impact Assessment) care a constituit până în prezent un obstacol major pentru majoritatea angajatorilor[1].  In plus, membrii de familie ai titularului unui asemena permis vor primi și ei, după caz, permise deschise de lucru sau permise de studii. 

IRCC va publica în curând noile reguli prin care celor care au acumulat doi ani de activitate în Canada printr-unul din aceste programe pilot vor obține rezidența permanentă cu minimum de formalități și cu timpi reduși de procesare.  Mai exact, se preconizează ca  permisul de muncă „occupation-specific” să fie obținut în maximum 12 luni, timp în care IRCC verifică și admisibilitatea de principiu a cererii de rezidență permanentă, iar acest din urmă statut să fie acordat titularului și familiei sale în maximum 6 luni din momentul când depune dovada că a lucrat doi în Canada pe baza acelui permis de muncă. 

Intre timp, candidații care au demarat cererile de rezidență permanentă sub vechile programe pilot, vor beneficia în continuare de procedura în vigoare la data depunerii dosarelor.

In sfârșit, IRCC a anunțat prelungirea cu încă trei luni, începând cu 8 iulie 2019, a dispozițiilor care permit depunerea cererilor de rezidență permanentă și de către membrii personalului domestic care au ajuns în Canada după 2014 sub incidența unor reglementări care nu le mai permiteau atingerea acestui obiectiv (vezi tot în acest site articolul meu din 23 februarie 2019).

De reținut că pentru fiecare din cele doua programe pilot ce se lansează pe 18 iunie 2019 IRCC a stabilit un plafon anual de 2750 de dosare, deci timpul este de esență dacă doriți să beneficiați de ele.


[1] Printre altele, angajatorul, respectiv familia care are nevoie de asistență pentru copii, vârstnici sau handicapați, trebuie să publice anunțuri prin cel puțin trei forme de publicitate (dintre care una trebuie să fie în mod obligator Job Bank, administrat de ESDC), să justifice de ce nu a angajat un eventual amator canadian care a răspuns la anunțuri și să achite câte 1000 de dolari ca taxă de procesare pentru fiecare poziție oferită.

Share

NOI MASURI PENTRU PROTECTIA PERSOANELOR VULNERABILE

NOI MASURI PENTRU PROTECTIA PERSOANELOR VULNERABILE

Pe 31 mai 2019 IRCC (Immigration, Refugee and Citizenship Canada) a anunțat un set de  măsuri pentru a ameliora protecția muncitorilor străini (foreign workers) vulnerabili, a noilor veniți care se confruntă cu abuzuri în familie, precum și pentru a ajuta imigranții de dată recentă să-și sponsorizeze membrii familiei pe care nu i-au declarat inițial.


1) Mass media canadiană relatează  frecvent situații în care titularii de permise de lucru sunt victime ale unor abuzuri comise de angajatorii lor, dar ezită să se plângă autorităților de teamă că își vor pierde locul de muncă.  Până în prezent această teamă era pe deplin justificată, deoarece majoritatea permiselor de muncă sunt „employer-specific”, adică nu dau dreptul titularului să se angajeze în altă parte, ceeace creaza o situație similară cu iobăgia.  Abuzurile pot fi dintre cele mai diverse, începând cu violențe fizice sau verbale (în special în cazul personalului domestic) și terminând cu reducerea nejustificată a salariului, sau încărcarea angajatului cu cheltuieli pe care legea îl obligă pe angajator să le suporte.  Cei care suferă asemenea abuzuri au alternativa găsirii altui angajator care trebuie să treacă însă printr-o procedură îndelungata și costisitoare pentra a obține validarea ofertei de lucru printr-un LMIA (Labour Market Impact Assessment) pe care Employment Canada i-o emite numai după ce se convinge că a făcut eforturi pentru a angaja un canadian și nu a reușit; pe scurt, în foarte puține cazuri muncitorul străin poate rămâne să lucreze în Canada dacă ajunge la conflict cu angajatorul care figurează pe permisul său de lucru.

Începând cu data de 4 iunie 2019, titularii de asemenea permise de muncă care sunt ținta abuzurilor[1] din partea angajatorului vor putea să solicite pe gratis un permis de muncă deschis, care le dă dreptul să se angajeze la orice patron.  Când se ivesc asemenea situații, angajatorii găsiți culpabili pot fi condamnați la amenzi considerabile și sunt incluși într-o listă făcută publică prin care li se interzice angajarea pe viitor a altor „foreign workers”.  Chiar și în condițiile legislației actuale, asemenea sancțini au fost aplicate unui număr de 160 de angajatorei găsiți în culpă.  Rămâne de văzut dacă noile prevederi nu vor genera situații în care patronul devine el însuși victima unor presiuni din partea angajaților fără să fi comis nici un abuz, precum și dacă nu cumva asemenea perspectivă va descuraja firmele interesate să mai recruteze străini în pofida crizei de forță de muncă din economia canadiană.

2) Începând cu 26 iulie 2019, persoanele aflate în Canada  care devin victime ale unor abuzuri din partea soților sau partenerilor canadieni, vor putea cere și obține permise de rezidenți temporari (temporary resident permits-TRP) dacă nu au apucat să obțină ele însele statutul de rezidenți permanenți.  Asemenea situații se pot ivi când respectivele persoane au intrat în Canada ca vizitatori sau studenți ori muncitori străini și au format un cuplu cu rezidenți canadieni care fie se află pe puncul de a le sponsoriza, fie se complac într-o relație romantică fără vreun gând de permanentizare a acesteia.  Este important de reținut că  posesia unui TRP nu trebuie confundată cu statutul unui simplu vizitator; ca regulă generală asemenea permise se eliberează în situații excepționale persoanelor inadmisibile din punct de vedere medical sau pe motive de criminalitate, când IRCC constată că sunt rațiuni extrem de puternice pentru care respectivii trebuie să fie lăsați să râmână în Canada.  Cel care obține un TRP primește automat nu numai dreptul de ședere în Canada, ci și acoperire medicală, precum și dreptul de muncă.  Asemenea permise se eliberează de regulă pentru un an și sunt de cele mai multe ori prelungite pentru încă un an, la încheierea căruia titularul este îndreptățit să ceară rezidența permanentă fără niciun fel de altă condiție (studii, test lingvistic etc.).

Concomitent cu eliberarea unor permise temporare, IRRC lansează o altă inițiativă pentru protecția persoanlor care cad vitimă violenței conjugale, respectiv accelerarea procesării dosarelor de rezidență permanentă bazate pe motive umanitare care au fost depuse de asemenea persoane.  Este o măsură importantă deoarece asemenea dosare, atunci când nu se invocă violența, sunt renumite pentru durata îndelungată de procesare.   Trebuie însă remarcat că dacă pentru eliberarea unui TRP, cu toate avantajele colaterale descrise mai sus, este suficientă invocarea și dovedirea violenței, în cazul dosarelor bazate pe motive umanitare această violență conduce numai la accelerarea procesării, nu la aprobarea dosarului ca atare.  Ca sa obțină această aprobare, cel în cauză trebuie să dovedească faptul că reîntoarcerea în țara de cetățenie l-ar expune la dezagramente majore, cum ar fi, de pildă, un risc pentru propria viață datorită asistenței medicale defectuoase.

3) In sfârșit, o măsură extrem de pozitivă o constituie lansarea cu începere din 9 septembrie 2019 a unui program pilot de doi ani, interval în care cei care au devenit rezidenți permanenți sau cetațeni canadieni pot să-și sponsorizeze dependenții pe care nu i-au declarat atunci când și-au depus propriul dosar de rezidență permanentă.  Motivele unei asemenea omisiuni pot fi dintre cele mai diverse și se întâlnesc mai ales în situația celor care au cerut și obținut statutul  de refugiat.  Pot fi însă și alte situații, cum ar fi cazul unui fost client al subsemnatuilui care a omis să declare un copil din afara căsătoriei atunci când a emigrat cu soția legitimă; la vremea respectivă a fost nevoie de o argumentare solidă și numeroase probe pentru a convinge autoritățile să accepte totuși sponsorizarea copilului, care mai apoi s-a dovedit un student strălucit promovând pe primul loc și liceul, și facultatea.

Rațiunea pentru care există încă (pentru câteva luni) o asemenea interdicție rezidă în teama Guvernului că dependentul ne declarat ar fi poate lovit de inadmisibilitate medicală sau criminală, ceeace la vremea depunerii dosarului de către actualul sponsor potențial ar fi dus conform legii la refuzul rezidenței permanente pentru întreaga familie.  Se pare ca IRCC a decis să reconsidere această poziție și să îmbrațișeze, cel puțin pentru urmatorii doi ani, opinia că avantajele pentru Canada sunt mai mari pe termen lung decât riscul sus-pomenit. 

Ceeace nu rezultă din formularea comunicatului emis de IRCC este ce se va întâmpla cu cei care și-au declarat dependenții, dar aceștia din urmă nu au fost examinați medical.  Intrebarea este legitimă, pentru că urmarea unei asmenea omisiuni este aceeași ca și pentru dependenții ne declarați.  Astfel de situații sunt extrem de frecvente și se produc mai ales atunci când sponsorul potențial a cerut rezidența permanentă după ce a divorțat, iar copilul minor a fost încredințat celuilalt părinte (de regulă mama) care refuză să-l lase să facă vizita medicală.   Tot din experiența subsemnatului, copilul devenit adult nu-i va ierta acest refuz și acest episod îl va motiva puternic să încerce să emigreze pe cont propriu[2].  Sperăm așadar că și aceste situații vor fi înglobate în viitorul program pilot.

In încheiere putem miza pe o accelerare a măsurilor cu efect pozitiv în masa electoratului, pe măsură ce se apropie alegerile parlametare.  De altfel, la numai două zile după comunicatul comentat în acest articol, IRCC a lansat o nouă inițiativă intitulată „Rainbow Refugee Assistance Partnership” având ca obiect facilitarea sponsorizării private a refugiaților aparținând comunității LGBTQ2.


[1] Conform definiției propuse de IRCC, aceste abuzuri pot consta în: 1. Violență fizică, inclusiv sechestrare de persoane;      2. abuz sexual, inclusiv contact sexual fără consimțământ;      3. abuz psihologic, inclusiv amenințări și intimidări; și    4. abuzuri financiare, inclusiv fraudă și șantaj.

[2] In cazul la care mă refer, mama copilului și-a consultat avocatul român care a reprezentat-o în divorț și care a sfătuit-o să nu cumva să accepte pentru că precis este vorba de o manoperă a fostului soț.

Share

DEZVALUIREA UNEI OPERATII SECRETE A DEPARTAMENTULUI IMIGRATIEI

DEZVALUIREA UNEI OPERATII SECRETE A DEPARTAMENTULUI IMIGRATIEI

Agentia de știri CBC a descoperit că Guvernul federal a încheiat  o înțelegere secretă cu un grup de 70 de cetățeni și rezidenți canadieni care declanșaseră o acțiune în justiție condamnând procedura prin care IRCC (Immigration, Refugee and Citizenship Canada) a procedat la selecționarea celor 20 de mii de candidați (dintr-un total de peste 100 de mii) care au posibilitatea să-și sponsorizeze părinții și bunicii în 2019.

Ca urmare a acestei înțelegeri, cei 70 de reclamanți au fost adăugați pe tăcute la numarul sus-pomenit de sponsori fericiți, aflați în prezent în faza depunerii efective a dosarelor, cu condiția să nu divulge termenii acestei înțelegeri.


Acțiunile judiciare au fost lansate în Toronto și Vancouver, după ce zeci de mii de solicitanți nu au putut să-și înscrie declarațiile de intenție în cele câteva minute cât a fost disponibil formularul respectiv pe situl IRCC în ziua de 28 ianuarie 2019, la amiază.  Au rămas pe dinafară toți cei care nu dispun de conecție rapidă la Internet, sau nu au fost ei înșiși suficient de rapizi în introducerea informațiilor și documentelor solicitate, din cele mai diferite motive, inclusiv lipsă de exercițiu, handicap fizic, sau simpla incapacitate de a se folosi rapid (cu toate cele 10 degete) de tastatura calculatorului.

După spusele CBC, acțiunea reclamanților conținea afirmații de genul: „The online registration process in both its design and implementation was arbitrary, capricious, procedurally unfair and unjust”.

Un oficial guvernamental, care care a cerut să rămână anonim, a declarat agenției citate că guvernul a optat pentru soluționarea prin tranzacție a acținilor judiciare deoarece numărul solicitanților a fost relativ mic, printre ei s-au aflat mulți handicapați și pentru că, în ultimă instanță, s-ar fi evitat astfel reluarea întregii proceduri de la capăt.  Această din urmă afirmație este greu de înțeles, câtă vreme există alternativa simplă de a suplimenta masiv plafonul actual fără să se încarce prea mult agenda birocraților din IRCC, ținând seama de faptul că procesarea acestui gen de dosare este extrem de simplă.  Intr-adevăr, o dată dovedită legătura de rudenie (cu acte de stare civilă) și stabilită capacitatea financiară a sponsorilor (prin acces consimțit la documentele fiscale din posesia fiscului canadian), adică operații care se epuizează în câteva minute, rămâne ca părinții beneficiari să efectueze vizita medicală și să probeze că nu au cazier judiciar, după care pot primi vizele de imigranți.

Articolul publicat de CBC citează mai apoi pe avocatul de imigrație Lorne Waldman care consideră că aceste dezvăluiri reprezintă o invitație pentru numeroși alți sponsori potențiali frustrați de eșecul nemeritat pe care l-au suferit, de a da la rândul lor Guvernul în judecată.  Articolul citează de asemenea pe ministrul Imigrației, Ahmed Hussen, care a încercat să justifice practica introdusă în acest an (ca fiind mai echitabilă decât sistemul anterior bazat pe tragere la sorți), dar a promis că ca ține seama de criticile provenite din partea canaienilor și va aduce corective pe viitor.

„Continuăm să monitorizăm toate programele noastre pentru a găsi modalități de a le îmbunătăți. Este prea devreme pentru a specula despre posibilele schimbări ale procesului de aplicare a anului viitor”, se afirmă totuși în declarația minstrului.

Share

PROGRAMELE DE IMIGRATIE ALE PROVINCIEI SASKATCHEWAN: SINP

PROGRAMELE DE IMIGRATIE ALE PROVINCIEI SASKATCHEWAN: SINP

Am tratat într-un articol anterior oportunitățile oferite de provincia Saskatchewan (SK) oamenilor de afaceri.  Astazi ne vom referi la programele rezervate imigranților economici independenți (skilled workers), respectiv: a) International Skilled Worker: Saskatchewan Express Entry, b) International Skilled Worker: Occupation In-Demand și c) International Skilled Worker: Employment Offer[1]

a) Prima categorie (International Skilled Worker: Saskatchewan Express Entry) este destinată candidaților care sunt deja în posesia unui profil Express Entry pe care și l-au creat on-line prin platforma pusă la dispoziție de IRCC (Immigration, Refugee and Citizenship Canada) la nivel federal.  Se subînțelege că vor dori să beneficieze de acest program cei care nu acumuleaza suficiente puncte pentru a primi direct o ITA (Invitation to Apply) de la IRCC și au de aceea nevoie de nominalizarea unei provincii canadiene, care le adaugă 600 de puncte și le asigura primirea unei ITA în interval ce 2-3 săptămâni.

Pentru a primi o nominalizare prin SINP, candidații respectivi trebuie să înregistreze  un dosar care să confirme că acumulează cel puțin 60 de puncte în cadrul „SINP point assessment grid”, care este mai flexibil decât cel impus de IRCC în programul „Federal Skilled Workers”.  Problema este însă că, pentru a fi acceptat în „Express Entry pool of candidates”, respectivul trebuie să satisfacă exigențe mult mai severe, afară numai dacă nu a acumulat experiență profesională în Canada (care i-ar permite să candideze în Canadian Experience Class) sau exercită o meserie care i-ar permite să fie acceptat în programul Federal Skilled Trades.  Pentru a da numai un exemplu, un candidat care speră să fie inclus în „Express Entry pool of candidates” ca Federal Skilled Worker trebuie să fi dovedit prin teste oficiale un nivel CLB 7 (de la Canadian Language Benchmarks) de cunoștințe lingvistice în franceză sau engleză[2], pe când SINP îi acceptă și cu CLB 4 dacă punctajul total este de 60.  In afară de cunoștințe lingvistice, Gridul SINP mai acordă maximum 23 de puncte pentru diploma de masterat sau doctorat (respectiv 20 pentru licență si 15 pentru diplomă post-liceală cu durata de 2 ani), 10 puncte pentru cinci ani de experiență profesională, 12 puncte pentru cei în vârstă între 22 și 34 de ani (respectiv 10 puncte pentru cei între 35 și 45 de ani)[3].  Puncte suplimentare se acordă celor care aparțin programelor SINP tratate  mai jos la lit. b și c.  Restul de cerințe ale acestui prim program le dublează pe cele din Express Entry și sunt în mod implicit satisfăcute de vreme ce respectivii solicitanți sunt deja incluși în „Express Entry pool of candidates”.

Pentru a beneficia de avantajele acestei categorii, adică pentru a-și asigura cele 600 de puncte sus-menționate, candidatul trebuie în prealabil să înregistreze on-line o „expression of interest”, care este evaluată de funcținarii SINP și poate conduce la o „invitation to apply”, moment în care trebuie să achite 300 de dolari și să depună—tot on-line–dosarul propriuzis, respectiv formularele specifice ale SINP, cele federale si documentația suport.  Timpul mediu de procesare a acestor dosare până la emiterea certificatelor de nominalizare este actualmente de 33 de săptămâni, la care se adaugă cele șase luni necesare pentru IRCC ca să emită viza de imigrant.

b) Al doilea program al SINP  destinat imigranților economici (International Skilled Worker: Occupation In-Demand) are în vedere pe cei care pot dovedi experiență profesională într-una din ocupațiile aflate pe Lista specială de „occupations in-demand”, adică ocupațiile pentru care  se prevede penurie de forță de muncă în următorii cinci ani.   Lista actuală cuprinde următoarele ocupații (în paranteze figurează codul ocupației din NOC-National Occupational Classification):

·       Manageri din serviciile sociale și comunitare (0423) care posedă diplome de licență în științele sociale.

·       Tehnicieni contabili (1311) cu diplome post-liceale din domeniul contabilității.

·       Programatori și developeri de media inter-activă (2174) absolvenți ai unor programe post-liceale cu durata de cel puțin trei ani din domeniul IT.

·       Tehnicieni în arhitectură (2251) cu diplome de licență sau de școli post-liceale cu durata de trei ani.

·       Tehnicieni și tehnologi de laborator (3211) cu acreditare din partea SSMLT (Saskatchewan Society of Medical Laboratory Technologists) sau cu confirmare din partea acestei instituții că îndeplinesc condițiile pentru a cere acreditarea.

·       Tehnicieni  și tehnologi radiologi (3215) cu acreditare din partea Saskatchewan Association of Medical Radiation Technologists (SAMRT) sau cu confirmare din partea acestei instituții că îndeplinesc condițiile pentru a cere acreditarea din partea instituției federale de resort (Canadian Association of Medical Radiation Technologists).

·       Paramedici (3234) cu acreditare din partea Saskatchewan College of Paramedics (SCoP) sau cu confirmare din partea acestei instituții că îndeplinesc condițiile pentru a cere acreditarea.

·       Psihologi (4151) cu confirmare din partea Saskatchewan College of Psychologists că  îndeplinesc condițiile pentru a cere acreditarea.

  • Asistenți sociali sau comunitari (4212) cu diplome în domeniul asistenței sociale sau psihologiei și echivalare din partea Canadian Association of Social Workers (CASW).
  • Educatori/educatoare de grădiniță(4214) cu certificare și evaluare din partea Ministerului educației din SK.
  • Instructori pentru persoane handicapate (4215) cu diplome post-liceale de doi ani sau de licență în domeniile educației, recuperării, mobilității, asistenței pentru nevăzători etc.
  • Lideri de programe și instructori de sport, recreație și „fitness” (5254) cu diplome post-liceale de educație fizică.
  • Măcelari (6331) cu școală profesională sau certificat de ucenicie evaluat de autoritățile din SK.
  • Brutari (6332) cu școală profesională sau certificat de ucenicie evaluat de autoritățile din SK.
  • Patiseri/cofetari (7292) cu școală profesională sau certificat de ucenicie evaluat de autoritățile din SK.
  • Mecanici de utilaje grele (7312) cu școală profesională și confirmare că pot fi înscriși la examenul de echivalare din partea Saskatchewan Apprenticeship and Trade Certification Commission(SATCC).
  • Mecanici auto (7321) cu școală profesională și confirmare că pot fi înscriși la la examenul de echivalare din partea Saskatchewan Apprenticeship and Trade Certification Commission(SATCC).
  • Tinichigii auto (7322) cu școală profesională și confirmare că pot fi înscriși la examenul de echivalare, din partea Saskatchewan Apprenticeship and Trade Certification Commission(SATCC).

Procedura de urmat este similară cu cea descrisă la programul anterior, iar durata medie de procesare este de 38 de săptămâni.

c) Dosarele depuse în programul International Skilled Worker: Employment Offer au o durată de procesare de numai 5 săptămâni, însă presupun existența prealabilă a unei oferte de lucru din partea unui angajator cu sediul in SK. In plus, candidatul trebuie să acumuleze cel puțin 60 de puncte conform Gridului descris la lit. a, să fi acumulat cel puțin un an de experiență (din ultimii 10) în ocupația pentru care a primit oferta, să dovedească prin test un nivel CLB 4 de cunoștințe lingvistice (ceeace îneamnă practic „incepător”) și să producă dovada că îndeplinește condițiile de acreditare în SK dacă este vorba de o ocupație pentru care se cere asemenea acreditare (licensure); această din urmă informație poate fi obținută accesând descrierea ocupației respective din NOC.

Cât privește oferta angajatorului, ea trebuie însoțită de o „valid SINP Job Approval Letter” și nu poate avea ca obiect ocupații inferioare nivelului B din NOC Matrix, afară numai dacă nu privește o meserie „desemnată” (designated) în SK.  Lista acestora poate fi consultată la: https://saskapprenticeship.ca/quick-links/designated-trades/

Limita maximă anuală de dosare acceptabile în această categorie este de 4000.  Celelate programe descrise mai sus nu mai au fixate asemenea limite.

In concluzie, programele SINP constituie alternative ispititoare la regimul rigid al sistemului federal Express Entry prin accesibilitatea oferită celor care nu posedă neapărat diplome de masterat sau rezultate excepționale la testele lingvistice, ca să nu mai vorbim de șansele reduse în sistemul federal ale candidaților trecuți de 30 de ani.  Doritorii de informații suplimentare le pot obține adresându-se redacției, sau accesând situl oficial al provinciei Saskatchewan la: https://www.saskatchewan.ca/residents/moving-to-saskatchewan/immigrating-to-saskatchewan

[1] In afara acestora, SINP include un program special rezervat celor care au acumulat experiență profesională în Saskatchewan ca titulari ai unor permise de muncă în ocupații calificate sau semi-calificate.  Dacă printre cititori se află persoane cu asemenea experiență, vă rugăm să ne scrieți și vă vom oferi detalii suplimentare.

[2] De exemplu, pentru testul de engleză IELTS, aceasta înseamnă cel puțin nota 6 la toate cele patru probe.

[3] De menționat că în sistemul Express Enry candidații sunt depunctați începând de la vârsta de 30 de ani, iar la 40 primesc zero puncte).


Share

IMIGRAȚIE: SFÂRȘITUL „CONSULTANȚILOR FANTOMĂ”


IMIGRAȚIE: SFÂRȘITUL „CONSULTANȚILOR FANTOMĂ”

O dată cu bugetul care se află în plină dezbatere a Parlamentului federal,  va fi adoptată și o lege specială care pentru prima dată în istoria Canadei așează pe baze legale funcționarea profesiei de consultant de imigrație și înființează un organism însărcinat atât cu guvernarea propriei activități a membrilor săi, cât și cu investigarea și pedepsirea așa zișilor „ghost consultans” care sunt răspunzători de nenumărate fraude și au pe conștiință un număr considerabil de victime.  Noul organism se va numi „the College of Immigration and Citizenship Consultants” și va încorpora practic actualul „Immigration Consultants of Canada Regulatory Council” (ICCRC), care, fiind a „non-profit corporation” (deci supus acelorași reguli ca și, de pildă, o parohie bisericească), nu avea nici pe departe autoritatea pe care i-o va da noua lege.   In mod paradoxal, deși se știa prea bine că ICCRC era lipsit de asemenea atribuții, presa și numeroase organisme comunitare nu au încetat în ultimii ani să-l critice pentru că nu se războia cu consultanții neautorizați și se limita la sesizarea autorităților competente (RCMP si CBSA), care nu considerau–poate pe drept cuvânt–această activitate ca o prioritate printre operațiile pe care le desfășurau.

Această transformare reprezintă încununarea eforturilor continue a majoritații membrilor ICCRC (în special a celor grupați în CAPIC-Canadian Association of Professional Immigration Consultants) îndreptate spre regularizarea profesiei într-o formă care să recunoască pregătirea și competența membrilor săi, dar să asigure și  protecția clientelei oriunde s-ar afla, cu specială privire la cei situați în afara Canadei, ce cad cu ușurință pradă lipsei de scrupule a escrocilor locali care nu se sfiesc să le facă cele mai fantasmagorice promisiuni și să încaseze onorarii grase, profitând de ignoranța și naivitatea celor ce-și visează o viață nouă în Canada.   In acest sens, unul din primele articole ale noului proiect de lege se intitulează „Extraterritorial capacity” și conferă Colegiului puterea de a investiga fraude comise în afara Canadei câtă vreme nu încalcă legislația locală.  Prin adoptarea acestei legi, profesia de consultant de imigrație devine a doua, după asociația personalului de zbor, care este reglementată direct de la nivel federal, spre deoasebire de toate celelalte profesii care sunt reglementate la nivel de provincii (inclusiv doctorii, avocații, inginerii și contabilii).

Este bine de știut că majoritatea membrilor ICCRC (care vor deveni automat consultanți licențiați în cadrul noului Colegiu) sunt fie avocați proveniți din alte jurisdicții care și-au deschis propria practică după o pregătire temeinică în cadrul unor firme canadiene de avocatură din domeniul imigrației, fie absolvenți ai unor cursuri de lungă durată oferite de diferite universitați si colegii canadiene.  Absolut toți membrii IRCC au dat un examen sever de selecție orientat exclusiv pe probleme de imigrație[1] și sunt obligați să urmeze în fiecare an numeroase cursuri de perfecționare.  La această situație s-a ajuns după o îndelungată luptă condusă în special de o mână de foști funcționari din domeniul imigrației care își deschisesera firme de consultanță și au descoperit cât de numeroși erau cei care ofereau asemenea servicii fără să aibă vreo pregătire de specialitate și în afara oricărui control privind competența și probitatea lor profesională.  Respectivii foști funcționari s-au grupat într-o organizație denumită Organization of Professional Immigration Consultants-OPIC (devenită ulterior actualul CAPIC) și au început să desfășoare o intensă activitate educațională, reușind să coopteze și alți profesioniști cinstiți, interesați să se delimiteze de ignoranții și escrocii care-și arogau fără justificare calitatea de consultanți.  Obstacolul principal care stătea în calea adoptării unei legislații menite să reglementeze profesia îl constituia faptul că guvernul federal și guvernele provinciale arătau fiecare cu degetul la celălalt, susținând că această competență nu le aparține.

Momentul de referință când această situație a fost curmată l-a reprezentat un litigiu care a ajuns in fața Curții Supreme a Canadei și care a fost declanșat de acținea Baroului din British Columbia împotriva unui consultant pe nume Mangat, prin care se urmărea să i se interzică acestuia dreptul de a oferi servicii de consultanță contra cost.  Interesant este faptul că pe parcursul procedurii, dl. Mangat a fost primit ca membru în Baroul din Alberta și a declarat că nu mai este interesat în soluționarea cauzei respective.  Intre timp însă, președinta de atunci a OPIC, d-na Jill Sparling, intervenise în litigiu din dorința de a obține o hotărâre judecătorească cu caracter de precedent obligatoriu, menită să pună capăt conflictului  dintre federali și provinciali, ceeace s-a și întâmplat.  Procedura s-a continuat până a ajuns în fața Curții Supreme, care a decis că: 1) profesia de consultant de imigrație este legitimă și 2) competența de a o reglementa revine autorităților federale.   Ca urmare, între 2004 și 2011 Guvernul federal a încredințat reglementarea profesiei unui organizații numite CSIC (Canadian Society of Immigration Consultants), care a fost apoi înlocuită cu actualul ICCRC ca urmare a neregularităților comise de conducerea celei dintâi în relațiile cu proprii membri.  Amândouă aceste organizații au avut regim de corporații non-profit, funcționând pe baza unei legi denumite Canada Not-for-profit Corporations Act.  Actualul proiect precizeaza de aceea de la bun început că noul Colegiu nu va avea nimic a face cu legea respectivă, ale cărei prevederi au făcut imposibilă timp de 15 ani orice investigație serioasă a activității celor care nu erau incluși printre membrii organizației, adică tocmai a celor care generează șirul neîntrerupt de relatări negative din mass-media[2].

Sub regimul noii legi, situația se va schimba în mod dramatic.  Nu numai ca viitorul Colegiu va avea dreptul să urmărească și pe cei care nu au calitatea de membri, dar investigatorii săi vor avea dreptul de la lege sa intre în sediul oricărei firme bănuită că oferă servicii ne autorizate sau că a fraudat clientela, să acceseze toate documentele găsite, să confiște orice materiale compromițătoare și, la nevoie, să pătrundă chiar în locuințele celor anchetați, daca obțin aprobarea unui judecător de pace.

De asemenea, noile prevederi interzic oricărei persoane care nu are calitatea de membru al Colegiului să se declare consultant de imigrație, sau de cetățenie, sau „international student immigration advisor”.  Colegiul va putea acționa în justiție orice persoană care desfășoară activitați de consultanță în domeniul imigrației cerând o „injunction” care-i va interzice să continue.  Viitoarea lege prevede sancțiuni severe pentru încălcarea prevederilor sale, mergând până la amenzi de  50 de mii de dolari și închisoare până la doi ani.

Un efect foarte probabil pe care-l va avea reglementarea profesiei de consultant printr-un „Act of the Parliament of Canada” va fi acela că diferite guverne provinciale, inclusiv cel al Quebecului, vor trebui să renunțe la propriile reglementări privind această profesie și să accepte că simpla calitate de membru al viitorului Colegiu conferă celui în cauză dreptul de a reprezenta clientela în orice cauză ce are a face cu imigrația sau cetățenia.   Cel puțin aceasta este opinia d-lui Phill Mooney care a fost primul președinte al ICCRC și este unul din cel mai bine informați membri ai săi.

Cât privește momentul adoptării și intrării în vigoare a noilor prevederi,  se cuvine menționat că proiectul pe care l-am discutat este parte integrantă a pachetului de legi prin care a fost supus spre aprobarea Parlamentului bugetul pe anul fiscal actual.   Este un așa numit „omnibus bill” care va fi în mod cert adoptat datorita majorității de care dispune Guvernul liberal și nu încape nici o îndoială că va trece și de Senat, care în mod tradițional nu face obiecțiuni când este vorba de buget.  După ce va pacurge etapele procedurale normale (trei lecturi în Parlament, aprobarea de către Comitetul parlamentar pentru Finanțe–cu majoritate liberală–și aprobarea Senatului), proiectul va fi promulgat de Guvernatorul General al Canadei (etapă cunoscută sub numele de Royal Assent) la o dată pe care tot Guvernul o stabilește, deci mai mult ca sigur înainte de apropiatele alegeri legislative.  Din acel moment proiectul devine lege și nu mai rămâne decât să fie pus în aplicare.


[1] De menționat că membrii barourilor provinciale sunt abilitați să ofere servicii de imigrație chiar dacă nu au urmat niciun curs de specialitate (de regula universitațile oferă un curs facultativ pe aceată tematică), prin simpla lor apartenență la un asemenea barou.

[2] De remarcat că în pofida protestelor repetate ale ICCRC, presa a continuat până de curând să ignore distincția dintre membrii săi și masa de reprezentanți ne autorizați care generau asemenea situații.  Este adevărat că au existat și cazuri, extrem de rare însă, când autorii unor asemenea fraude s-au dovedit a fi membri ai ICCRC,  dar același lucru se poate spune și de unii membri ai barourilor de avocați, ceeace presa pare să lase sub tăcere.

Share

23 februarie 2019: Noutăți îmbucurătoare pentru personalul domestic.

23 februarie 2019: Noutăți îmbucurătoare pentru personalul domestic

Ministrul Imigrației, dl. Ahmed Hussen a anunțat apropiata lansare a două noi programe pilot cu durata de 5 ani, care vor permite celor din categoria „caregivers” să se instaleze cu întreaga familie în Canada dacă primesc un permis de muncă și să depună apoi dosar de rezidență permanentă, după ce au muncit doi ani în baza acelui permis.

Aceste programe sunt menite să le înlocuiască pe cele actuale, care vizează personalul domestic angajat pentru îngrijirea copiilor (Caring for Children) sau a persoanelor ce necesită asistență medicală (Caring for People with High Medical Needs) și care nu pot servi ca punct de plecare pentru obținerea rezidenței permanente decât în ce le privește pe asistentele medicale care îndeplinesc criteriile foarte drastice impuse de sistemul Express Entry. Ceilalți temporary foreign workers” care sunt incluși în această a doua categorie, respectiv „home support workers”, nu îndeplinesc criteriile sistemului Express Entry pentru că ocupă poziții aflate la nivelul C din NOC (National Occupational Classification).

In așteptarea momentului când se vor lansa cele două noi programe pilot, dl. Ministru Hussen a anunțat lansarea cu începere de la 4 martie 2019 a unui program interimar prin care cei aflați actualmente în situația de a nu putea cere rezidența permanentă vor avea la dispoziție trei luni (deci un interval extrem de scurt) pentru a pregăti și depune asemenea cereri.  Condițiile pe care trebuie să le îndeplinescă solicitanții sunt următoarele:

  1. Să se afle în Canada în baza unui permis de lucru valid, sau să fi cerut extinderea acestuia, fiind actualmente în așteptarea deciziei.
  2. Să fi aumulat cel puțin 12 luni de experiență cu norma întreagă (cel puțin 30 de ore pe săptămână) începând din 30 noiembrie 2014, fie ca „home child provider” (conform definiției din NOC 4411, dar cu excluderea așa numiților „foster parents”), fie ca „home support worker” (conform definiției din National Occupational Classification, NOC 4412, dar exceptându-i pe „hosekeepers”).
  3. Să prezinte rezultatele unui test de engleză sau de franceză care să ateste cel puțin nivelul CLB 5 (începător-avansat) la toate cele patru probe.  CLIC AICI pentru a afla ce înseamnă acest nivel pentru diferitele teste acceptate de IRCC (Immigration, Refugee and Citizenship Canada).
  4. Să prezinte dovezi că deține o diplomă de școală secundară din Canada, sau echivalentul acesteia confirmat de o instituție acreditată de IRCC (CLIC AICI pentru a consulta lista lor).

După cum se vede, candidații care doresc să profite de aceste trei luni când vor putea cere rezidența permanentă au de colectat numeroase documente și trebuie să se înscrie imediat la un test lingvistic pentru a se încadra în intervalul scurt care le stă la dispoziție.  Nu credem că mai este necesar să insistăm asupra necesității de a-și asigura asitența profesională calificată.

Vom reveni cu detalii când vom știi mai multe despre noile programe pilot.Share

PROGRAMELE DE IMIGRATIE ALE PROVINCIEI MANITOBA

PROGRAMELE DE IMIGRATIE ALE PROVINCIEI MANITOBA

Continuăm cu acest articol prezentarea oportunităților de emigrare în Canada oferite de diferitele sale provincii prin așa numitele „Provincial Nominee Programs”.  Astăzi ne ocupăm de Manitoba Provincial Nominee Program (MPNP).  Provincia Manitoba  administrează mai multe sub-programe destinate imigranților economici, și anume: Skilled Workers Overseas, Skilled Workers in Manitoba, Employer Direct Recruitment și International Education Stream.  Nu ne ocupăm în acest articol de „Business Investor Stream” care a fost prezentat înt-un număr anterior al acestei publicații.

Manitoba absoarbe în fiecare an un număr impresionant de imigranți (circa 15 mii), dar are nevoie de și mai mulți pentru a-și acoperi nevoile de forță de muncă.  Potrivit estimărilor efectuate de Guvern, în 2020 Manitoba va suferi un deficit de forță de muncă de 20 de mii de „skilled workers”, ceeace nu poate fi decât o veste bună pentru candidații care își propun să se instaleze în această provincie; printre altele și pentru că oferă o garanție că Manitoba nu va copia exemplul Quebecului care tocmai a decis să arunce la coș peste 18 mii de dosare aflate în inventarul său.  De menționat de asemenea că potrivit unui recent sondaj, 85 % din candidații nominalizați de provincie își găsiseră de lucru în primele trei luni de la sosire, 76 % își cumpăraseră case în primii cinci ani, iar 95% se stabliseră în mod permanent în Manitoba.

Primele două sub-programe (streams) menționate la început  (Skilled Workers Overseas și Skilled Workers in Manitoba) se supun unor reguli similare, deosebirea constând în maniera prin care candidatul și-a acumulat experiența profesională, respectiv în Manitoba sau în afara acestei provincii, cu consecința ca cei dintâi au șanse mai mari de a primi o invitație (Letter of Advice to Apply -LAA) de a depune dosarul la autoritățile provinciale.  De asemenea, de șanse mai mari și de o procesare mai rapidă beneficiază cei care exercită ocupații aflate pe „Manitoba In-Demand Occupations List”, în care sunt grupate ocupații selecționate din nouă mari domenii profesionale: 1 – Business, finance and administration occupations; 2 – Natural and applied sciences and related occupations; 3 – Health occupations; 4 – Occupations in social science, education, government service and religion; 5 – Occupations in art, culture, recreation and sport; 6 – Sales and service occupations; 7 – Trades, transport and equipment operators and related occupations; 8 – Occupations unique to primary industry; 9 – Occupations unique to processing, manufacturing and utilities.  Cu titlu de exemplu, în prima categorie intră 21 de ocupații printre care manageri și funcționari din sectoarele bancar, financiar, resurse umane și marketing, contabili, auditori, asistenți legali și grefieri, administratori etc.  In a doua categorie intră peste 30 de ocupații printre care ingineri de diferite profile, biologi, matematicieni, chimiști, tehnicieni, piloți etc.  Sărind acum la cea de a șaptea categorie (pentru că nu dispunem de spațiul necesar pentru o prezentare exhaustivă), vom regăsi numeroase meserii printre care: electricieni, strungari, dulgheri, zidari, zugravi, macaragii, mecanici etc.  Lista completă poate fi consultată la:

https://www.immigratemanitoba.com/immigrate-to-manitoba/in-demand-occupations/

Un detaliu extrem de important pentru francofonii dezamăgiți de situația din Quebec îl constituie faptul că nu trebuie neapărat să figureze pe lista sus-menționată pentru a beneficia de prioritate cei care demonstrează cu teste oficiale că stăpânesc franceza la un nivel superior englezei, respectiv cel puțin la nivelul 7 CLB (de la Canadian Language Benchmarks)[1].

De menționat că francofonii care solicită permise de muncă pot beneficia și de programul federal „Mobilité francophone” care scutește angajatorul de procedura anevoioasă prin care se  obține de regulă aprobarea Guvernului sub forma unui „Labour Market Impact Assessment” și care poate conduce și el în ultimă instanță la dobândirea rezidenței permanente.

Revenind la procedura prin care un candidat obține statutul de rezident permanent canadian în contextul MPNP, aceasta conține trei trepte: 1) Inregistrarea unei „Expression of Interest” (EOI) prin deschiderea unui on-line „Government of Manitoba account”; 2) Obținerea unei invitații de a depune o „MPNP application” și 3) Depunerea unui dosar de rezidență permanentă la autoritățile federale (IRCC) ca urmare a nominalizării de către MPNP.

1) Deschiderea contului de la pct. 1 se face pornind de la următorul link: https://web22.gov.mb.ca/sso/Account/LogOn. Candidatul trebuie să-și decline identitatea, să indice modalitatea de contactare, apoi să introducă detaliile privind studiile, experiența sa profesională și cunoștiințele lingvistice, iar în final să prezinte conecția sa cu Manitoba și cu Canada.

2) Pentru a primi o invitație (Letter of Advice to Apply) candidatul trebuie să acumuleze un numar minim de puncte, care se atribuie potrivit unei grile specifice provinciei Manitoba pentru următorii factori: a) cunoștințe lingvistice dovedite cu test (maximum 125 de puncte), b) vârsta (maximum 75 de puncte care se acordă celor între 21 și 45 de ani, descrescând în ambele sensuri până la 20 de puncte pentru 18 ani și 10 puncte pentru 49 de ani, dincolo de care nu se mai acordă puncte); c) experiența profesională (75 de puncte pentru cel puțin 4 ani cu norma întreagă, la care se adaugă alte 100 de puncte dacă experiența este acumulată într-o ocupație pentru care Manitoba impune obținerea unei licențe care i-a și fost emisă candidatului); d) studii (maximum 125 de puncte care se atribuie pentru masterat sau doctorat, descrescând la 115 pentru două diplome post-liceale dintre care una atribuită la capătul unui program de 3 ani, apoi 110 pentru diploma de licență sau de colegiu post-liceal cu durata de trei ani, 100 pentru diploma post-liceala de doi ani și 70 pentru diploma de un an sau certificat de meserie); e) adaptabilitate (până la 500 de puncte care se atribuie în funcție de tipul de conecție pe care o are candidatul cu Manitoba, respectiv rude apropiate-200, studii de cel puțin un an sau activitate profesionala de cel puțin 6 luni în Manitoba-100, iar maximum de 500 îl obțin cei care au lucrat 6 luni în Manitoba într-o ocupație de pe „Manitoba In-Demand Occupations List” și beneficiază în plus de o ofertă de lucru pe termen lung).

O inovație a MPNP o constituie posibilittea de a reduce punctajul prin luarea în calcul a factorilor de risc.  Astfel, se scad până la 200 de puncte pentru experiență profesională dobândită sau studii efectuate în altă provincie canadiană, afară numai dacă respectivul candidat nu are o rudă apropiată în acea provincie, sau a mai depus o aplicație în altă provincie canadiană.

In afara satisfacerii criteriilor de selecție, candidații mai trebuie să dovedească fonduri de instalare al caror cuantum poate fi consultat la: https://www.immigratemanitoba.com/immigrate-to-manitoba/general-mpnp-policies/settlement-funds/ De asemenea, candidații din ambele sub-programe examinate până acum trebuie să prezinte un plan de instalare (settlement plan) în care să explice cum intenționează să procedeze pentru a se stabili cu succes în Manitoba și a contribui la prosperitatea economică a acestei provincii.

Cât privește sub-programul „International Education Stream”, acesta prezintă mai puțin interes pentru cititorii noștri deoarece este rezervat exclusiv celor care au absolvit studii post-liceale în Manitoba și care, o dată ajunși la acest moment, sunt deja avizați cu privire la criteriile de selecție proprii celor trei canale prin care pot obține rezidența permanentă, respectiv: Career Employment Pathway, Graduate Internship Pathway și International Student Entrepreneur Pilot.

MPNP emite periodic invitații candidaților pe care-i selecționează.   Cea mai recentă extragere a avut loc pe 21 februarie 2019 și a identificat 338 de candidați din categoria Skilled Workers Overseas, scorul minim fiind de 566.  Cu numai șase zile mai înainte s-au emis 344 de invitații (Letters of Advice to Apply -LAAs) dintre care 120 pentru Skilled Workers in Manitoba, 34 pentru International Education Stream și 290 pentru Skilled Workers Overseas.  De reținut că scorul minim necesar diferă de la o extragere la alta, ca și în sistemul federal Express Entry.

Cei care primesc invitații, au la dispoziție 60 de zile pentru a pregăti și a depune dosarul propriuzis.  O dată aprobat, aceștia primesc o nominalizare pe baza căreia pot depune cererea de rezidență permanentă la autoritățile federale (IRCC, de la Immigration, Refugee and Citizenship Canada).  Deocamdată aceste dosare continuă să fie acceptate numai sub forma „clasică” de formulare și documente trimise prin poștă pe adresa autorităților de resort.  Spre deosebire de dosarele depuse on-line prin sistemul Express Entry, cele la care ne referim au din acest motiv o durată mult mai îndelungată de procesare, la fel, de altfel, ca și cele care încă mai pot fi depuse de candidații care primesc certificate de selecție dela Quebec.

In afara sub-programelor la care candidații primesc LAA pe baza punctajului acumulat, se poate emigra în Manitoba și prin așa numitul „Employment Direct Recruitment”.  Angajatorii din Manitoba care îndeplinesc criteriile de eligibilitate, pot prezenta liste cu candidați străini cărora le-au făcut oferte ferme de lucru.  Angajatorii trebuie să probeze că funcționează de cel puțin trei ani în Manitoba, că au publicat oferta pentru cel puțin patru săptămâni prin metodele listate de MPNP și că au obținut un venit de cel puțin un sfert de milion de dolari în cei trei ani care preced aplicația.  Cât priveste candidații, sunt acceptați cei cu vârsta între 21 și 45 de ani care dețin diplome post-liceale (dar numai dacă așa o cere angajatorul), au lucrat cel puțin trei ani din ultimii cinci într-o ocupație înrudită cu cea oferită de angajator și dovedesc cu test cunoștințe lingvisitce în engleză sau franceză cel puțin la  nivelul 5 pe scala CLB, ceeace este o pretenție destul de modestă comparat cu cerințele din sistemul federal.  Mai mult, în cazul ofertelor care privesc ocupații cu calificare inferioară (nivelele C și D din NOC-adică din Nomenclatorul canadian de ocupații), MPNP acceptă de la caz la caz și teste care demonstrează un nivel CLB de numai 4 (adică începători).  O dată aprobată cererea angajatorului, candidatul primește un certificat de nominalizare și, din acest moment, urmeaza aceeași procedura ca și beneficiarii programelor prezentate anterior.

3) Dosarul de rezidență permanentă trebuie depus în maximum 6 luni de la data nominalizării de către MPNP, la Centralized Intake Office (CIO) din Sydney, Nova Scotia care eliberează în interval de câteva luni o confirmare cu număr de dosar (Acknowledgement of Receipt), iar finalizarea aplicației urmează după alte 15 până la 19 luni.  CIO nu se implică în procesul de selecție, care a fost epuizat de MPNP, dar procedează la verificări ale antecedentelor candidatului și îi eliberează un formular pentru efectuarea vizitei medicale.  Cu toate acestea, CIO are competența de a bloca procedura și de a refuza aplicația dacă stabilește că în dosar s-au depus documente falsificate, sau constată că respectivul candidat nu intenționeaza în ultimă instanță să se stabilească în Manitoba.

[1] Amănunte privind testele pot fi consultate la: https://www.immigratemanitoba.com/immigrate-to-manitoba/general-mpnp-policies/language-proficiency/Share

CUM SE POATE EMIGRA IN PROVINCIA ALBERTA (AB)

CUM SE POATE EMIGRA IN PROVINCIA ALBERTA (AB)

Denumirea generica pentru procedurile administrate de provincia Alberta este AINB: Alberta Immigratio Nominee Program.  Acest program include în prezent trei canale prin care este dirijat influxul de imigranți: Alberta Opportunity Stream (AOS),  Alberta Express Entry Stream și Self-Employed Farmer Stream.  La acesta din urmă ne-am referit într-un articol anterior, deci ne vom concentra acum pe primele două.

AOS ste rezervat celor care dețin deja un permis de lucru valabil în Canada, obținut print-una din următoarele căi:

  • Pe baza unei aprobări (LMIA, de la Labour Market Impact Assessment, sau în franceză, EIMT-étude d’impact sur le marché du travail) emisă angajatorului de către „Employment Canada”.
  • Pe baza unei excepții de la necesitatea de a deține o LMIA, ca urmare a unor tratate comerciale, sau a transferului de personal în interiorul aceleiași companii, sau în cadrul categoriilor „International Experience Canada” și „Mobilité Francophone”.
  • Ca urmare a absolvirii unui program de învățământ post-liceal din Alberta (Post-Graduation Work Permit -PGWP), cu condiția ca ocupația actuală a candidatului să fie corelată cu programul de studiu urmat.

Nu sunt acceptați candidații care au depus cereri de refugiați (refugee claims) și cei care lucrează în alte provincii canadiene.  De asemenea, o serie de ocupații nu sunt acceptate în cadrul AOS, cum ar fi: profesori de școli elementare și medii, personalul religios, actori, scriitori, muzicieni, pictori, atleți, agenți imobiliari, minieri, grefieri, șoferi de taxi etc.  Lista completă poate fi consultată în situl AINP la: https://www.alberta.ca/ainp.aspx

Cât privește cunoștințele lingvistice, pretențiile Albertei sunt mult mai modeste decât rigorile practicate la nivel federal, deoarece sunt acceptați candidații care au dovedit prin test un nivel de engleză sau franceză relativ modest, respectiv CLB 4, adica începător-avansat. Numai personalului medical i se impune un nivel CLB 7 (intermediar-avansat).

Dosarele din aceasta categorie se expediază prin poștă sau curier la sediul AINP, iar în caz de reușită, fericiții candidați primesc o nominalizare cu care pot depune un al doilea dosar la autoritățile federale (Immigration, Refugee and Citizenzip Canada-IRCC) pentru a obține statutul de rezidenți permanenți canadieni.

Nu vom stărui mai mult asupra AOS, deoarece puțini dintre cititorii noștri beneficiază în prezent de permise de muncă în provincia Alberta.

Mult mai interesant ni se pare din acest punct de vedere Alberta Express Entry Stream, care este rezervat candidaților care și-au creat deja un profil Express Entry la IRCC prin care și-au exprimat dorința de a se instala în Alberta. De la bun început trebuie menționat avantajul substanțial pe care îl oferă această modalitate de emigrare, deoarece spre deosebire de scorul minim (circa 420 de puncte) cu care candidații au șanse de a fi selecționați prin extragerile periodice din cadrul așa-nimitului Comprehensive Ranking System (CRS) la nivel federal, Alberta pretinde numai 300 de puncte.

AINP accesează periodic așa numitul „Express Entry pool of candidates” și selecționează pe cei care sunt considerați a avea cele mai mari șanse de a se instala cu succes în Alberta; aceștia primesc o notificare de interes în baza căreia vor depune un dosar care, o dată acceptat, le va adăuga 600 de puncte la scorul Express Entry cu consecința că vor primi o ITA (Invitation to Apply) de la IRCC în interval de maximum 2-3 săptămâni, iar confirmarea statutului de rezident permanent urmează în alte 6 luni de când și-au depus aplicația on-line.

Pentru a stârni interesul provinciei Alberta, cei în cauză trebuie de asemenea să dovedească experiență profesională într-o ocupație care  contribuie la dezvoltarea sau diverificarea economică a provinciei.  Nu există o listă cu asemenea ocupații, dar AINP avertizează că au șanse mai reduse de reușită cei cu ocupații listate ca inacceptabile în categoria AOS (vezi mai sus) sau cu ocupații pentru care ESDC (Employment and Social Development Canada) refuză să proceseze aplicații pentru LMIA/EIMT, cum ar fi NOC 7271 – Scaffolders și NOC 7293 – Insulators.  De asemenea, sunt șanse mai reduse pentru cei ai căror ocupații fac obiectul unui număr considerabil ridicat de aplicații, precum și cei al căror profil Express Entry expiră în trei luni (de unde necesitatea pentru candidați de a-și reînnoi profilul când se apropie de expirare).

In schimb, au șanse mai ridicate de a primi notificări de interes din partea AINP: a) cei care au acumulat experiență profesională în Alberta sau dețin o ofertă de lucru de la un angajator albertan; b) cei care au absolvit un program de studii post-liceale în Alberta și c) cei care au rude apropiate în Alberta, respectiv părinți, copii sau frați/surori.

Notificarea de interes se transmite candidatului prin profilul său Express Entry din situl IRCC.  In interval de maximum două săptămâni de când a primit-o, acesta trebuie să o trimită prin email la AINP împreună cu indicativul profilului său Express Entry și informții despre eventuale încercări anterioare de a emigra în AB (adresa este albertaexpressentry@gov.ab.ca), după care va primi o confirmare și, foarte posibil, o invitație de a depune dosarul propriuzis împreună cu formularul oficial (care nu este disponibil în situl AINP, ci este transmis numai candidaților selecționați).  De menționat că AINP nu percepe nici o taxă de procesare, cum se întâmplă de pildă cu provincia Ontario, care, pentru un program similar, încasează o taxă de 1500 de dolari.

In continuare, candidații transmit dosarul prin poștă sau curier și așteaptă să primescă nominalizarea AINP, care le parvine tot prin contul lor Express Entry și, după ce o acceptă, pot înregistra on-line aplicația pentru rezidența permanentă de îndată ce primesc ITA, ceeace se întâmplă automat la prima extragere (draw) operată de IRCC, ținând cont că beneficiarii obțin, cum spuneam, 600 de puncte suplimentre de la AINP.

Precizăm că în anul 2018, Guvernul federal a repartizat provinciei Alberta un număr de 5600 de locuri pentru candidații AINP.  Până la ora actuală s-au emis certificate de nominalizare pentru toate aceste poziții, iar cifra pentru 2019 încă nu s-a dat publicității la data redactării acestui articol.  De menționat că 1800 de aplicații se află încă în procesare dintre cele depuse anul trecut pentru toate subcategoriile din AINP.  Printre aceste subcategorii se numără și cele pentru care nu se mai acceptă aplicații, respectiv „Strategic Recruitment Stream” și „Employer-Driven Stream”.

Cât privește Alberta Express Entry Stream, în 2018 au fost lansate 596 de notificări de interes pe parcursul a 7 extrageri, scorul minim al celor acceptați situându-se între 301 și 319.  Sperăm ca numărul de asemenea notificări să crească în 2019, dar chiar și dacă se menține constant, perspectiva candidaților de a obține o ITA fără să fie nevoie să obțină note maxime la testele lingvistice, sau fără să fie nevoie de a prezenta diplome de masterat ori doctorat ca să atingă punctajul minim federal, rămâne în continuare foarte ademenitoare.

 Share

28 IANUARIE 2019 ESTE DATA CÂND SE REIA ÎNREGISTRAREA DECLARAȚIILOR DE INTENȚIE ALE CELOR CARE DORESC SĂ-ȘI SPONSORIZEZE PĂRINȚII ȘI BUNICII

28 IANUARIE 2019 ESTE DATA CÂND S-A RELUAT ÎNREGISTRAREA DECLARAȚIILOR DE INTENȚIE ALE CELOR CARE DORESC SĂ-ȘI SPONSORIZEZE PĂRINȚII ȘI BUNICII.

La cateva ore de la lansarea formularului, putem raporta ca numerosi sponsori potentiali, dar chiar si avocati sau consultanti de emigratie au ratat inregistrarea!

Formularul a fost afisat in situl IRCC fix la ora 12:00 Eastern time, iar cu numai 5 minute mai tarziu (adica jumatate din timpul pe care chiar autoritatile de imigratie îl indicasera ca necesar pentru completarea formularului) a fost retras pentru că toate locurile fusesera deja ocupate in acel moment.  Diverse forumuri (inclusiv cele ale profesionistilor) continua sa fie inundate cu mesaje care exprima frustrarea celor ramasi pe dinafara.

Urmeaza o perioada in care IRCC va elimina dublurile si, in acest fel, va permite relansarea formularului pentru ocuparea locurilor astfel eliberate.  Va vom tine la curent.

Reluam mai jos textul initial al articolului publicat in asteptarea acestui moment.

IRCC, ministerul canadian al imigrației a așteptat până vineri 11 ianuarie la prânz ca să ne anunțe vestea că pe 28 inuarie, tot la amiază, se declanșează operația de înregistrare on-line a așa numitelor „interest to sponsor forms”.  De data aceasta însă, nu va mai avea loc o tragere la sorți, ci formularele respective vor fi preluate în ordinea înregistrării, iar primele 20 de mii vor fi reținute pentru a li se transmite fericiților beneficiari invitația de a depune dosarul propriuzis de sponsorizare.

Formularele respective vor trebui să conțină un calcul al venitului pe ultimii trei ani al sponsorului, prin care să se demonstreze că îndeplinește cerințele financiare minime pentru a se bucura de această calitate.  Baremul oficial este stabilit în funcție de numărul total al membrilor familiei, inclusiv persoanele sponsorizate, și are la bază venitul minim necesar unei familii ca să trăiască confortabil pe timp de un an (publicat în fiecare an de Statistics Canada), la care se adaugă un spor de 30%.  Aceste cerințe financiare nu-i privesc și pe cei ce locuiesc în Quebec, cărora li se aplică un barem diferit, dar după ce au înregistrat formularul în situl IRCC.

In plus, la formular urmează sa fie atașată și o dovadă a calității de cetățean sau rezident permanent canadian a sponsorului.  Detaliile acestei proceduri pot fi consultate la:

https://www.canada.ca/en/immigration-refugees-citizenship/services/immigrate-canada/family-sponsorship/sponsor-parents-grandparents/selected.html

Este de așteptat ca aproape o sută de mii de amatori să încerce să-și înregistreze aceste formulare imediat după ora 12:00 în ziua de 28 ianuarie a.c., deci vor avea cele mai multe șanse de a se încadra printre primii 20 de mii aceia care dispun de mijloce tehnice mai rapide și de îndemânare în a le exploata.Share