AVIZ IMPORTANT PENTRU DORITORII DE IMIGRAŢIE ÎN QUEBEC

AVIZ IMPORTANT PENTRU DORITORII DE
IMIGRAŢIE ÎN QUEBEC

Ultimele luni au cunoscut o accelerare semnificativă a schimbărilor prin care Departamentul federal al Imigraţiei din CIC (Citizenship and Immigration Canada) urmăreşte eliminarea fraudei, restructurarea regimului refugiaţilor şi reducerea inventarului de dosare ce zac încă pe la diferite ambasade.  S-a restricţionat dreptul de sponsorizare a soţilor sau soţiilor de către cei ce au fost ei înşişi sponsorizaţi, s-a suspendat sponsorizarea părinţilor, s-a introdus „lista albă” ce cuprinde ţările ai căror cetăţeni vor face obiectul unei proceduri severe şi expeditive dacă cer statutul de refugiaţi;  se preconizează de asemenea eliminarea inventarului de dosare depuse înainte de 2008 în clasa „Federal Skilled Workers” (FSW), prin simpla lor aruncare la coş (dacă nu cumva un angajator canadian se arată interesat în a oferi de lucru respectivului candidat)1 .  In sfârşit, către sfârşitul verii, aşteptăm schimbarea semnificativă a ponderei factorilor de selecţie pentru clasa FSW, în principal prin atenuarea restricţiilor care stau în calea imigrării meseriaşilor.

A sosit acum momentul să procedeze la schimbări dramatice şi Guvernul provinciei Quebec, ceeace va avea consecinţe severe pentru candidaţii din România, deoarece 80% dintre aceştia au ales în ultimii ani să devină rezidenţi permanenţi canadieni folosind sistemul de selecţie al acestei provincii.  Este un fenomen specific românesc, căci majoritatea imigranţilor din alte ţări (exceptând Franţa si Magrebul) aleg calea sistemului federal (pe partea engleză); acest procentaj s-a datorat priorităţii la procesare de care se bucurau românii (consideraţi francofoni) şi faptului că nu se cereau teste de cunoştinţe lingvistice, ca la „federali”, iar asimilarea francezei pentru un vorbitor de limbă latină nu este extrem de dificilă, ca pentru un rus, un maghiar, sau un chinez.  Lucrurile s-au schimbat începând din 2010, datorită pe de o parte acumulării unui număr de aproape 100 de mii de dosare (ceeace depăşeşte cu mult capacitatea de absorbţie a Quebecului) şi, pe de altă parte, în ce-i priveşte pe români, faptului că majoritatea celor ce primeau certificate de selecţie pentru Quebec (CSQ), se instalau în alte provincii, ceea ce a devenit evident abia în ultimii ani.  Ca urmare, ritmul de procesare s-a redus în mod sever, ajungându-se în prezent, pentru români, la o perioadă de aşteptare până la interviu de aproape doi ani, faţă de circa 6 luni în trecut (de remarcat, totuşi, că ritmul mediu de procesare pentru dosarele Quebecului este în prezent de trei ani).

Toate acestea au condus la o schimbare procedurală extrem de importantă în selecţia imigranţilor cu destinaţia Quebec („partea franceză”, cum obişnuiesc românii să denumească acest sistem): Ministerul Imigraţiei şi Comunităţilor culturale (MICC) din Quebec a decis pe 21 martie 2012 modificarea radicală a modului de înregistrare a cererilor depuse de imigranţii din categoria economică, respectiv oamenii de afaceri şi specialiştii sau meseriaşii care aparţin clasei „skilled workers” (travailleurs qualifiés, în franceză).  Măsura nou introdusă va fi supusă aprobării de către Adunarea Naţională a Quebecului, dar, o dată aprobată, se va aplica retroactiv cu începere de la 20 martie 2012, şi va afecta numeroşi candidaţi care se pregăteau să depună dosarele, dar aşteptau rezultatele de la testele de cunoştinţe lingvistice, devenite obligatorii din decembrie 2011.

Se are în vedere limitarea numărului de dosare depuse de oamenii de afaceri pentru perioada 21 martie 2012-31 martie 2013, la 2700 pentru investitori si la 215 pentru antreprenori şi liberi profesionişti (travailleurs autonomes).  In ce-i priveşte pe „travailleurs qualifiés”, aceştia vor fi trataţi în mod diferenţiat, în funcţie de grupa de care aparţin.  S-au creeat în acest scop trei grupe, şi anume:

Grupa 1-a, pentru care nu va exista vreun plafon anual, va fi compusă în principal din candidaţii care deţin (ei sau soţii ori soţiile lor) diplome pentru care primesc minimum 12 puncte la factorul „domaine de formation”, potrivit Listei domeniilor de studii care a fost introdusă încă din anul 2009.  Diplomele trebuie sa fi fost obţinute în ultimii cinci ani, sau, daca sunt mai vechi, candidatul trebuie să fi lucrat în domeniul respectiv cel puţin un an din ultimii 5.  Se face distinţie în acordarea punctajului între diplomele obţinute în Quebec (pentru care domeniile de studii anvizajate sunt mult mai numeroase) şi cele obţinute în străinătate.  Lista poate fi consultată aici. De remarcat că nu se face distinţie în această listă, după cum este vorba de titularul de dosar saude soţia sa, spre deosebire de lista propriuzisă a domeniilor de studii.   In afara celor susmenţionaţi, în prima grupă intră şi toţi cei ce depun dosare în categoria „Programme de l’expérience québécoise” (PEQ), precum şi candidaţii care dispun de o ofertă de lucru validată de Guvernul din Quebec.

Grupa a 2-a va fi plafonată la 14300 de dosare acceptate la înregistrare între 21 martie 2012 şi 31 martie 2013; ea include candidaţii care obţin cel puţin 6 puncte la factorul „domaine de formation” (în aceleaşi condiţii ca şi pentru prima grupă), şi poate fi consultată aici.

In Grupa a 3-a intră toţi ceilalţi candidaţi, care nu se regăsesc într-una din primele două grupe.  Aceştia NU vor putea depune dosare dacă nu le-au înregistrat până pe 20 martie a.c. şi nu au altă opţiune decât de a aştepta până în primăvara viitoare ca să vadă dacă, după 31 martie 2013, vor interveni schimbări favorabile, afară numai dacă nu obţin o ofertă de lucru validată de Guvernul din Quebec.

Menţionăm că măsurile introduse pe 21 martie 2012 nu afectează criteriile propriuzise de selecţie ale Quebecului şi nici modul de aplicare a lor.  Se aşteaptă însă schimbări importante şi în această direcţie, cel târziu în cursul verii ce vine.

Cât priveşte motivaţia care a stat la baza acestor restricţii extrem de severe, comunicatul oficial al MICC menţionează că la sfârşitul lui 2011 se acumulaseră 96472 de dosare ale imigranţilor economici cu destinaţia Quebec, ceeace a prelungit timpul mediu de procesare la peste trei ani, nu numai din cauza resurselor limitate ale MICC, dar şi datorită faptului că acest număr depăşeşte cu mult capacitatea de absorbţie a Quebecului.

Vom reveni cu detalii suplimentare de îndată ce apar noi instrucţiuni.

Share
  1. De remarcat că la Ambasada din Bucureşti nu mai există asemenea dosare, dar mai există la Viena (timp de procesare: 59 de luni), la Varşovia (timp de procesare: 76 de luni), la Londra (timp de procesare: 60 de luni), la Berlin (timp de procesare: 50 de luni), la Moscova (timp de procesare: 57 de luni) etc.  Grosul dosarelor din aceasta categorie oropsită sunt, însă, concentrate în Asia: 88 de luni timp de procesare la Islamabad, 82 la Manila  si 93 la New Delhi. []

Comentariile sunt închise.