NOUL COLEGIU AL CONSULTANȚILOR CANADIENI DIN DOMENIUL IMIGRAȚIEI ȘI CETĂȚENIEI A FOST INAUGURAT PE 23 NOIEMBRIE 2021

NOUL COLEGIU AL CONSULTANȚILOR CANADIENI DIN DOMENIUL IMIGRAȚIEI ȘI CETĂȚENIEI A FOST INAUGURAT PE 23 NOIEMBRIE 2021

Colegiul este o organizație independentă direct supravegheată de guvernul Canadei și este guvernat prin lege statutară pentru a servi interesul publicului. El dispune de considerabil mai multe autorități decât fostul ICCRC (Immigration Consultants of Canada Regulatory Council), care vor contribui la menținerea standardelor profesionale ale membrilor săi și la disciplinarea persoanelor fără licență care nu sunt autorizate să furnizeze servicii de consultanță în domeniul imigrației. Spre deosebire de ICCRC, care era de fapt o corporație non-profit, Colegiul poate efectua percheziții domiciliare, poate obliga martorii să se prezinte când sunt convocați pentru investigații și poate de asemenea să traducă în fața justiției pe cei care oferă servicii de consultanță fără a dispune de licență.

Ce s-a schimbat?
Noul Colegiu (CICC) este acum autoritatea oficială de reglementare a consultanților din domeniul imigrației și cetățeniei din Canada. Aceasta înseamnă că, dacă plătiți sau intenționați să plătiți pentru serviciile unui asemenea consultant trebuie să verificați dacă este membru licențiat al CICC.

Ce trebuie să știe solicitanții de imigrație și cetățenie?
Legea privind imigrația și protecția refugiaților și Legea privind cetățenia impun ca persoanele care oferă contra cost consultanță în materie de imigrație sau cetățenie să fie autorizate să facă acest lucru. Potrivit acestor legi oferirea unor asemenea servicii constituie infracțiune și se pedepsește aspru dacă persoana respectivă nu este membru cu acte în regulă al uneia dintre următoarele entități:

– Colegiul consultanților în materie de imigrație și cetățenie, care fractionează[ la nivel federal sub directa îndrumare a IRCC (Immigration, Refugee and Citizenship Canada)
– baroul de avocati al unei provincii sau teritoriu
– Chambre des notaires du Québec

Dacă apelați sau intenționați să apelați la un consultant în domeniul imigrației sau al cetățeniei, ar trebui să confirmați că acesta este autorizat să profeseze de către Colegiu. Puteți face acest lucru vizitând site-ul web al Colegiului și confirmând că respectivul consultant figurează ca fiind licențiat cu acte în regulă al Colegiului. De asemenea, ar trebui să confirmați că informațiile de contact pe care vi le-a furnizat corespund cu cele de pe site-ul web al Colegiului.

Dacă aveți o întrebare sau o plângere cu privire la un consultant licențiat, trebuie să contactați Colegiul Consultanților în Imigrare și Cetățenie.



Share

TRASEUL ÎNTORTOCHEAT AL DOSARULUI DVS.

TRASEUL ÎNTORTOCHEAT AL DOSARULUI DVS.


In ultimii câțiva ani, IRCC (Immigration, Refugee and Citizenship Canada) a trecut treptat de la dosare pregătite și înregistrate pe hârtie, la transmiterea lor „on-line” prin intermediul Internetului, astfel încât în prezent numai o mică parte din aplicații se mai transmit prin poștă. Această evoluție, care se continuă în ritm accelerat din cauza pandemiei (ținând seama că majoritatea funcționarilor continuă să lucreze de la domiciliu) poate genera confuzie în rândurile publicului ne avizat și conduce totodată la ignorarea traseului real pe care-l urmeaza aplicația odată înregistrată. Se întâmplă adesea ca cineva care se aștepta ca aplicația sa să fie procesată la o ambasadă din Europa, să primească un refuz emanat de la cea din Beijing.

In cele ce urmează vom încerca să explicăm în linii mari etapele principale urmate de un dosar de imigrație în lumina reglementărilor și procedurilor adoptate de IRCC din 2019 încoace. Am ales acest punct de plecare deoarece pe 2 iunie 2019 Regulamentul de aplicare a Legii Imigrației (IRPA, de la Immigration and Refugee Protection Act) a fost modificat prin înlocuiea vechiului art. 11 cu următorul text: „Dacă o cerere nu se face prin mijloace electronice, aceasta trebuie depusă la adresa specificată de ministru, inclusiv adresa specificată pe site-ul Departamentului în acest scop.” Prin aceasta s-a introdus principiul că orice aplicație trebuie depusă prin mijloace electronice, dosarele pe hârtie devenind astfel o excepție. Versiunea veche a art. 11 prevedea că o aplicație trebuie depusă:

„(a) în țara în care are reședința solicitantul, dacă solicitantul a fost admis legal în acea țară pentru o perioadă de cel puțin un an; sau

(b) în țara de naționalitate a solicitantului sau, în cazul în care solicitantul este apatrid, țara de reședință obișnuită a acestuia, alta decât țara în care își are reședința fără a fi admis legal.”

In prezent, IRCC pune la dispoziția solicitanților nu mai puțin de șase platforme (portals) și anume:

  1. „Authorized paid representatives (APR) portal” prin care avocații și consultanții de imigrație pot depune în numele clienților aplicații de rezidență permanentă prin sistemul Express Entry (în programele Federal Skilled Workers, Federal Skilled Trades și Canadian Expereince Class), precum și aplicații pentru rezidență temporară (vizite, permise de studii și permise de muncă).
  2. „PR Portal” prin care atât reprezentanții autorizați, cât și clienții în mod direct, pot depune dosare electronice de rezidență permanentă disticte de cele incluse în sistemul Express Entry, printre care cele vizând reîntregirea familiei, programele de nominalizare provinciale, cele depuse de titularii certificatelor de selecție ale Quebecului, cererile de azil, cele bazate pe motive umanitare etc.1
  3. „TR to PR pathway”, respectiv platforma rezervată exclusiv beneficiarilor unui program cu caracter provizoriu prin care anumiți titulari de permise de studii sau de muncă pot depune dosare de rezidență permanentă.2
  4. „Visitor visa/study permit portal” rezervat exclusiv aplicanților care solicită vize de studii sau de vizitatori; de reținut că aceștia pot în continuare aplica prin centrele locale de vize (visa application centres-VAC) sau prin intermediul reprezentanților lor, prin prima platformă menționată mai sus.;
  5. „Canadian Refugee Protection Portal” rezervat celor care solicită azil, precum și reprezentaților lor.
  6. In sfârșit, rezidenții permanenți care îndeplinesc condițiile necesare, pot depune dosare de cetățenie la: https://citapply-citdemande.apps.cic.gc.ca/en/register

O bună parte din dosarele de imigrație pot fi încă depuse pe hârtie, dar cele înregistrate on-line prezintă multiple avantaje (dincolo de economia de hârtie și de costul serviciilor poștale), cum sunt confirmarea instantanee a înregistrării, posibilitatea de urmărire a evoluției dosarului și timpii mai reduși de procesare.

O dată depus dosarul, procesarea cade de regulă în sarcina centrelor din Canada sau a secțiilor de imigrație ale ambasadelor din țara de cetățenie a solicitantului, dar IRCC îl poate repartiza și altor oficii de vize în funcție de inventarul și resursele acestora. Dacă transferul este operat pe parcursul procesării, oficiul care a preluat dosarul trebuie să respecte data inițială a înregistrării, așezându-l la coadă laolaltă cu dosaerele proprii primite în acel moment. De altfel, chiar și aplicantul poate cere transferul la altă entitate IRCC, dar trebuie să demonstreze că această operație nu va afecta „integritatea procesului de evaluare a aplicației”; decizia de transfer aparține oficiilor vizate și depinde de factori cum ar fi capacitatea de a evalua eficient documentele, cunoașterea mediului local de securitate și criminalitate, precum și familiaritatea cu obiceiurile locale.

Pe parcursul procesării dosarului, secțiile și centrele canadiene de imigrație recurg la diverse metode și instrumente de lucru menite să economisească consumul de forță de muncă, printre care un loc din ce în ce mai important îl joacă Inteligența Artificială (IA) despre care am mai scris la această rubrică. Reamintesc numai că este vorba în esență de alimentarea computerelor IRCC cu o cantitate masivă de informații privind procesarea dosarelor de un anumit tip de-a lungul timpului, pentru ca mai apoi, să se încredințeze acelorași computere procesarea noilor dosare, ajungându-se chiar până la adoptarea deciziilor fără intervenția factorului uman, cum este cazul în prezent cu cererile de viză de vizitator din China și India3. In plus, comunitatea profesioniștilor din domeniul imigrației a descoperit recent că autoritățile canadiene utilizeaza pe scară largă un procedeu numit Chinok, constând în patru „module” care pun la dispoziția funcționarilor soluții și formulări gata pregătite pentru cele mai diferite situații, inclusiv argumente gata redactate pentru aprobarea sau respingerea aplicațiilor. Aceasta explică formularile stereotipe cu care se aleg, de pildă, solicitanții de vize de vizitator, de lucru sau de studii atunci când își văd respinse cererile respective4.

Evoluțiile recente evocate mai sus fac din ce în ce mai necesară cunoașterea de către solicitanți a parcursului pe care-l urmează aplicațiile lor până la decizia finală, pentru a fi în măsură să intervină dacă observă că există riscul unui refuz. Pentru aceasta, trebuie aflat mai înainte unde anume este procesat dosarul, ceeace este posibil fie printr-un telefon la IRCC Client Support Centre (1-888-242-2100), fie prin procedura Accesului la informații, care permite și consultarea notelor interne formulate de funcționari.

Dacă se întrevede riscul unei soluții negative, candidatul, direct sau prin reprezentantul său, poate transmite noi informații și documente, fie prin email, direct la unitatea respectivă, fie prin „IRCC Webform”, la: https://secure.cic.gc.ca/enquiries-renseignements/canada-case-cas-eng.aspx

Dacă este vorba numai de prelungirea nejustificată a timpului de procesare, candidații au la dispoziție un procedeu specific sistemelor de common-law, și anume o acțiune la Curtea Federală a Canadei pentru „Mandamus”, adică un ordin al justiției adresat funcționarilor în culpă pentru a-i obliga să finalizeze procesarea. Condițiile pentru obținerea unui asemenea ordin sunt, în mare, următoarele: trebuie să existe o obligație legală a funcționarului de a acționa; această obligație trebuie să-l privească pe solicitant; solicitantul trebuie să fi cerut deja funcționarului să acționeze; funcționarul trebuie să fi dispus de un interval rezonabil pentru a răspunde; trebuie să nu existe alt remediu legal la dispoziția solicitantului și să nu existe niciun obstacol derivând din Equity (altă instituție de common-law) pentru obținerea ordinului.

Confruntat cu un refuz, aplicantul are la dispoziție mai multe mijloace legale:

  1. Dacă decizia are la bază o eroare, poate cere revizuirea pe cale administrativă, adresându-se direct funcționarului răspunzător, sau șefului său.
  2. In anumite situații, cum sunt deciziie în materie de reîntregirea familiei sau refugiați, cei în cauză pot declanșa un apel la IAD (Immigration Appeal Division) din cadrul IRB (Immigration and Refugee Board).
  3. Pentru restul de refuzuri, singura opțiune rămâne o acțiune judiciara (judicial review) la Curtea Federală a Canadei. In vreme ce posibiltatea introducerii unui apel este un drept legal al celor refuzați, judicial review trebuie în prealabil să fie considerată ca demnă de a fi examinata de curte, prin acordarea unui așa numit „Leave”. Această procedură trebuie declanșată în maximum 15 zile dacă este vorba de o decizie privind persoane aflate în Canada, sau 60 de zile în restul de cazuri, și implică cheltuieli considerabile pentru că nu are șanse de reușită dacă respectivii nu angajează un avocat, întrucât ceeace se judecă este mai puțin stabilirea faptelor, cât aplicarea dispozițiilor legale.

De aceea, este bine ca cei interesați să se informeze în prealabil asupra drepturilor de care dispun în lumina principiilor desprinse din practica instanțelor și cunoscute sub numele generic de „procedural fairness” (sau Natural Justice). Printre acestea, menționăm ca mai importante:

  • Dreptul la o decizie echitabilă și imparțială, care să excludă orice urmă de prejudecată sau părtinire cum ar fi cele decurgând din relația decidentului cu una din părțile interesate, sau implicarea sa într-un caz similar anterior, ori pronunțarea unei decizii înainte de examinarea pe fond a cazului.
  • Dreptul aplicantului de fi prevenit că se anvizajează respingerea cererii pentru a i se da posibilitatea de a-și prezenta probele și argumentele (the Right to be Heard). In acest sens, instrucțiunile IRCC adresate funcționarilor subliniază că „Ceea ce este important este ca preocupările decidentului să fie comunicate în mod adecvat solicitantului, căruia trebuie apoi să i se ofere o oportunitate rezonabilă de a răspunde.”
  • Regula că persoana carei i se repartizează cazul este și cea care trebuie să ia decizia finală (Whoever hears must decide). Aceleași instrucțiuni precizează că „In anumite circumstanțe, responsabilitatea pentru procesarea cererii poate fi transferată unui alt factor de decizie. Noul decident trebuie să se asigure că toate informațiile din dosar sunt evaluate și trebuie să fie clar în note că acest lucru a fost făcut.”
  • Dreptul aplicantului la ceeace se numește „legitimate expectation”, adică principiul că atunci când o persoană a fost asigurată că o anumită procedură va fi urmată, persoana respectivă are dreptul la acea procedură. De exemplu, dacă unui solicitant i s-au acordat 30 de zile pentru a furniza anumite documente, o decizie negativă nu ar trebui luată înainte de sfârșitul perioadei de 30 de zile, chiar dacă a fost primită o anumită documentație.
  • Dreptul la o decizie motivată. Aplicantul are dreptul de a înțelege temeiul deciziei luate cu privire la cererea sa. Motivele, care trebuie furnizate în scris, trebuie să fie clare, precise și pe înțelesul celui în cauză. Atunci când are dreptul de a face un recurs la IAD sau de a solicita control judiciar la Curtea Federală, solicitantul trebuie să aibă suficiente informații pentru a-și pregăti argumentarea. Instrucțiunile IRCC prevăd că „Motivele furnizate solicitantului trebui să reflecte evaluarea faptelor și probelor pe care se bazează, dispozițiile Legii și/sau Regulamentelor pe care se întemeiază decizia și motivarea concluziei la care a ajuns decidentul.”

In condițiile pandemiei, foarte multe dintre principiile și condițiile enumerate mai sus au avut de suferit din pricina modului cum funcționează IRCC în ultima vreme5, ceeace se reflectă în creșterea numarului de decizii greșite și, pe cale de consecință, în înmulțirea apelurilor și recursurilor înregistrate de aplicanți.

1Lista completă poate fi consultată la: https://www.canada.ca/en/immigration-refugees-citizenship/services/immigrate-canada/how-to-apply-online.html

2Acest program continuă să accepte dosare de la personalul din domeniul sănătății, precum și de la deținătorii francofoni de permise de muncă și absolvenții de instituții post-secundare, fără plafon numeric și indiferent de ocupație. Consultați pentru detalii: https://www.canada.ca/en/immigration-refugees-citizenship/services/immigrate-canada/tr-pr-pathway.html

3In articolul la care mă refer, am menționat printre altele că generalizarea aplicarii inteligenței artificiale golește de conținut o serie de norme importante ale legislației din domeniul imigrației, cum ar fi competența funcționarilor de a aproba cererile de rezidență permanentă ale unor candidați care nu satisfac criteriile de selecție, dacă respectivii funcționari ajung la convingerea că asemenea candidați au șanse reale de a se stabili cu succes in Canada; este vorba de așa numita „substituded evaluation”.

4Mii de asemenea refuzuri conțin, fără modificări semnificative, următoarea formulare: „Am examinat aplicația. Având în vedere legăturile de familie sau motivele economice de a rămâne în Canada, stimulentele solicitantului de a rămâne în Canada pot depăși legăturile sale cu țara de origine. Cântărind factorii din această cerere, nu sunt mulțumit că solicitantul va părăsi Canada la sfârșitul perioadei autorizate pentru șederea sa. Din motivele de mai sus, am refuzat această cerere.”

5Un caz recent cu valoare anecdotică l-a reprezentat refuzul trimis de Ambasada din București unei persoane aflată în Canada, care ceruse permis de studii pe baza permisului de muncă eliberat soțului său, refuz trimis în același timp cu emiterea unui asemena permis de studii de către un centru de procesare din Canada.


Share