SPORIREA PONDEREI CANDIDATILOR FRANCOFONI IN ANSAMBLUL IMIGRATIEI CANADIENE DIN AFARA QUEBECULUI

SPORIREA PONDEREI CANDIDATILOR FRANCOFONI IN ANSAMBLUL IMIGRATIEI CANADIENE DIN AFARA QUEBECULUI

Dl. Marco Mendicino, ministrul federal al Imigrației, refugiaților și cetățeniei, a prezentat la sfârșitul lui octombrie 2020 Planul nivelurilor de imigrație pentru perioada 2021–2023, care stabilește o strategie de creștere responsabilă a nivelelor de imigrație pentru a ajuta economia canadiană să se recupereze după impactul pandemiei de COVID-19, a stimula creșterea economică viitoare și a crea locuri de muncă în special pentru canadienii din clasa de mijloc. Comunicatul oficial începe prin a recunoaște că pandemia a scos în evidență contribuția semnificativă a imigranților la bunăstarea comunităților canadiene și la bunul mers al tuturor sectoarelor economice.

Deși IRCC (Immigration, Refugees and Citizenship Canada) a continuat să accepte și să proceseze aplicații pe tot parcursul pandemiei, restricțiile globale de călătorie și constrângerile de capacitate au dus la o scădere a aprobărilor în ultimele câteva luni. Pentru a compensa deficitul și a asigura Canadei lucrătorii de care are nevoie spre a umple golurile de pe piața muncii, precum și pentru a rămâne competitivă pe scena mondială, planul pentru perioada 2021-2023 își propune să continue primirea imigranților cu o rată de aproximativ 1% din populația Canadei, respectiv 401.000 de rezidenți permanenți în 2021, 411.000 în 2022 și 421.000 în 2023. Planul inițial stabilea ca obiectiv 351.000 de imigranți în 2021 și 361.000 în 2022.

Un loc important în sporirea influxului de imigranți îl va ocupa atragerea cu prioritate a cunoscătorilor de limba franceză și în celelalte nouă provincii și teritorii ale Canadei din afara Quebecului, cu accent pe creșterea economică, astfel ca aproximativ 60% din noii veniți să fie imigranți economici. În acest context, se va spori ponderea programelor care facilitează afluxul de imigranți în comunitățile cu deficit de forță de muncă, și se va extinde înregistrarea dosarelor prin mijloace digitale, pentru a simplifica procesarea lor, a lărgi capacitatea de absorbție a sistemului și a atenua impactul pandemiei asupra activității IRCC1.

Sporirea afluxului de francofoni în afara Quebecului se va obține, potrivit așteptărilor IRCC, prin atribuirea de puncte suplimentare în cadrul sistemului Express Entry, pentru a se ajunge la o proporție de 4,4% din totalul imigranților, față de 2,82% în 2019, un procent dezamăgitor în ochii Guvernului, care făcuse o prima încercare de a încuraja accesul francofonilor prin programul federal Express Entry încă din iunie 20172.

Referitor la acest aspect, pe 27 octombrie 2020 s-a anunțat că solicitanții francofoni de rezidență permanentă care și-au creat un profil Express Entry vor primi 25 de puncte adiționale, în loc de 15 ca până în acel moment (independent de punctajul obținut în mod separat pentru factorul „cunoștințe lingvistice”), iar cei care stăpânesc ambele limbi oficiale ale Canadei vor putea primi până la 50 în loc de 30 de puncte.

După cum se știe, scorul care permite obținerea unei ITA se stabilește conform CRS (Comprehensive Ranking System) prin adiționarea punctelor atribuite pentru un număr de factori (vârsta, studiile, experiența profesională etc.) printre care cunoștințele lingvisitce ocupă o poziție dominantă, putând fi luate în calcul de până la șapte ori în aceeași evaluare, și anume:

  • prima limbă oficială a titularului (până la 136 de puncte),
  • a doua limbă oficială a titularului, dacă a fost testat și pentru aceasta (până la 24 de puncte),
  • limba oficială stăpânită mai bine de soț/soție (până la 20 de puncte),
  • combinația dintre prima limbă oficială și studiile titularului (până la 50 de puncte),
  • combinația dintre prima limbă oficială și experiența profesională a titularului din afara Canadei (până la 50 de puncte),
  • combinația dintre prima limbă oficială și certificatul de calificare canadian al titularului (până la 50 de puncte),
  • precum și, acum, punctele adiționale pentru cunoștințe lingvistice în ambele limbi oficiale (până la 50 de puncte).

Cât privește modul cum se atribuie punctele adiționale potrivit măsurile recent adoptate, titularul de dosar trebuie să demonstreze prin test nivelul 7 la franceză pe scala canadiană de evaluare a cunoștințelor lingvistice (CLB- de la Canadian Language Benchmarks) și, în plus, este îndreptățit la 25 de puncte dacă a demonstrat prin test nivelul 4 la engleză (sau nu a dat deloc testul) și la 50 de puncte dacă a demonstrat prin test nivelul 5 la engleză la toate cele patru probe (exprimare, scris, citiți și înțelegere).

Pentru engleză IRCC acceptă testele CELPIP și IELTS-General training. La primul nivelul 5 înseamna nota 5 la toate probele, iar la al doilea înseamnă 4 la citire și 5 la restul de trei.

Pentru franceză sunt acceptate testele TEF și TCF. La primul, nivelul 7 înseamnă minimum 121 de puncte la citire, 226 la scris, 181 la înțelegere și 226 la exprimare; la TCF, în aceeași ordine, trebuie obținute 375 de puncte, apoi 6, apoi 369 și din nou 6 pentru exprimare.

La ultimele extrageri Express Entry (EE) și cele au primit invitații de a aplica (ITA) cei cu cel puțin 471 de puncte CRS. Luând ca exemplu un candidat celibatar de 30 de ani, cu diplomă de licență, cinci ani de experiență profesională într-o ocupație cu calificare medie sau superioară și note de nivel CLB 9 la engleză3, dar fără test de franceză, totalul de puncte care le poate acumula este de 429, deci insuficient. Dacă dă și testul de franceză și obține nivelul 7 CLB, va primi în plus 62 de puncte și i se va trimite o ITA în maximum trei săptămâni4.

S-ar putea pune desigur întrebarea: de ce ar prefera un francofon înarmat cu asemenea performanțe să emigreze în altă provincie decât Quebecul? În primul rând trebuie avut în vedere că grila de criterii pe care Quebecul o practică pentru a selecționa proprii imigranți este substanțial diferită de condițiile pe care trebuie să le îndeplinească un candidat pentru a se încadra într-unul din cele trei programe înglobate în sistemul federal Express Entry: FSW (Federal Skilled Workers), FST (Federal Skilled Trades) și CEC (Canadian Experience Class). Nu este deci sigur că cineva care acumulează peste 470 de puncte în cadrul CRS va fi acceptat și de provincia Quebec. Dar ceeace este cu adevărat ispititor pentru cineva care dispune efectiv de o asemenea opțiune (abstracție făcând de costurile suplimentare) este timpul care se va scurge din momentul înregistrării aplicației și până devine rezident permanent canadian, care este de ordinul anilor. Intr-adevăr, după ce a acceptat invitația de a aplica, un candidat are la dispoziție 90 de zile pentru a aplica efectiv în sistemul Express Entry (deși o poate face și în câteva zile dacă s-a pregătit din timp) după care va primi Confirmarea de rezidență permanentă (Confirmation of Permanent Residence, prescurtat COPR) în alte circa 6 luni; deci cineva care a înregistrat dosarul în iulie 2019 se află probabil în Canada ca rezident permanent încă de la începutul anului curent. Dacă ar fi ales să aplice prin sistemul ARRIMA practicat de Quebec și ar fi înregistrat dosarul la aceeași dată, ar fi primit CSQ (Certificat de sélection du Québec) într-un interval de cel puțin 6 luni și abia atunci ar fi fost în măsură să ceară de la IRCC statutul de rezident permanent, pe care nu l-ar fi putut obține mai devreme de alte 26 de luni, conform timpului de procesare oficial afișat în situl Guvernului federal. Cu alte cuvinte, în loc să se fi instalat în Canada și să fi trecut deja de șocul inițial al adaptării, ar mai avea încă de așteptat, socotite din acest moment, alte circa 15 luni până să primească mult râvnita COPR.

Nu trebuie desigur ca cineva să fie neapărat francofon, în înțelesul strict al cuvântului, pentru a beneficia de noile măsuri introduse de IRCC. Oricine poate dovedi cu test un nivel CLB 7 la franceză va obține punctele adiționale la care ne-am referit mai sus, care se pot dovedi hotărâtoare pentru atingerea scorului minim care asigură invitația de a aplica. Pentru numeroși români cunoscători de engleză, mai ales tineri, nu este deloc insurmontabil, chiar dacă nu au făcut-o până acum, să atingă și la franceză, într-un interval rezonabil, nivelul sus-pomenit, care înseamnă de fapt „intermediar-avansat” (B2 conform CEFR-Common European Framework of Reference).

Cu criteriile de până acum, Canada a primit în 2019 și a instalat în celelalte provincii decât Quebecul numai 8465 de francofoni, pentru un total de circa 60 de mii începând din 2003. Se speră acum că numărul se va dubla dacă imigranții potențiali vor profita de noile facilități.

1Francofonii vor beneficia și de celelalte măsuri inovatoare ale planului pe 2021-2023, cum sunt: a) admiterea a până la 500 de refugiați în următorii 2 ani prin intermediul Proiectului privind căile de acces la mobilitatea economică, o procedură lansată în 2018, care ajută refugiații cu pregătire și calificare de interes pentru Canada să solicite mai simplu și mai direct rezidența permanentă folosind programele de imigrație economică existente, precum și b) introducerea unui traseu de obținere a rezidenței permanente pentru solicitanții de azil aflați în Canada care lucrau în prima linie a luptei pentru combaterea pandemiei între 13 martie și 14 august 2020, oferind îngrijire directă pacienților din instituțiile sanitare.

2De remarcat că, făcându-se ecoul măsurilor adoptate la nivel federal, provincia Ontario a introdus și ea un canal distinct de acceptare a francofonilor (Ontario’s Express Entry French-Speaking Skilled Worker stream), care inițial prelua din bazinul federal (Express Entry Pool of Candidates) pe majoritatea candidațilot bilingvi cu rezultate superioare la testul de franceză care nu acumulaseră destule puncte pentru a primi direct o ITA (Invitation to Apply) de la IRCC. Intre timp, succesul acestui „stream” a determinat OINP (Ontario Immigratio Nominee Program) să devină mai selectiv, astfel că la ultima extragere din noiembrie a.c. nu a acceptat decât candidați cu cel puțin 453 de puncte CRS (Comprehensive Ranking System). Chiar și așa, francofonii se bucură de tratament privilegiat, pentru că, de exemplu, canalul paralel rezervat candidaților „ordinari”, adică fără aptitudini bilingve (Ontario’s Express Entry Human Capital Priorities stream) a preluat tot în noiembrie numai pe cei cu minimum 469 de puncte și numai dacă pot dovedi experiență profesională într-un număr de nouă ocupații, printre care manageri financiari, infirmiere, dieteticieni, specialiști în marketing etc.

3CLB 9 înseamnă, pentru testul IELTS, cel mai răspândit, nota 8 la înțelegere și nota 7 la restul de trei probe, ceeace nu este deloc o performanță intangibilă.

4Din acest moment, singura emoție pe care o mai are este să nu cumva să cadă în numeroasele capcane care pot duce la respingerea dosarului: nepotriviri între informațiile introduse când și-a creat profilul EE și cele declarate la completarea formularelor finale, documente insuficiente, inadecvate sau contrazicând informațiile completate etc. Acesta este momentul când apelul la asistență profesională calificată poate face diferența între eșec și succes.

Share