NOI OPORTUNITATI PENTRU IMIGRANTII ECONOMICI

NOI  OPORTUNITATI PENTRU IMIGRANTII ECONOMICI

Candidatii la imigratie economica cu destinatia Canada se simt tot mai frustrati de dificultatea de a satisface criteriile de selectie ale Guvernului federal si ale provinciei Quebec.  Accentul pus de ambele sisteme pe stapanirea perfecta a cel putin uneia din limbile oficiale ale Canadei (franceza in cazul Quebecului) împiedica numerosi solicitanti, altminteri in pozitii ideale pentru a contribui la progresul economic al tarii, sa atinga punctajele minime impuse de actualele criterii.  Pentru a da numai un exemplu, un tanar cu studii universitare de licență, usor trecut de 30 de ani, care obtine note maxime la testul de engleza, nu are nici o sansa sa fie invitat a depune dosar in sistemul federal (chiar in lumina celor mai scazute minime de la toate extragerile de pana acum) daca nu este fluent si in franceza, sau are o oferta de lucru validata de Employment Canada, sau are un frate ori o sora in Canada. Or, dupa cum se stie, testele IELTS si TEF sunt extrem de dificile, mai ales că nu conteaza media generala, ci rezultatele le fiecare din cele patru probe. Chiar si un candidat al carui limba materna este engleza sau franceza poate obtine un rezultat slab la scris sau citit daca nu stapaneste un vocabular destul de sofisticat si a mai uitat din gramatica invatata la scoala, ceece il scoate din competitie desi a obtinut note maxime la intelegere si exprimare.

In aceste conditii, lansarea Proiectului pilot cu durata de doi ani pentu emigrarea in provinciile atlantice (The Atlantic Immigration Pilot Program) care pretinde candidatilor numai un nivel bazic de cunostite lingvistice (nivel 4 CLB, de la Canadian Language Benchmarks) nu se poate sa nu starneasca interesul celor doritori sa se instaleze intr-una din urmatoarele provincii: New Brunswick (vecina cu Quebecul), Newfoundland and Labrador, Nova Scotia si Prince Edward Island.

Intrat in vigoare in vara acestui an, Proiectul contine ce este drept si obligatia candidatului de a prezenta o oferta din partea unui angajator din provincia respectiva, dar sa nu uitam ca toate aceste provincii sufera de o penurie accentuata de forta de munca calificata, deci obtinerea unei asemenea oferte nu este un obiectiv prea dificil de atins.

In esență, pentru a depune dosarul la autoritatile federale, candidatul trebuie să includă, alaturi de celelalte formulare si documente, un formular semnat de angajator: Offer of Employment (IMM 5650).  Pentru a se ajunge la acest punct, angajatorul trebuie in prealabil sa fie inclus de autoritatile provinciale pe o lista bazata pe criterii diferite de la o provincie la alta, dar care includ urmatorele conditii comune:

  • Angajatorul doreste sa recruteze un candidat international pentru o pozitie cu norma intreaga, ne sezonala.
  • Compania respectiva este bine stabilita in provincie si respecta legile locale
  • Angajatorul isi asuma responsabilitatea pentru satisfacerea nevoilor legate de instalarea in provincie a candidatului si familiei sale.

O data inclusa in lista angajatorilor desemnati de provincie, tot compania respectiva este aceea care trebuie sa obtina aprobarea (provincial endorsement) pentru a oferi pozitia in cauza candidatului international.  De mentionat ca aceasta aprobare nu trebuie confundata cu LMIA/EIMT (Labour Market Impacy Assessment/Étude d’impact sur le marché du travail) care se elibereaza cu notorie dificultate de autoritatile federale, dar implica si ea o campanie publicitara de cel putin 6 saptamani (in cazul provinciei New Foundland and Labrador de ex.) intr-un ziar sau un site cu raspandire nationala.  In plus, unele provincii, cum ar fi  New Brunswick, exercita un control direct asupra contactelor dintre angajator si candidat, organizand întâlniri pe profile prestabilite de ocupatii.

Din momentul cand primeste formularul sus-mentionat (IMM 5650) de la angajator, candidatul poate depune dosarul direct la autoritatile federale, fara a mai trece prin procedura impusa de sistemul Express Entry (EE), deci fara a mai fi obligat sa-si creeze un profil EE si sa astepte pana este invitat sa aplice prin Internet, presupunand ca a obtinut punctajul minim necesar.  Cu toate acestea, cererea sa trebuie sa indeplineasca un set de conditii minime, pe langa „provincial endorsement”, si anume:

  • Cel putin un an de experienta profesionala acumulata in ultimii trei ani intr-o ocupatie calificata, adica situata cel putin la nivelul B in Nomenclatorul canadian de ocupatii (National Occupational Classification), cu cel putin 30 de ore pe saptamana.
  • Oferta de lucru din partea angajatorului trebuie sa fie incorporata intr-un contract de munca cu durata de cel putin un an.
  • Candidatul sa posede cel putin o diploma de studii liceale, iar diploma sa, indiferent de nivelul studiilor, sa fie evaluata de o institutie canadiana in cadrul procedurii Educational Credential Assessment (ECA).
  • Candidatul sa depuna rezultatul unui test lingvistic care sa indice cel putin nivelul 4 CLB. Ca sa ne facem o ideie despre diferenta dintre nivelul minim cerut pentru Progrmul pilot si cel impus de Express Entry, sa ne reamintim ca pentru a avea sense de reusita in EE candidatul care se prezinta la un test de engleza IELTS trebuie sa obtina cel putin nota 8 la „listening” si cel putin nota 7 la restul de trei probe.  Pentru Proiectul pilot notele minime sunt: 3,5 la „reading”, 4 la „writing” si „speaking” si 4,5 la „listening”.  In mod corespunzator, la testul de franceza TEF i se cer candidatului pentru Proiectul pilot: 121 de puncte pentru Compréhension de l’écrit, 181 pentru Expression écrite, 145 pentru Compréhension de l’oral si 181 pentru Expression orale.  Prin comparatie, acelasi candidat ar avea sanse reale in Express Entry cu punctaje de respectiv: 248, 371, 298 si 371.  Nivelul 4 cerut pentru Proiectul pilot inseamna in mod practic capacitatea candidatului de a participa la conversatii simple despre subiecte comune, de a intelege instructiuni si intrebri simple, de a folosi o gramatica elementara si de a poseda un vocabular suficient pentru a-i permite sa se exprime.
  • Candidatul sa posede un minimum de fonduri de instalare, calculate in functie de dimensiunea familiei. Astfel, pentru un celibatar se cer 3075 de dolari, pentru un cuplu 3828 dolari, iar pentru o familie cu doi copii 5714 dolari.  Comparativ, sistemul Express Entry impune dovedirea a 12300 dolari pentru un celibatar, 15312 pentru un cuplu si 22856 pentru familia cu doi copii.

In incheiere doresc sa reamintesc ca cetatenii romani nu vor mai avea nevoie de vize de vizitator pentru a intra in Canada dupa 1 decembrie 2017.  Ca si ceilalti cetateni ai unor tari pentru care nu exista obligativitatea vizei de intrare, ei vor avea insa nevoie de autorizatii electronice ETA (Electronic Travel Authorization) care se elibereaza on-line in cateva minute, costa 7 dolari si sunt valabile pe 5 ani atunci cand calatoresc pe calea aerului; nu li se va cere vreo autorizatie la punctele de frontiera terestre.  Desi, spre deosebire de Uniunea Europeana, aceasta schimbare nu le atribuie romanilor si dreptul de a munci, prezenta fizica in Canada le confera posibilitatea de a intra in contact direct cu angajatorii potentiali, de a se prezenta la interviuri si de a participa la sesiunile organizate de autoritatile provinciale ca preliminarii la emiterea acelor „provincial endorsements”.  Desigur acest avantaj nu se limiteaza la Proiectul pilot pentru provincile atlantice, ci ofera posibilitatea pentru toti romanii care cauta de lucru in Canada sa bata efectiv la portile angajatorilor, care, la randul lor, vor trata cu mai multa bunavointa demersurile unui candidat care poate obtine permis de lucru printr-un simplu drum la un punct de frontiera, cu copia unui LMIA in mana.

Share