QUEBECUL ARE O NOUA LEGE A IMIGRATIEI

QUEBECUL ARE O NOUA LEGE A IMIGRATIEI

Legea a fost adoptata pe 7 aprilie 2016, dar va intra in vigoare la o data ulterioara, cand se va emite decretul de punere in aplicare. Probabil ca acel moment va coincide cu adoptarea unui nou Regulament privind selectionarea imigrantilor; abia atunci vom stii cu exactitudine dupa ce criterii se va opera acea selectie, astfel incat sa putem evalua sansele reale ale fiecarui candidat.

Desi contine numai prevederi de ordin general, noua lege ofera suficiente informatii pentru a ne face o ideie clara asupra a ceeace ne asteapta. Vestea buna este ca se va acorda o atentie sporita imigratiei economice, atat prin acceptarea in mod direct a celor aflati inca in afara Canadei, cat si prin facilitarea trecerii de la statutul de rezident temporar la cel de rezident permanent. Vestea mai putin buna (cel putin pentru candidatii potentiali) este ca noua legislatie aduce cu ea sfarsitul unei politici care a dominat timp de decenii selectia imigrantilor economici, potrivit careia oricine putea inregistra o cerere de CSQ (Certificat de séléction du Québec), pe care Ministerul de resort (MIDI, de la Ministère de l’Immigration, de la Diversité et de l’Inclusion) era obligat sa o proceseze in ordinea primirii, pana la decizia finala. Asa numitul principiu „first come, first served” la care autoritatile federale renuntasera inca din ianuarie 2015, iese acum si din vocabularul si practica MIDI. In plus, criticii noii politici de imigratie a Quebecului sunt ingrijorati de prioritatea pe care noile proceduri o vor acorda cerintelor imediate ale pietei muncii, in detrimentul nevoilor de perspectiva ale societatii din Quebec; aceasta ar putea duce la un fenomen de care autoritatile federale s-au izbit deja, dupa ce au acordat statut de rezidenti permanenti la numerosi muncitori din domeniul industriei petroliere, pentru a se pomeni mai apoi cu o masa impresionanta de someri care se afla aici pentru a ranane.

Adoptarea noii Legi a Imigratiei a fost precedata si insotita de publicarea unor documente explicative cu un continut extrem de amanuntit, si anume:
• Politique québécoise en matière d’immigration, de participation et d’inclusion Ensemble, nous sommes le Québec care expune premizele, viziunea si obiectivele adoptate de Guvernul Quebecului in ansamblul sau;
• Stratégie d’action en matière d’immigration, de participation et d’inclusion 2016-2021 Ensemble, nous sommes le Québec care prezinta masurile structurale si mijloacele de actiune la care va recurge Guvernul pe parcursul urmatorilor cinci ani;
• Recueil de statistique care contine tabele si grafice ilustrand caracteristicile imigratiei recente din Quebec.

Sa incepem cu cateva cifre, pentru a intelege mai apoi ratiunile care au stat la baza noilor orientari. In 2011, imigrantii reprezentau aproape 13 la suta din populatia totala a Quebecului, imensa lor majoritate fiind concentrati in zona Montrealului, unde reprezinta apropape 30% din populatie (33% in Île de Montréal) De-alungul ultimelor doua decenii structura imigratiei s-a modificat in mod substantial; daca in 1991 cei proveniti din Ewuropa reprezentau aproape 50% din numarul total al imigrantilor, in 2011 aceasta proportie se redusese la 31%. In schimb, africanii au saltat de la 8% la apropape 19%, iar asiaticii de la 23% la 27%. Intre 2005 si 2014 au imigrat in Quebec 17550 vorbitori de limba romana, majoritatea in primii 5 ani ale acestui deceniu, cand proportia lor era de 4,7% din totalul imigratiei, prin raport cu numai 2,6% in ultimii cinci ani. In perioada 2005-2009 Romania s-a situat pe locul 7 ca tara-sursa de imigratie in Quebec, pentru ca in urmatorii cinci ani sa nu mai apara nici printre primele 15; in schimb, in aceasta ultima perioada, apare Moldova pe locul 13. Pe total, Quebecul a acceptat 490 de mii de imigranti intre 2005 si 2014, cu o medie anuala de 49.090. Cei mai multi imigranti (55.044) au intrat in Quebec in 2012, urmand o scadere semnificativa dupa introducerea plafoanelor anuale; pe ansamblu insa, intre 2010-2014 au intrat in medie 52.603 imigranti. Inainte de adoptarea noii legi, reprezentantii Guvernului din Quebec anuntasera ca intentioneaza sa ridice aceasta medie pe viitor la cca. 60 de mii de imigranti anual, acordand o atentie speciala eliminarii dezechilbrelor, in special cat priveste repartizarea in teritoriu dupa sosire si proportia dintre diferitele zone geografice de provenienta.

Principiile de baza ale noii politici de imigratie a Quebecului se bazeaza pe o viziune unificatoare a unei societati francofone si inclusive care urmareste o prosperitate crescanda printr-un aport sporit al imigrantilor si al minoritatilor etno-culturale. Prin aceasta politica, precizeza materialul citat mai sus, „Guvernul doreste sa mobilizeze cercurile de afaceri, actorii socio-economici si locali, ministerele si organismele publice, precum si intreaga populatie, in jurul a patru obiective majore:
• A miza pe un aport strategic al imigratiei temporare si permanente;
• A proceda in asa fel incat imigrantii sa-si poata realiza aspiratiile cu maximum de celeritate;
• A consolida legaturile de incredere si solidaritate intre persoanele de cele mai diferite origini;
• A urmari realizarea unei egalitati autentice prin asocierea si concertarea actorilor economici, a partenerilor comunitari, a ministerelor si altor organisme.”

Guvernul Quebecului isi propune sa devina un exemplu ca factor de implementare a acestor deziderate prin consolidarea eforturilor indreptate spre promovarea de o maniera transversala a cerintelor imigrantilor si ale minoritatilor etno-culturale si spre imbunatatirea reprezentarii diversitatii etno-culturale in interiorul functiunii publice. De asemenea, Guvernul isi propune sa favorizeze participarea plenara, in limba franceza, a imigrantilor si minoritatilor etno-culturale la viata publica.

Salutand adoptarea noii legi, Ministrul Imigratiei din Quebec, d-na Kathleen Weil a precizat in plus ca noul sistem de selectie va permite repartizarea mai echitabila a imigrantilor pe intreg teritoriul provinciei, adaugand ca supletea acestui sistem va fi asigurata si de noua competenta atribuita prin lege ministerului pe care-l conduce, de a adopta programe pilot in colaborare cu diverse autoritati regionale si locale. Conform noii Legi, asemenea programe pot fi stabilite pe durata de maximum 5 ani si pot viza, pentru fiecare an, un maximum de 400 de muncitori temporari, sau 550 de imigranti permanenti fiecare. De asemenea, d-na Weil a dat asigurari ca viitoarele instructiuni ministeriale vor permite trecerea mult mai usoara de la statutul de rezident temporar la cel de rezident permanent.

In mod special autoritatile de imigratie din Quebec se felicita pentru abolirea vechiului sistem de selectie si adoptarea unor proceduri care le vor permite sa filtreze multiplele declaratii de intentie transmise prin Internet de catre candidatii potentiali, fara a fi fortate sa le dea curs la toate. Le vor retine numai pe acelea care corespund in cea mai inalta masura nevoilor Quebecului. In cadrul acestui sistem, vor fi initial retinute intr-o banca de date numai acei candidati ale caror declaratii de intentie conduc la concluzia ca respectivii indeplinesc un set de criterii minime, similare cu cele existente in grila actuala de selectie; noua Lege se multumeste doar sa mentioneze studiile, experienta profesionala si limba franceza. Din acea banca de candidati astfel constituita, MIDI va extrage periodic numai pe aceia pe care-i considera cei mai potriviti pentru Quebec, pe baza unui punctaj suplimentar (probabil asemanator celui folosit in sistemul federal Express Entry), sau a altor criterii ce vor fi stabilite ulterior. Legea nou adoptata se multumeste sa indice in acest sens dupa cum urmeaza : « Un critère d’invitation peut être un pointage, une condition ou un critère de sélection ou tout autre critère relatif à la capacité d’un ressortissant étranger à séjourner ou à s’établir au Québec avec succès, tel un métier, une profession ou une formation. En outre, un tel critère d’invitation peut notamment être une région de destination au Québec, un pays ou une région affecté par une crise humanitaire ou l’existence d’un engagement international. »

Este important de retinut faptul ca, asa cum o arata experienta sistemului federal, numerosi candidati risca sa fie refuzati daca informatiile introduse initial nu se potrivesc intocmai cu documentele trimise dupa ce sunt invitati sa depuna dosarul propriuzis. De asemenea, sansa de a primi o invitatie va depinde si de factori care nu sunt usor de controlat de catre cineva mai putin informat, cum este de exemplu regiunea de destinatie pe care o indica in delaratia de intentie, sau felul cum isi descrie profilul studiilor sale.

Cat de frecvente vor fi aceste extrageri si cat de multi candidati vor primi invitatii de fiecare data, va depinde in intregime de MIDI. Desigur, nu vom avea de a face cu un liber arbitru absolut, pentru simplul motiv ca rezultatul acestor operatii trebuie sa sigure atingerea cifrei anuale de imigranti, care este stabilita de Adunarea nationala, nu de MIDI. Pe de alta parte, noua Lege pastreaza puterea discretionara a ministrului de a accepta un candidat care nu indeplineste criteriile de selectie dar se poate stabili cu succes in Quebec, sau de a refuza pe unul care le indeplineste pe motiv ca nu are sanse de a se stabili cu succes in Queec, sau pentru ratiuni de ordine publica.

De altfel, etapa urmatoare a acestei reforme de mari proportii va consta in planificarea plurianuala a imigratiei, in cadrul careia MIDI va supune spre dezbatere publica si aprobare de catre Adunarea nationala, volumele si compozitia imigratiei pentru anii viitori. Pe baza orientarilor de perspectiva, MIDI va fi obligat sa prezinte in ficcare an, pana cel tarziu pe 1 noiembrie, planul pentru anul urmator. Dincolo de aceste restrictii, MIDI se bucura in baza noii Legi de o sfera surprinzator de larga de atributii in materie de gestiune a procedurii de selectie. Articolele 50, 51 si 52 confera ministrului dreptul de a orienta emiterea invitatiilor in functie de cerintele regionale, de sectoarele de activitate, de ocupatiile candidatilor sau de zona de provenienta a acestora, putand in acest scop sa limiteze numarul de invitatii sau sa suspende primirea lor, chiar si cu efect retroactiv (ce-i drept, pe o durata de trei luni si numai daca nu s-a trecut la procesarea dosarului).

De retinut ca noua lege nu pomeneste nimic despre dreptul unui candidat refuzat de a cere revizuirea administrativa a acestei decizii. Art. 71 si urmatoarele îi recunosc numai dreptul de a o ataca în 60 de zile în fata Tribunalului adminsitrativ al Quebecului, ceeace implica cheltuieli considerabile si este apropape imposibil pentru un candidat aflat in afara Canadei. Ministrul de resort are in plus dreptul de a refuza examinarea cererii unui candidat care a furnizat informatii sau documente false in ultimii cinci ani, sau face obiectul unei decizii avnd la baza interesul public. Pentru aceleasi motive poate respinge fara drept de apel o cerere aflata deja in procesare.

Intr-o nota mai putin sumbra, Legea continua prin a consacra dreptul Ministrului de a lansa programe de sprijin a noilor veniti pentru integrarea lor rapida in societatea Quebecului, inclusiv acela de a aproba ajutoare finanjciare pentru participarea la aceste programe.

In incheiere, reamintim ca pe 13 iunie a.c. se reia inregistrarea cererilor de CSQ de catre cei ce au apucat sa-si deschida un cont in „Mon projet Québec”, dupa care se va permite accesul la acest program din partea celor care nu au apucat sa-si deschida asemenea conturi, pentru a permite inregistrarea ultimei serii de 5000 de cereri care se vor supune sistemului si criteriilor de selectie inca in vigoare. Nu au nevoie sa astepte si nu sunt supusi cotelor impuse de MIDI candidatii care dispun de o oferta de lucru validata de acest minister si cei care se afla in Quebec cu permise de lucru sau de studiu si indeplinesc conditiile de selectie ca „travailleurs qualifiés” ori beneficiaza de avantajele PEQ (Programme de l’expérience québécoise).

Share