ROMÂNIA PE „LISTA ALBA” SI ALTE NOUTATI DE ULTIMA ORA

ROMÂNIA PE „LISTA ALBA” SI ALTE NOUTATI DE ULTIMA ORA

1) Dl. Chris Alexander, Ministrul federal al Imigratiei si Cetateniei a anunțat pe 10 octombrie 2014 că România a fost adaugată pe lista celor 42 de tari recunoscute ca respectand drepturile cetatenilor și din partea cărora s-a constatat o reducere substantiala a cererilor de azil.  Cunoscută drept „lista alba” , dar purtand denumirea oficială de „Designated Countries of Origin (DCO)”, prezența unei tari pe aceasta lista genereaza pentru cetatenii săi consecinta unei proceduri simplificate și rapide de rezolvare a cererilor de azil, de natură a descuraja pe cei care nu au motive reale de a apela pentru protecție la Guvernul canadian.

Împreuna cu România, au fost adaugate pe lista albă Andora, Liechtenstein, Monaco și San Marino.  De menționat că Bulgaria nu figureaza încă pe aceasta listă care, din momentul când a fost introdusa cu doi ani în urma, a produs scaderea masivă a cererilor de azil, mai ales din partea cetatenilor unor tari pentru care nu există cerinta vizelor de intrare în Canada.  În mod particular, autoritatile de imigratie erau inundate cu asemenea cereri din partea cetatenilor maghiari (în special cei de origine roma): după ce fusese ridicată cerinta vizelor pentru Ungaria, numărul solicitantilor de azil din acea țara a sporit cu 88%.  Așa cum relata ziarul „National Post” la vremea respectiva, „multi dintre acestia depun cererile de azil, incaseaza ajutoarele ce li se acorda in mod automat, apoi pleaca inapoi incarcati cu bunuri de valoare si, adeseori, continua sa primeasca aceste ajutoare si dupa ce au parasit Canada”.

Ca urmare a includerii României pe lista DCO, cererile depuse de cetatenii acestei tari se vor solutiona în maximum trei luni și jumătate (în loc de 20 de luni, ca în trecut), iar procedura în vigoare îi va priva de dreptul de a obtine permise de lucru, de a ataca cu apel un eventual refuz și de a beneficia de așa numitul „Pre-Removal Risk Assessment” (PRRA) mai devreme de trecerea a 36 de luni de la respingerea dosarului (ceeace este o ipoteza pur teoretică, deoarece intre timp vor fi fost de mult deportati, de vreme ce procedura de deportare s-a scurtat și ea la 23 de zile).

În mod normal, includerea Romaniei pe lista albă ar fi trebuit sa conducă automat la ridicarea obligativității vizelor de vizitator pentru toți romanii.  Pentru moment, însă, CIC (Citizenship and Immigration Canada) s-a mulțumit sa anunțe, tot pe 10 octombrie a.c., introducerea unor facilități la eliberarea vizelor pentru cei ce se deplasează în Canada în scop de afaceri.  În mod concret, s-a lansat așa numitul  „Business Express Program” (BEP) pentru  Bulgaria și  România, care va asigura eliberarea rapidă a vizelor pentru angajații firmelor care au frecvente legături de afaceri cu Canada.  Potrivit comunicatului CIC, reprezentantii acestor firme vor fi invitați de Ambasada Canadei din Bucuresti pentru a pune la punct detaliile aplicării noului program.  În continuare se arată că programe similare care vizeaza Mexicul, India și China garantează eliberarea vizelor în maximum trei zile (în loc de 14 cât se așteaptă în medie pentru o viza obișnuită de vizitator) iar rata de aprobare este de 100%.

Noul program este pus în legătura, cât privește România și Bulgaria, cu recenta semnare a Acordului intre Canada și Uniunea Europeana: The Comprehensive Economic and Trade Agreement (CETA).  Ne întrebam însă dacă Uniunea Europeana se va mulțumi numai cu atât, mai ales că a dispărut acum obstacolul major care impiedica eliminarea vizelor, respectiv riscul unei avalanse de cereri de azil.  În ce ne privește, sperăm că CIC așteaptă doar scurgerea unui scurt interval de timp pentru a se convinge ca într-adevăr nu se vor inregistra decât cereri sporadice de azil, mai înainte de a ridica în totalitate aceasta restricție, ceeace nu ne împiedica sa încercăm un gust amar observand diferența de tratament între România și Ungaria.  Dacă și Guvernul Romaniei va lăsa de o parte luptele intestine și va sesiza acest aspect, poate se va grabi sa atragă atenția autoritaților canadiene că, dacă argumentul de care s-au folosit pana în prezent, respectiv numărul mare de cereri de azil depuse de români, a dispărut (după propria declarație a d-lui Ministru, în ultimii trei ani acest numar s-a redus cu 88%), mentinerea acestei oprelisti nu mai are nici o justificare pentru niciun cetatean român, nu numai pentru cercurile de afaceri.

2) După cum am mai anunțat la aceasta rubrică, peste numai cca. doua luni, la 1 ianuarie 2015 se va produce o adevărata revoluție în sistemul federal de selecție a imigrantilor economici: va intra în vigoare programul denumit cu mândrie de CIC „Express Entry”, care va asigura finalizarea dosarelor în maximum șase luni, socotite însă din momentul când candidații vor fi înstiintati că le pot înregistra efectiv.  Pana atunci, informațiile pe care amatorii de imigratie le vor introduce „on-line” în situl anume desemnat de CIC, vor aștepta cuminti într-o bancă de date din care vor fi selectionati numai aceia care fie beneficiaza de o oferta de lucru validata de Guvern, fie stârnesc interesul autoritatilor de imigratie datorită unor calități excepționale care-i fac susceptibili de a se integra cu succes în piața muncii din Canada.

În pregătirea acestui eveniment, care va marca contopirea într-un singur program a patru diferite programe actuale (FSW, FST, CEC și PNP[1]), dl. Ministru Alexander s-a întâlnit pe 15 octombrie cu un ansamblu de responsabili în materie de resurse umane, adunați la Regina în cadrul Conferintei „ Skilled Migration”.  Și cu acest prilej, însă, dl. Alexander s-a mulțumit sa reitereze generalități care figureaza de mult în situl CIC ( www.canada.ca/ExpressEntry), respectiv să descrie cele două etape pe care trebuie sa le parcurga candidatii pentru a deveni rezidenti permanenti canadieni:

a) Candidatii potentiali completeaza on-line un profil „Express Entry”.  Pe baza informațiilor introduse de  aceștia, CIC creaza o banca de date (pool) în care sunt cuprinsi numai cei considerati a răspunde criteriilor unuia din cele patru programe enumerate mai sus, deocamdată pe baza propriilor declarații.  Se vede deci cât de important va fi pentru candidați sa știe ce și cum introduc în situl CIC.  După aceea, CIC procedeaza la ierarhizarea candidatilor în funcție de existența unor oferte de lucru validate prin LMIA (Labour Market Impact Assessments), sau de capacitatea lor de a se integra cu succes în economia canadiana, a carei apreciere CIC se ferește pentru moment sa o explice mai în detaliu.

b) În faza următoare, cei ce se situeaza la vârful ierarhiei stabilite în prima faza, vor primi o „Invitation to Apply for permanent residence”.  În urmatoarele 60 de zile aceștia trebuie sa depună tot pe cale electronica dosarele propriuzise, care vor fi finalizate în maximum șase luni.  Prioritate vor avea cei cu oferte validate prin LMIA sau care au fost nominalizați de vreuna din provincile canadiene în cadrul programelor PNP.

Deși data intrarii în vigoare a Express Entry se apropie vertiginos, rămân încă neclarificate numeroase aspecte, dintre care semnalam:

  • Obligativitatea introducerii pe cale electronica a informațiilor, inclusiv a cererilor efective de rezidenta permanenta din faza a doua de mai sus, va duce la excluderea cu totul inechitbila a celor care nu au acces la Internet sau nu dispun de pregatirea necesara pentru a completa informații on-line; să  nu uitam că printre candidați vor figura numerosi meseriasi din cadrul programelor CEC, FST și PNP care pot fi excelenti mecanici, bucatari, sau zidari, fără sa posede neapărat și cunoștințe avansate din domeniul computerelor.
  • În mod evident, asemenea candidați vor avea nevoie de asistență de specialitate, ca și mulți alții care vor dori să-și sporească șansele de a fi inclusi la varfurile ierarhiei stabilite de CIC.  Deocamdata nu s-a comunicat în ce măsura reprezentantii acreditați vor putea folosi Portalul pus la dispoziție  de mai multă vreme de catre CIC pentru inregistrarea cererilor de vize temporare.
  • Nu se înțelege ce metodologie și ce surse va folosi CIC pentru a determina cerintele pietei muncii și a stabili ocupatiile cele mai bine situate în ierarhia sus-pomenita, de natură a conferi prioritate celor în cauza.  Nu se știe de asemenea pe ce criterii vor fi incluși în „pool” candidatii care și-au introdus informațiile în sistem, cine și cum va decide aceasta și cum se va opera ierarhizarea candidatilor pentru a-i stabili pe cei care vor fi invitați sa depună dosarele propriuzise.  CIC se fereste deocamdată să precizeze dacă va continua să opereze cu plafoane anuale și, în caz afirmativ, dacă acestea vor fi făcute publice.  În absenta unor coordonate clare, le va fi greu eventualilor candidați sa aprecieze dacă merita efortul de a se angaja pe drumul trasat de noul sistem.
  • Nu s-a anunțat încă modalitatea prin care angajatorii canadieni vor putea accesa banca de date pentru a-și alege viitorii salariati, și nici conditiile pe care trebuie să le îndeplinească pentru a obtine un aviz LMIA de la Guvern.  Dacă vor trebui sa satisfacă  aceleași exigente pe care Employment Canada le impune în prezent pentru recrutarea muncitorilor temporari, mulți angajatori se vor gândi de două ori înainte de a purcede la asemenea demersuri.  Deocamdată s-a precizat numai că cererile de LMIA pe linie de Express Entry vor fi scutite de taxa de o mie de dolari pe care o achită angajatorii în prezent pentru fiecare muncitor temporar.  Nu s-a spus încă nimic despre actuala obligație a angajatorilor de a posta anunțuri pe mai multe situri, de a le menține cel puțin patru săptămâni și de a prezenta apoi rapoarte detaliate cu privire la canadienii care au răspuns la anunturi și au fost respinsi.
  • Nu se știe dacă în prima faza a programului Express Entry candidatii vor trebui sa achite vreo taxa pentru simpla introducere a informațiilor lor în sistem.  De asemenea, nu s-a anunțat dacă vor exista condiții prealabile privind dovedirea cunostintelor lingvistice și evaluarea diplomelor.  Dacă li se va impune candidatilor sa dea teste și să-și evalueze diplomele mai înainte de a-si introduce datele în sistem, aceștia vor fi obligați să suporte cheltuieli considerabile fără a avea nici cea mai mica ideie dacă vor ajunge măcar să depună dosarele propriuzise; pe de altă parte, dacă aceste operatii vor fi rezervate pentru faza a doua a procesarii, este greu de înțeles cum va putea CIC sa finalizeze dosarele în mai puțin de 6 luni, când asemenea operații, care depind de institutii din exteriorul organismelor guvernamentale canadiene, se pot prelungi pe luni și luni de zile fără nici o posibilitate de control din partea CIC sau a candidatilor.
  • Nu se știe încă ce aspecte ale noului program vor fi supuse reviziei administrative și/sau vreunei proceduri judiciare de examinare a deciziilor negative.
  • În sfârșit, în rândul practicienilor din domeniul imigrației se manifestă seriase temeri cu privire la soarta dosarelor depuse înainte de 1 ianuarie 2015 și aflate încă în procesare; într-o scrisoare deschisă a CBA (corespondentul canadian al Uniunii Avocatilor din România) CIC este interpelat și chemat sa dea asigurari ca aceste dosare nu vor fi aruncate la cos, așa cum s-a procedat cu ani în urma cu cele (de ordinul sutelor de mii) nesoluționate încă la data când CIC a introdus sistemul Instructiunilor Ministeriale.

Menționăm că sistemul de selecție al Quebecului continuă să funcționeze după vechile reguli,  cu precizarea că nu se mai primesc dosare pentru categoria „travailleurs qualifiés” decât dacă solicitantul se află în Quebec în posesia unui permis de lucru sau de studii, ori beneficiază de o oferta de lucru validata de MIDI (Ministerul Imigratiei, Diversitatii și Incluziunii, fost MICC).  Nu se mai aude nimic despre proiectata intrare în vigoare la 1 ianuarie 2015 a unui sistem „dinamic” similar cu cel federal.   Dimpotriva, situl oficial al MIDI se limiteaza sa precizeze că „noi reguli privind primirea și procesarea dosarelor vor intra în vigoare la 1 aprilie 2015”.  Pe de alta parte însă, același sit ne-a anunțat la capitolul actualități, încă din luna august a.c., că se pregătește o reformă de structură a politicii de imigrație a Quebecului.  Intr-o cuvântare ținută pe 12 august 2014, d-na Ministru Kathleen Weil a declarat:

« Des modifications profondes sont à l’agenda; elles sont nécessaires pour doter le Québec d’un système d’immigration moderne et compétitif, capable de favoriser une intégration rapide des personnes immigrantes au marché du  travail et de faire face à la concurrence internationale qui s’est intensifiée ces dernières années ».

 


[1]Federal Skilled Wrkers, Federal Skilled Trades, Canadian Experience Class și Provincial Nominee Programs.

Share