PRECIZARI PRIVIND CATEGORIILE DE DOSARE CE SE MAI POT DEPUNE IN SISTEMUL DE SELECTIE AL QUEBECULUI

PRECIZARI PRIVIND CATEGORIILE DE DOSARE CE SE MAI POT DEPUNE IN SISTEMUL DE SELECTIE AL QUEBECULUI

Pe 27 iunie 2012 a fost emis de catre Guvernul Quebecului un decret (698/2012) a carui punere in aplicare s-a produs pe 24 august 2012 prin Directiva de Gestiune Nr. 2012-002. Prin acest act normativa s-au aprobat cu efect retroactiv masurile anuntate la sfarsitul lui martie de catre MICC (Ministerul Imigratiei si Comunitatilor culturale din Quebec) care au sistat primirea tuturor dosarelor de emigrare ale oamenilor de afaceri (investitori, antreprenori si liber profesionisti) precum si a grosului celor depuse de asa numitii « travailleurs qualifiés », printre care se numara imensa majoritate a amatorilor de emigrare din Romania. Masura suspendarii este prezentata ca o regula generala, de la care decretul enumera in mod limitativ un numar de exceptii ce includ pe cei cu oferte de lucru validate de guvern si pe cei aflatyio deja in Quebec cu permise de munca sau la studii; in plus sunt exceptati prin decret de la suspendare candidatii care, conform listelor publicate in martie a.c., au vocatia la 16, 12 sau 6 puncte pentru domeniile lor de studii (inclusiv cei casatoriti cu persoane care conform acelorasi liste pot primi cel putin 2 puncte la acest factor).

Este adevarat ca decretul nu mai pomeneste de plafonul introdus initial la sfarsitul lui martie a.c. pentru cei care au vocatie la 6 puncte, dar aceasta nu inseamna ca cei amenintati de acel plafon pot dormi linistiti, pentru ca acelasi decret mentioneaza că cifra maxima de certificate de selectie pe care Quebecul le va elibera in 2012 este de 41000, iar ministrul imigratiei are oricand dreptul sa suspende primirea de dosare cu efect retroactiv (pe trei luni). Cei pentru care se stabilise initial plafonul sunt la coada listei de candidati care mai pot depune dosare  si ca atare vor fi primii sacrificati.
Prevederile decretului cu pricina au fost introduse in sistemul informational al MICC pe 15 august 2012, printr-o nota „privind procedurile de imigratie” (NPI-005/201).

In concluzie, sfatul meu catre cei din grupul care primeste numai 6 puncte pentru domeniul de studii este sa nu se culce pe o ureche si sa procedeze ca si cand plafonul ar fi inca in vigoare.

Cine se uita azi pe situl Imigratiei din Quebec nu va gasi asadar vreo mentiune despre plafonul de 14300 de dosare ce se anuntase in martie ca va reprezenta limita pentru candidatii cu studii care sunt evaluate cu 6 puncte (titularul, sau 2 dependentul). Cu toate acestea, MICC nu a publicat nici un moment vreun comunicat in sensul ca s-a renuntat la acel plafon; pur si simplu a disparut din website. Or, plafonul a fost instituit prin ordin al ministrului imigratiei, pe cand decretul sus-mentionat este o masura legislativa adoptata de Guvern, care nu se ocupa cu stabilirea de cote de imigranti pentru ca a delegat aceasta atributie ministrului. In expunerea de motive a acelui decret, ca si in Directiva de gestiune  din 24 august, chiar se reitereaza competenta ministrului de a introduce plafoane cand i se pare ca numarul de dosare depuse depaseste capacitatea de absorbtie a Quebecului.

Asadar, nu avem deloc certitudinea că plafonul in discutie nu continua sa existe in „background”, ca un etalon de uz intern al MICC si este de datoria noastra sa prevenim cititorii că riscul continua sa existe pentru cei din categoria vizata initial de acest plafon, ca la un moment dat sa se anunte ca dosarele primite in ultimele trei luni se vor restitui fara procesare. Ar fi o masura mult mai putin severa decat cea luata de guvernul federal canadian care restituie 300 de mii de dosare depuse inainte de 2008, desi la data cand au fost inregistrate corespundeau criteriilor atunci in vigoare.

Share

ANUNT IMPORTANT: Autoritatile federale canadiene au publicat detaliile noului sistem de selectie ce va intra in vigoare pe 1 ianuarie 2013.

ANUNT IMPORTANT: Autoritatile federale canadiene au publicat detaliile noului sistem de selectie ce va intra in vigoare pe 1 ianuarie 2013.

Desi nu s-au schimbat nici pragul de trecere (care ramane la 67 de puncte), nici numarul sau denumirea factorilor ce stau la baza selectiei, noile prevederi anuntate pe 17 august 2012 in publicatia oficiala a Guvernului (Canada Gazette) introduc schimbari radicale in ponderea si continutul acestor factori, ce vor conduce la o cu totul noua infatisare a procesului prin care Canada va accepta pe viitor candidatii din categoria ce formeaza grosul influxului anual de imigranti, respectiv Federal Skilled Workers Program (pe scurt FSWP).

Se stie ca la sfarsitul lunii iunie a.c. Departamentul federal al Imigratiei a suspendat primirea de noi dosare din aceasta categorie (cu exceptia celor ce beneficiaza de „arranged employment”, adica de o oferta de lucru aprobata de Departamentul Resurse Umane: Human Resources and Skills Development Canada, pe scurt HRSDC). Scopul principal al acestei suspendari a fost tocmai pregatirea implementarii noului sistem anuntat pe 17 august, care se preconizeaza a sincroniza mai eficient cerintele pietei muncii cu profilul candidatilor admisi.

Coordonatele noului sistem au fost infatisate pe scurt in Comunicatul de presa al CIC (Citizanship and Immigration Canada) publicat concomitent cu proiectul noii legislatii, respectiv:
1) Transformarea factorului „cunostinte lingvistice” in criteriul de baza al selectiei.
2) Cresterea ponderei imigrantilor tineri in totalul candidatilor acceptati. In prezent se acorda 10 puncte pentru factorul „age” tuturor candidatilor cu varsta intre 21 si 49 de ani; dupa 1 ianuarie 2013 vor primi 12 puncte cei cu varsta intre 18 si 35 de ani, apoi cu cate un punct mai putin de la 36 in sus.
3) Diminuarea ponderei experientei profesionale dobandite in afara Canadei si cresterea ponderei atribuite aceluias factor daca experienta a fost dobandita in Canada. In prezent se acorda maximum 21 de puncte pentru patru ani de experienta indiferent unde a fost dobandita. Pe viitor candidatii cu experienta in afara Canadei vor putea primi maximum 15 puncte daca au cel putin sase ani de experienta (pentru experienta minima obligatorie de un an se vor acorda 9 puncte; daca insa experienta a fost dobandita in Canada, respectivul primeste alte 10 puncte pentru factorul „adaptabilitate”).
4) Simplificarea procesului de obtinere a sus-amintitului „arranged employment” concomitent cu sporirea precautilor impotriva incercarilor de abuz in desfasurarea acestui proces. In esenta, prin „arranged employment” se va intelege pe viitor numai situatia in care candidatul a primit efectiv un permis de munca eliberat pe baza unui aviz privind piata muncii (Labour Market Opinion, sau LMO) provenind de la HRSDC.
5) Acordarea de puncte, acolo unde este cazul, pentru cunostintele lingvistice ale sotului sau sotiei, concomitent cu eliminarea posibilitatii de a se acorda puncte suplimentare pentru studiile acestora.
6) Introducerea evaluarii obligatorii a studiilor titularului de dosar (Educational Credential Assessment) de catre organisme canadiene specializate ce urmeaza a fi desemnate de catre CIC in lunile imediat urmatoare. Vor exista asadar mai multe asemenea organisme si va fi extrem de important pentru candidat sa se adreseze celor la care are sanse mai mari de a obtine echivalarea. Pentru clientii nostri, ne vom ocupa noi de aceasta procedura si de alegerea organismului celui mai potrivit. De mentionat ca aceasta evaluare prealabila este obligatorie pentru obtinerea punctelor ce se aloca in virtutea factorului „education”. Cat priveste ponderea, numai doctoratul va continua sa aduca 25 de puncte, pe cand masteratul numai 23, iar punctele pentru studii post-secundare nu se vor mai diferentia dupa cum este vorba de licente universitare sau diplome de scoli post-liceale (in prezent o diploma de scoala sanitara de trei ani aduce 22 de puncte, pe cand o licenta universitara numai 20).

Reglementarile detaliate ce dau expresie acestor principii de baza se intind pe 50 de pagini din Canada Gazette, dintre care primele 30 reprezinta expunerea de motive, iar restul articole de lege extrem de sofisticate si greu de perceput pentru un ne specialist. Vom reveni pe larg asupra tuturor acestor modificari, dar tinem pentru moment sa ne prevenim cititorii asupra a ceeace va trebui sa devina preocuparea lor de baza pentru a fi gata sa depuna dosarele indata dupa 1 ianuarie 2013, si anume: testele de cunostinte lingvistice.

In primul rand, testele de limba devin obligatorii (cel putin pentru una din limbile oficiale ale Canadei) chiar daca, ipotetic vorbind, candidatul nu ar avea nevoie de ele pentru a obtine cele 67 de puncte.

In plus, se introduce un prag minim eliminator cat priveste notele obtinute pentru fiecare din cele patru probe ce compun testul (exprimare, intelegere, scris si citit). Stacheta este foarte ridicata si se asteapta ca majoritatea esecurilor sa se produca in viitor din cauza incapacitatii candidatului de a atinge acel prag; intr-adevar, noile reguli (care pot fi ulterior re-ajustate) stabilesc ca cerinta minimala pentru fiecare din cele patru abilitati sus-pomenite nivelul 7 din CLB (Canadian Language Benchmark), ceeace, de exemplu pentru cei ce dau testul IELTS inseamna obligativitatea da a obtine nota 6 pe linie (nu conteaza media generala, ci nota la ficare proba). In schimb, cei ce reusesc vor fi rasplatiti cu mult mai multe puncte pentru factorul cunostinte lingvistice (maximum 24 in loc de 16 pentru limba principala; daca dau si testul pentru limba secundara pot obtine alte 4 puncte, adica un total de 28 din 67 posibile).
Pentru meseriasi exista din fericire optiunea de a depune dosar in noua categorie Federal Skilled Trades Class (FSTC) pentru care nu va fi nevoie de rezultate prea ridicate la teste: se preconizeaza ca punctul de pornire la 1 ianuarie 2013 sa-l reprezinte nivelul CLB 5, adica nota 4 pentru exprimare si 5 pentru celelalte probe la testul IELTS.

Nu toti meseriasii vor putea insa depune dosare, ci numai cei cu ocupatii de Nivel B in NOC, cu conditia sa fi obtinut fie o oferta de lucru aprobata de HRSDC, fie un certificat din partea organismelor profesionale din provincia unde intentioneaza sa se stabileasca (si cu aceasta certificare ne vom ocupa tot noi pentru clientii ce ne angajeaza serviciile). Chiar si in cadrul meseriilor de nivel B, noile reguli restrang posibilitatea de a depune dosar in FSTC la cei din urmatoarele domenii: Industrial, Electricitate si Constructii; Intretinere si operare echipamente; Maistri si tehnicieni din domeniile resurselor naturale si agriculturii; Maistrii si sefi de compartimente din domeniul manufacturier; bucatari, macelari si brutari/cofetari. Sunt astfel excluse ocupatiile de Nivel B din domenii cum ar fi: afaceri si finante, sanatate, invatamant, stiinte sociale, guvern, religie si comert.

In sfarsit, viitoarele reglementari vor reduce durata de munca in Canada necesara pentru un candidat care depune dosar in CEC (Canadian Experience Class) de la doi la un an, acumulat pe parcursul ultimilor trei ani ce preced inregistrarea cererii lor.

Incheiem cu mentiunea ca cele de mai sus nu afecteaza cu nimic procesul de selectie al candidatilor independenti ce depun dosare in sistemul de selectie al provinciei Quebec („partea franceza”, cum gresit o numesc forumurile romanesti de pe Internet). Despre noutatile din acel sistem cititi in articolele precedente publicate la aceasta rubrica.

Share

SFARSITUL UNUI SEMESTRU CE A ABUNDAT IN SCHIMBAR

SFARSITUL UNUI SEMESTRU CE A ABUNDAT IN SCHIMBARI

Primim aproape zilnic corespondente de la persoane care traiesc cu impresia ca este de ajuns sa-si doreasca, pentru a fi primiti in Canada cu bratele deschise. Chiar si cei mai putin naivi privesc sistemul canadian de selectie a imigrantilor ca pe un set simplu de criterii imuabile si sunt extrem de surprinsi cand afla ca ceeace a fost valabil pentru prietenii lor cu cateva luni in urma, nu mai sta actualmernte in picioare.

Politica si procedurile de imigratie ale Canadei au fost dintotdeauna un domeniu extrem de mobil, dar perioada ultimelor cateva luni depaseste de departe orice „performante” precedente in aceasta directie. Mentinerea „la zi” a informatiilor de catre cei interesati este cu atat mai dificila cu cat nu avem de a face cu un singur sistem de selectie, ci cu unul la nivel federal dublat de sistemele proprii de selectie ale fiecarei provincii canadiene, care la randul lor se divid in sub–categorii, fiecare cu regimul propriu de functionare. Experienta de peste 20 de ani in materie de imigratie a autorului acestui articol arata ca un procent extrem de ridicat dintre cei ce-si doresc sa devina rezidenti canadieni rateaza „calificarea” pentru simplul motiv ca au ignorat aceasta diversitate de optiuni, sau, si mai deprimant, pentru ca au ezitat sa declanseze procedura cata vreme le era inca favorabila. Acest ultim risc devine din ce in ce mai acut, pe masura ce se accelereaza ritmul schimbarilor in toate compartimentele Imigratiei canadiene.

Asadar, ca sa incepem cu vestile proaste, intevalul la care ne referim a cunoscut un prim moratoriu de doi ani in ce priveste primirea dosarelor de sponsorizare a parintilor, care nu mai pot acum beneficia decat de asa numitele „supervize”, care le dau dreptul sa intre de cate ori doresc in Canada si sa stea de fiecare data cate doi ani, cu posibilitater de prelungire; reversul medaliei consta in conditiile de care depinde acordarea vizei, printre care obligativitatea examenului medical, cumpararea unei asigurari medicale private pentru cel putin 100 de mii de dolari si dovedirea unui venit minim al descendentilor care fac invitatia, similar cu cel cerut mai inainte pentru sponsorizare. Potrivit Departamentului federal al Imigratiei, noua infatisare a institutiei sponsorizarii, care va fi lansata in primavara lui 2014, va include dispozitii draconice, cum ar fi depunerea unei cautiuni de zeci de mii de dolari sau dovedirea unor venituri minime cu mult peste nivelele anterioare, fara a fi exclusa nici posibilitatea renuntarii definitive la aceasta institutie. Ratiunea fiind, desigur, cheltuielile enorme provocate bugetului canadian de asistenta medicala si sociala a parintilor si bunicilor deveniti rezidenti canadieni.

Tot foarte de curand s-a decis implementarea unei masuri anuntate cu cateva luni in urma, care a starnit un cor de proteste atat in comunitatile etnice din Canada, cat si in randurile practicienilor din domeniul imigratiei, si anume eliminarea unui numar de aproape 300 de mii de dosare depuse inainte de februarie 2008, care zac inca ne procesate in inventarul a numeroase ambasade canadiene. Pe scurt, Departamentul imigratiei a decis ca aceste dosare nu mai sunt interesante pentru economia Canadei, chiar daca la data inregistrarii lor corespundeau pe deplin criteriilor in vigoare, iar intarzierea in procesare este imputabila in exclusivitate aceluiasi Departament; in consecinta, candidatilor respectivi li se restituie (fara dobanda) taxele de procesare si sunt indemnati, daca li se pare ca mai corespund criteriilor actuale, sa depuna un nou dosar.  Observati ca Departamentul Imigratiei nici nu s-a mai obosit sa cerceteze daca printre dosarle aruncate la cos se aflau si unele ce corespundeau criteriilor intervenite dupa februarie 2008; rezulta ca cei aflati intr-o asemenea situatie ar fi trebuit, daca erau diligenti in optica guvernului, sa depuna dupa data respectiva un nou dosar, similar cu primul (care nu era inca procesat si nimeni nu i-a spus ca nici nu va mai fi), ca sa obtina totusi statutul de rezident permanent pe care-l cerusera in totala conformitate cu legea in vigoare la data inregistrarii.  Atata doar ca, si aici continuam cu vestile proaste, la sfarsitul lui iunie s-a decis sa nu se mai primeasca niciun dosar din categoria „Federal Skilled Workers” (FSW) decat daca titularul detine o oferta de lucru permanenta, aprobata de guvern, din partea unui angajator canadian (asa numitul „arranged employment”). Moratoriul ce a lovit acum si clasa imigrantilor independenti este justificat prin nevoia de pregatire a unui nou sistem de selectie, adaptat nevoilor pietei muncii (de fapt, toate modificarile introduse in ultimii 20 de ani au invocat aceelasi argument, diferind doar prisma prin care autorii lor intelegeau sa perceapa aceste nevoie).

Candidatii la imigratie independenta in provincia Quebec („pe partea franceza” cum le place forumurilor de pe Internet sa denumeasca acest sistem de selectie) au avut si ei parte de angaralele lor. Dupa ce MICC (Ministère de l’Immigration et des Communautés culturelles) a introdus obligativitatea testelor, la sfarsitul anului trecut, toti cei ce se pregateau sa depuna dosarele fara a da asemenea teste (care nu erau obligatorii pana in decembrie 2011), s-au apucat sa studieze ca sa obtina rezultate cat mai bune. Cine nu a apucat insa sa dea testele pana in martie 2012, s-a vazut confruntat cu o noua opreliste: introducerea grupelor de candidati bazate pe criteruil domeniilor de studii. Din cele trei grupe astfel formate, numai primele doua mai permit candidatilor respectivi sa depune dosare pana in martie viitor, cu precizarea ca numai la prima grupa (unde sunt cuprinsi foarte putini candidati cu diplome obtinute in afara Canadei) se pot depune un numar nelimitat de dosare; din grupa a doua (de care apartin contabilii, biochimistii, ingineri din diferite domenii, informaticienii etc.) se vor primi numai 14300 de dosare. Partea trista este ca, desi la inceput MICC publica periodic numarul la care se ajunsese, din iunie 2012 si-a schimbat tactica si, in prezent, nimeni nu mai stie cate dosare s-au depus, ca sa-si poata planifica cat de cat actiunile.

Nu sunt, desigur, numai aspecte negative in multitudinea de masuri ce s-au adoptat in ultima vreme. Chiar si ultimul aspect semnalat mai sus poate reprezenta pentru multi un obstacol insurmontabil pentru moment, dar reprezinta un mare avantaj pentru cei „ramasi in competitie”, pentru ca majoritatea dosarelor depuse in noile conditii pot fi solutionate fara interviu, ceeace era de neconceput pana anul trecut pentru dosarele depuse „pe partea franceza”.

Tot printre masurile pozitive se cuvine mentionat protocolul incheiat intre guvernul federal si cel din Quebec in baza caruia pentru un numar de 44 de ocupatii s-a introdus o procedura simplificata de eliberare a permiselor de munca, potrivit careia angajatorii nu mai trebuie sa dovedeasca eforturile intreprinse pentru recrutarea unui localnic ca sa primeasca avizul necesar (AMT: avis sur le marché du travail) pentru a angaja un muncitor strain.

O alta masura recenta a mers si mai departe, eliminand cu totul necesitatea unui AMT in privinta celor care trebuie sa-si reinoiasca permisele de munca dupa ce au depus dosar de rezidenta permanenta in categoria PEQ (programme de l’expérience québécoise). Reamintim ca pentru a se incadra in prevederile acestui PEQ, un beneficiar de permis de munca din Quebec trebuie sa fi lucrat cel putin un an intr-o ocupatie aflata pe primele trei trepte ale nomenclatorului canadian (CNP/NOC) si sa treaca un test de cunostinte lingvistice la nivel intermediar. Acest program din Quebec este similar in oarecare masura cu cel federal denumit „Canadian Experience Class” (CEC), care insa pretindea pana in prezent doi ani de activitate in Canada; in curand, insa, federalii vor reduce si ei perioada la un an, si atunci va fi mai avantajos pentru cei interesati sa aleaga programul federal, care nu le pretinde sa lucreze efectiv in Canada cu permis de munca, la data depunerii dosarului, ci numai sa fi lucrat un an din ultimii trei, chiar daca depun dosarul din afara Canadei.

Provincia care a mers cel mai departe in facilitarea angajarii personalului strain este insa Alberta, unde recent s-a extins aplicarea unui proiect pilot ce va fi in vigoare pana in vara lui 2013, cu probabilitate ridicata de prelungire. In infatisarea sa actuala, acest program permite angajarea unor muncitori straini (TFW, de la „temporary foreign workers”) fara nici un fel de aviz privind piata muncii (AMT, sau, in engleza, LMO, de la Labour Market Opinion). Este vorba de urmatoarele meserii: dulgheri, mecanici echipamente grele, fierari-betonisti, mecanici industriali, mecanici de santier, sudori, instalatori conducte si evaluatori-costuri in constructii. In afara de existenta unei oferte din partea unui angajator din Alberta (unde este o adevarata criza de forta de munca in aceste meserii), candidatul trebuie sa obtina si o scrisoare de aprobare, sau chiar un certificat de functionare (dupa cum este vorba de o meserie in care asemenea certificate sunt sau nu obligatorii) din partea organismului de resort din provincie (Apprenticeship and Industry Training, pe scurt AIT), care se poate obtine si din afara Canadei dupa o procedura nu extrem de complicata atunci cand respectivii pot dovedi experienta profesionala indestulatoare. Cu alte cuvinte, orice meserias din profesiile amintite poate incepe prin a obtine documentul corespunzator de la AIT, dupa care este suficient sa contacteze o firma de profil din Alberta si se poate considera ca si angajat. Pentru cei care au nevoie de certificat (nu numai de scrisoare de aporbare) se elibereaza un permis deschis de doi ani, care permite titularului sa-si schimbe cand vrea angajatorul, pe cand ceilalti obtin un permis de un an cu obligatia de a munci pentru cel ce i-a facut oferta; dupa ce obtin certificarea, pot si acestia primi permis deschis pe doi ani.  De exemplu, pentru a exercita meseria de sudor, instalator conducte, sau mechanic echipamente grele este obligatorie obtinerea certificatului, pe cand pentru dulgheri si mecanici industriali sau de santier, nu este.

Este important de retinut ca in Alberta exista si un program prin care cei ce au lucrat o perioada de timp pot cere statut de rezident permanent. Atunci cand e vorba de candidati din meseriile sus-pomenite, precum si din orice alta meserie pentru care se cere certificare (asa numitele „Compulsory and optional trades”), cererea de rezidenta permanent se poate depune dupa 6 luni de activitate, fara a fi nevoie de vreun demers din partea angajatorului (cum este cazul cu celelalte ocupatii). Lista completa a meseriilor ce beneficiaza de aceste conditii exceptional de avantajoase se gaseste aici si include 50 de ocupatii.

In asteptarea noilor criterii pentru selectia imigrantilor independenti din categoria federala FSW amintita mai sus, stim de pe acum ca se va pune accent pe incurajarea candidatilor tineri, cunoscatori ai uneia cel putin din limbile oficiale ale Canadei si vor avea o pondere mai redusa studiile universitare sau experienta profesionala acumulata in afara Canadei. In plus, se va crea o sub-categorie speciala rezervata meseriasilor, care vor fi inclusi, dupa ce-si manifesta dorinta de a emigra in Canada, intr-o lista speciala pusa la dispozitia angajatorilor canadieni; fericitii ce vor fi alesi de un angajator, se vor bucura de o procesare rapida si simplificata.

Share