EMIGRARE IN PROVINCIA QUEBEC: RISCURILE EZITARII SI ALE INTARZIERII.

EMIGRARE IN PROVINCIA QUEBEC: RISCURILE EZITARII SI ALE INTARZIERII.

In pagina noastră principală (Acasă) prezentăm avantajele celor ce deţin diplome din domeniile de studiu privilegiate, printre care şi absenţa vreunui plafon anual care să blocheze demersurile celor ce întârzie înregistrarea dosarului, ceeace se poate întâmpla nu numai din indolenţă, dar şi datorită obligativitaţii de a depune rezultatele unor teste de cunoştinţe lingvistice, precum şi din cauza recent introduselor restricţii privind documentaţia suport.

In cele ce urmează prezentăm principalele domenii de studiu care dau în continuare dreptul la depunerea unui dosar de emigrare în Quebec, dar plafonează numărul total al acestor dosare la 14300 pentru intervalul martie 2012-martie 2013.  Pentru cei ce se afla în această situaţie (şi alcătuiesc Grupa B introdusă pe 20 martie 2012), scurtarea timpului de pregătire a dosarului este de o importanţă capitală.  De aceea, recurgerea la asistenţă profesională nu mai este un lux pe care cineva să şi-l permită din comoditate sau pentru liniştea sa sufletească, ci poate marca diferenţa între reuşită şi eşec.  Pentru a da numai un exemplu, candidatul se poate concentra asupra pregătirii pentru teste, în timp ce reprezentantul sau legal din Canada pregăteşte dosarul, completând corect formularele şi obţinând traduceri de pe documentele suport de la traducători autorizaţi, membri ai OTTIAQ (Ordre des traducteurs, terminologues et interprètes agréés du Québec).  In plus, după cum se ştie, dosarele se depun în prezent direct la Montreal, deci este logic ca toate formularele şi documentele să se concentreze înainte de înregistrare la biroul din Canada al reprezentantului legal.

Să nu uităm că tendinţa generală a politicii canadiene de imigraţie este în prezent aceea de a menţine cifra totală anuală de candidaţi acceptaţi, dar de a restrânge tot mai mult numărul celor ce nu dispun de oferte de lucru aprobate de guvern sau care nu au acumulat nici un fel de „experienţă canadiană”.  De aceea, lunile imediat următoare pot reprezenta ultima şansă a candidaţilor aflaţi în această situaţie, care pot încă depune dosare de emigrare în pofida restricţiilor de dată recentă.  Pe lăngă „fericiţii” care nu se izbesc de niciun plafon în următoarele 11 luni, mai pot beneficia de acest răgaz, dacă se grăbesc şi apucă să depună dosarul până nu s-au completat cele 14.300 de locuri, şi deţinătorii de diplome din următoarele domenii de studiu:

1)   Nivel universitar: Administrarea afacerilor, Contabilitate, Nutriţie şi alimentaţie, Educaţia copiilor cu probleme speciale (Ortopedagogie), Biologie şi Bio-medicină, Chimie industrială, Construcţii civile şi de drumuri, Inginerie mecanică, Informatică şi construcţii ordinatoare, Geodezie, Gestiunea personalului, Gestiunea întreprinderii, Matematici, Tehnologia alimentelor, Servicii sociale şi Traduceri (a nu se confunda cu filologia).

2)   La nivel colegial (post-liceal), beneficiază de acest răgaz deţinatorii de diplome din următoarele domenii: Exploatarea zăcămintelor, Geologie aplicată, Gestiunea stabilimentelor de restaurare, Mineralogie, Tehnici de animaţie în 3D, Birotică, Tehnici de contabilitate şi de gestiune, Subinginerie mecanică, Subinginerie IT, Subinginerie logistică şi de transporturi, Subinginerie menţinere aeronave, Tehnici de informatică, Tehnici de readaptare fizică, Pedagogie, Tehncieni veterinari, Tehnici de asistenţă socială, Tehnici de educaţie copii cu probleme speciale, Tehnici de inhaloterapie, Tehnici de integrare multimedia, Intervenţie în delicvenţă, Producţie proteze ortopedice, Tehnici producţie mobilier, Analiză bio-medicală, Tehnologie geomatică, Subingineri constructori, Tehnicieni arhitectură, Evaluatori construcţii, Mentenanţă industrială.

In afara deţinătorilor de diplome universitare şi colegiale, pot depune dosare de emigrare şi cei cu studii la nivel de liceu industrial sau şcoală profesională, dar obţinerea unui punctaj total favorabil depinde, la aceştia, de dovedirea prin test a unui nivel de cunoştinţe lingvistice superior la franceză şi engleză.  Sub această rezervă, redăm în continuare o parte din specialităţile care conferă şi la acest nivel de studii, dreptul de a depune dosar de emigrare în Quebec: topografi, caloriferişti, tinichigii auto, dulgheri, asistenţi contabilitate, bucătari, desenatori, tâmplari, minieri, mecanici, patiseri, zugravi, fierari-betonişti.

Toate restricţiile şi obstacolele introduse în ultimele luni pot fi ocolite prin obţinerea unei oferte de lucru din partea unui angajator din Quebec, care trebuie aprobată în prealabil de Guvern.  De aceea, rezidenţii din Quebec care au firme pe profilul unor rude sau prieteni din afara Canadei pot realmente să-i ajute să se stabilească în Quebec, fie direct, dacă îndeplinesc punctajul (ţinând seama că însăşi acea ofertă le adaugă puncte preţioase, nu numai că-i scape de plafon şi de profilarea profesională), fie obţinând într-o primă etapă in permis de lucru, pentru ca după un an să ceară rezidenţa permanentă.  De un mare avantaj şi de o procedură mult simplificată se vor bucura cei ce lucrează într-una din cele 44 de ocupaţii de pe lista introdusă în februarie 2012 (vezi noutăţile din luna respectivă în această pagină).

Share

SCUMPIREA TAXELOR DE PROCESARE PENTRU QUEBEC

SCUMPIREA TAXELOR DE PROCESARE PENTRU QUEBEC

Cu ocazia adoptarii  Bugetului provinciei Quebec, MICC (Ministerul Imigratiei si Comunitatilor culturale) va incasa pentru cererile de emigrare din categoria „Travailleurs qualifies” taxe de procesare mai ridicate, conform tabelului de mai jos:

TAXE DE PROCESARE APLICABILE DE LA 1 APRILIE 2012

Titular de dosar (Requerant principal)

C$750

Sot/sotie sau partener conjugal

C$156

Copii (indiferent de varsta)

C$156

Noile taxe se vor aplica cu efect retroactiv, de indata ce vor fi aprobate de Adunarea Nationala a provinciei Quebec.

 

Share

IMIGRATIE: ZECE ZILE AGITATE DE SFARSIT DE MARTIE

IMIGRATIE: ZECE ZILE AGITATE DE SFARSIT DE MARTIE

Mass media canadiană a fost dominată în ultimele zile de dezbaterea bugetului federal prezentat pe 28 martie a.c., majoritatea comentariilor concentrându-se asupra anunţatei ridicări a vârstei de pensionare, a concedierilor masive din sectorul public şi, în general, asupra măsurilor de reducere a deficitului.  Mult mai puţină atenţie a fost acordată problemelor imigraţiei, care şi-au găsit expresia în două măsuri, respectiv eliminarea inventarului de dosare acumulat înainte de 2008 şi constrângerile sporite impuse angajatorilor spre a-i obliga să recruteze cu precădere cetăţeni şi rezidenţi canadieni.  Vom reveni asupra lor, dar nu mai înainte de a ne referi la o ameninţare mult mai serioasă pentru familiile româniloe stabiliţi în Canada, respectiv proiectata restructurare masivă a procedurii de sponsorizare a părinţilor şi bunicilor.

La 23 martie 2012, Departamentul Imigraţiei din CIC (Citizenship and Immigration Canada) a lansat o dezbatere publică on-line, cu termen limită pe 25 mai a.c., cerându-le celor interesaţi să se pronunţe în legătură cu un ansamblu de opţiuni, care, indiferent de varianta reţinută în final, vor afecta grav reunificarea celor de aici cu ascendenţii lor rămaşi „acasă”.  Cum România este a cincea ţară sursă de imigranţi din categoria părinţilor şi bunicilor sponsorizaţi, participarea la această dezbatere poate atenua severitatea măsurilor ce se preconizează; de aceea, sfătuim pe toţi cei interesaţi să nu ezite în a-şi spune cuvântul, completând chestionarul pe care-l pot găsi aici. Se ştie că depuneresa dosarelor de sponsorizare (parenare) a părinţilor este suspendată până la sfârşitul lui 2013, ceeace înseamnă că aplicarea efectivă a măsurilor ce se vor adopta în urma dezbaterii, se va produce într-un an pre-electoral, astfel că guvernul conservator nu poate rămâne inflexibil dacă este confruntat cu o reacţie negativă masivă din partea alegătorilor.

Cât priveşte intenţiile CIC în privinţa acestei categorii, ele pornesc de la ideia că sistemul actual  nu mai face faţă numărului excesiv de imigranţi vârstnici şi neproductivi care a inundat Canada până la suspendarea interventă la sfârşitul lui 2011, şi pot fi rezumate după cum urmează:

  1. Se va stabili un plafon maxim anual de dosare din categoria părinţilor sponsorizaţi, care va fi în mod cert mult mai redus prin raport cu cele 15 mii de persoane admise în 2011; ceeace rămâne deschis dezbaterii este modul în care vor fi selecţionate aceste dosare, adică în ordinea primirii, sau prin tragere la sorţi (în ultima ipoteză nu se va procesa niciun dosar până nu se va încheia anul cu pricina, iar după tragere se vor restitui dosarele ghinioniştilor).
  2. Pentru a uşura efortul financiar al statului, se preconizează o combinaţie de măsuri, aplicabile separat sau împreună, printre care amintim: prelungirea perioadei de responsabilitate financiară a sponsorilor de la 10 ani, până la decesul părinţilor; instituirea unor taxe de zeci de mii de dolari pe care sponsorii trebuie să le achite anticipat (dându-se exemplul Australiei, unde taxa este de 40 de mii de dolari); ridicarea limitei minime a venitului sponsorilor prin raport cu cifrele actuale care au la bază venitul minim pe care o familie trebuie să-l obţină pentru a trăi în condiţii normale (aşa numitul LICO, de la Low Income Cut Off); prelungirea perioadei pentru care sponsorul trebuie să dovedească acel venit minim de la unul, la mai mulţi ani premergători depunerii dosarului.
  3. Admiţând că nu va renunţa la întreaga categorie a părinţilor sponsorizaţi, Guvernul federal intenţionează să elimine cel puţin pe descendenţii acestora din afara Canadei, adică fraţii şi surorile sponsorului aflaţi încă în întreţinerea părinţilor, care în prezent reprezintă 17% din totalul acestei categorii.
  4. De asemenea, în varianta menţinerii acestei categorii, se are în vedere posibila ei ierarhizare, în aşa fel încât să se bucure de prioritate (sau chiar de exclusivitate) numai părinţii ai căror copii sunt în majoritatea lor deja în Canada (aşa numitul Balance of Family test), sau numai cei ai căror sponsori au obţinut nu  numai rezidenţa permanentă, dar şi cetăţenia canadiană.
  5. In sfârşit, o posibilă opţiune expusă în comunicatul din 23 martie 2012 o constituie limitarea sponsorizării numai la părinţii şi bunicii care se află în situaţii speciale, cum ar fi dependenţa financiară integrală de sponsorul canadian, sau starea de văduvie etc.

Revenind la măsurile anunţate concomitent cu prezentarea Bugetului, se evidenţiază în mod special decizia de a şterge cu buretele peste 280 de mii de dosare depuse înainte de 2008, adică înainte de introducerea listelor restrictive de ocupaţii pentru candidaţii din clasa Federal Skilled Workers care nu dispun de oferte de lucru aprobate de Guvern1 , chiar dacă aceasta înseamnă restituirea taxelor de procesare care se ridică la peste 130 de milioane de dolari.  Reacţia publicului canadian pare să fie pozitivă, dar aceasta nu dovedeşte decât lipsa de informare şi percepţia superficială pe care o dau cifrele seci prezentate ca parte a unui buget destinat relansării economiei canadiene.  In realitate, dacă privim dincolo de cifre, vom descoperi drama a sute de mii de familii care şi-au pus speranţele în Canada, după ce au primit asigurarea că sunt „the best and the brightest”, au făcut cheltuieli considerabile, şi-au neglijat cariera în ţara de unde provin şi aşteaptă cu răbdare de ani şi ani de zile (pentru unii este vorba de 7-8 ani), dar şi cu încrederea că au de a face cu o ţară recunoscută pentru tratamentul echitabil pe care-l acordă tuturor celor ce i se adresează.

Spre norocul candidaţilor români, această măsură nu-i afectează, daca dosarele lor au fost procesate prin Ambasada din Bucureşti, pentru că aceasta se numără printre puţinele care au procesat întreg inventarul de dosare adunat între 2002 (data când a intrat în voigoare actuala Lege a Imigraţiei şi Protecţiei refugiaţilor—IRPA) şi 2008.  Sunt alte ambasade însă, cum este cea de la Londra, cea de la Viena, cea de la Kiev şi Varşovia, dar mai ales cele din Asia, unde decizia la care ne referim este de aşteptat să creeze situaţii extrem de jenante pentru funcţionarii însărcinaţi cu aplicarea ei.  Probabil însă că reacţia cea mai puternică va veni din interiorul Canadei, unde se aşteaptă lansarea unor acţiuni judiciare de amploare (class actions, cu zeci de mii de reclamanţi) împotriva Departamentului Imigraţiei, pentru aplicarea retroactivă a unor reguli care nu au existat la data depunerii dosarelor afectate.  O asemenea acţiune are şanse mari de reuşită, existând şi un precedent judiciar pronunţat în urmă cu 9 ani, atunci când acelaşi departament a mai încercat o dată să elimine cca. 50 de mii de dosare prin aplicarea retroactivă a unei măsuri similare.

A doua măsură prilejuită de lansarea Bugetului o constituie decizia, explicată în termeni destul de vagi, de a obliga pe angajatorii ce vor să recruteze muncitori străini  ca, pe lângă acţiunile publicitare existente şi până acum, să consulte în prealabil lista canadienilor care încasează ajutor de şomaj şi să explice de ce nu au angajat pe vreunul din cei ce s-ar fi potrivit cu poziţia oferită străinului.

In afara acestor elemente de noutate, dl. Jim Flaherty, Minsitrul Finanţelor a reiterat, cu prilejul lansării Bugetului, intenţia Guvernului de a crea o sub-categorie distinctă în cadrul clasei FSW, rezervată meseriaşilor de care are nevoie Canada.   Modificările legislative necesare pentru aceasta vor apare în următoarele câteva luni.

Inainte de a încheia, se cuvine să amintim şi o altă măsură ce urmează a fi adoptată în viitorul apropiat, respectiv evaluarea prealabilă a studiilor candidaţilor din clasa FSW.  De reţinut că în acest fel se revine la sistemul existent  înainte de 2002 (cel puţin cu privire la o parte din profesii, cum erau inginerii) şi eliminat pentru că, la data respectivă, a fost considerat ineficient.  In cazul inginerilor, de pildă, li se elibera dupa luni de investigaţii şi contra unor taxe considerabile, un certificat care nu avea alt efect decât în cadrul dosarului de imigrant, pentru că respectivul avea nevoie de acreditare din partea organizaţiei provinciale a inginerilor spre a profesa efectiv.  Exact aceasta a ţinut să precizeze şi domnul ministru Kenney atunci când a anunţat, pe 28 martie 2012, reintroducerea evaluarii studiilor, şi anume că rezultatul acestei evaluări nu le va da celor în cauză dreptul de profesa în Canada fără a trece prin alte formalităţi de acreditare, dar va asigura autorităţile de imigraţie că o asemenea acreditare nu va fi imposibilă.  Dacă este aşa, de ce mai are CIC nevoie de evaluarea individuală a studiilor, şi nu ia exemplu de la Ministerul Imigraţiei din Quebec, care a pregătit şi foloseşte tabele de echivalare pentru principalele ţări surse de imigraţie, printre care şi România?

Share
  1. Astfel cum a anunţat pe 30 martie a.c. dl. Jason Kenney, Ministrul Cetăţeniei, Imigraţiei şi Multiculturalismului, vor fi restituite toate dosarele înregistrate înainte de 28 februarie 2008, care la date de 29 martie 2012 nu ajunseseră în faza de selecţie []