AVIZ IMPORTANT PENTRU DORITORII DE IMIGRAŢIE ÎN QUEBEC

AVIZ IMPORTANT PENTRU DORITORII DE
IMIGRAŢIE ÎN QUEBEC

Ultimele luni au cunoscut o accelerare semnificativă a schimbărilor prin care Departamentul federal al Imigraţiei din CIC (Citizenship and Immigration Canada) urmăreşte eliminarea fraudei, restructurarea regimului refugiaţilor şi reducerea inventarului de dosare ce zac încă pe la diferite ambasade.  S-a restricţionat dreptul de sponsorizare a soţilor sau soţiilor de către cei ce au fost ei înşişi sponsorizaţi, s-a suspendat sponsorizarea părinţilor, s-a introdus „lista albă” ce cuprinde ţările ai căror cetăţeni vor face obiectul unei proceduri severe şi expeditive dacă cer statutul de refugiaţi;  se preconizează de asemenea eliminarea inventarului de dosare depuse înainte de 2008 în clasa „Federal Skilled Workers” (FSW), prin simpla lor aruncare la coş (dacă nu cumva un angajator canadian se arată interesat în a oferi de lucru respectivului candidat)1 .  In sfârşit, către sfârşitul verii, aşteptăm schimbarea semnificativă a ponderei factorilor de selecţie pentru clasa FSW, în principal prin atenuarea restricţiilor care stau în calea imigrării meseriaşilor.

A sosit acum momentul să procedeze la schimbări dramatice şi Guvernul provinciei Quebec, ceeace va avea consecinţe severe pentru candidaţii din România, deoarece 80% dintre aceştia au ales în ultimii ani să devină rezidenţi permanenţi canadieni folosind sistemul de selecţie al acestei provincii.  Este un fenomen specific românesc, căci majoritatea imigranţilor din alte ţări (exceptând Franţa si Magrebul) aleg calea sistemului federal (pe partea engleză); acest procentaj s-a datorat priorităţii la procesare de care se bucurau românii (consideraţi francofoni) şi faptului că nu se cereau teste de cunoştinţe lingvistice, ca la „federali”, iar asimilarea francezei pentru un vorbitor de limbă latină nu este extrem de dificilă, ca pentru un rus, un maghiar, sau un chinez.  Lucrurile s-au schimbat începând din 2010, datorită pe de o parte acumulării unui număr de aproape 100 de mii de dosare (ceeace depăşeşte cu mult capacitatea de absorbţie a Quebecului) şi, pe de altă parte, în ce-i priveşte pe români, faptului că majoritatea celor ce primeau certificate de selecţie pentru Quebec (CSQ), se instalau în alte provincii, ceea ce a devenit evident abia în ultimii ani.  Ca urmare, ritmul de procesare s-a redus în mod sever, ajungându-se în prezent, pentru români, la o perioadă de aşteptare până la interviu de aproape doi ani, faţă de circa 6 luni în trecut (de remarcat, totuşi, că ritmul mediu de procesare pentru dosarele Quebecului este în prezent de trei ani).

Toate acestea au condus la o schimbare procedurală extrem de importantă în selecţia imigranţilor cu destinaţia Quebec („partea franceză”, cum obişnuiesc românii să denumească acest sistem): Ministerul Imigraţiei şi Comunităţilor culturale (MICC) din Quebec a decis pe 21 martie 2012 modificarea radicală a modului de înregistrare a cererilor depuse de imigranţii din categoria economică, respectiv oamenii de afaceri şi specialiştii sau meseriaşii care aparţin clasei „skilled workers” (travailleurs qualifiés, în franceză).  Măsura nou introdusă va fi supusă aprobării de către Adunarea Naţională a Quebecului, dar, o dată aprobată, se va aplica retroactiv cu începere de la 20 martie 2012, şi va afecta numeroşi candidaţi care se pregăteau să depună dosarele, dar aşteptau rezultatele de la testele de cunoştinţe lingvistice, devenite obligatorii din decembrie 2011.

Se are în vedere limitarea numărului de dosare depuse de oamenii de afaceri pentru perioada 21 martie 2012-31 martie 2013, la 2700 pentru investitori si la 215 pentru antreprenori şi liberi profesionişti (travailleurs autonomes).  In ce-i priveşte pe „travailleurs qualifiés”, aceştia vor fi trataţi în mod diferenţiat, în funcţie de grupa de care aparţin.  S-au creeat în acest scop trei grupe, şi anume:

Grupa 1-a, pentru care nu va exista vreun plafon anual, va fi compusă în principal din candidaţii care deţin (ei sau soţii ori soţiile lor) diplome pentru care primesc minimum 12 puncte la factorul „domaine de formation”, potrivit Listei domeniilor de studii care a fost introdusă încă din anul 2009.  Diplomele trebuie sa fi fost obţinute în ultimii cinci ani, sau, daca sunt mai vechi, candidatul trebuie să fi lucrat în domeniul respectiv cel puţin un an din ultimii 5.  Se face distinţie în acordarea punctajului între diplomele obţinute în Quebec (pentru care domeniile de studii anvizajate sunt mult mai numeroase) şi cele obţinute în străinătate.  Lista poate fi consultată aici. De remarcat că nu se face distinţie în această listă, după cum este vorba de titularul de dosar saude soţia sa, spre deosebire de lista propriuzisă a domeniilor de studii.   In afara celor susmenţionaţi, în prima grupă intră şi toţi cei ce depun dosare în categoria „Programme de l’expérience québécoise” (PEQ), precum şi candidaţii care dispun de o ofertă de lucru validată de Guvernul din Quebec.

Grupa a 2-a va fi plafonată la 14300 de dosare acceptate la înregistrare între 21 martie 2012 şi 31 martie 2013; ea include candidaţii care obţin cel puţin 6 puncte la factorul „domaine de formation” (în aceleaşi condiţii ca şi pentru prima grupă), şi poate fi consultată aici.

In Grupa a 3-a intră toţi ceilalţi candidaţi, care nu se regăsesc într-una din primele două grupe.  Aceştia NU vor putea depune dosare dacă nu le-au înregistrat până pe 20 martie a.c. şi nu au altă opţiune decât de a aştepta până în primăvara viitoare ca să vadă dacă, după 31 martie 2013, vor interveni schimbări favorabile, afară numai dacă nu obţin o ofertă de lucru validată de Guvernul din Quebec.

Menţionăm că măsurile introduse pe 21 martie 2012 nu afectează criteriile propriuzise de selecţie ale Quebecului şi nici modul de aplicare a lor.  Se aşteaptă însă schimbări importante şi în această direcţie, cel târziu în cursul verii ce vine.

Cât priveşte motivaţia care a stat la baza acestor restricţii extrem de severe, comunicatul oficial al MICC menţionează că la sfârşitul lui 2011 se acumulaseră 96472 de dosare ale imigranţilor economici cu destinaţia Quebec, ceeace a prelungit timpul mediu de procesare la peste trei ani, nu numai din cauza resurselor limitate ale MICC, dar şi datorită faptului că acest număr depăşeşte cu mult capacitatea de absorbţie a Quebecului.

Vom reveni cu detalii suplimentare de îndată ce apar noi instrucţiuni.

Share
  1. De remarcat că la Ambasada din Bucureşti nu mai există asemenea dosare, dar mai există la Viena (timp de procesare: 59 de luni), la Varşovia (timp de procesare: 76 de luni), la Londra (timp de procesare: 60 de luni), la Berlin (timp de procesare: 50 de luni), la Moscova (timp de procesare: 57 de luni) etc.  Grosul dosarelor din aceasta categorie oropsită sunt, însă, concentrate în Asia: 88 de luni timp de procesare la Islamabad, 82 la Manila  si 93 la New Delhi. []

27/02/2012-2/03/2012—STIRILE SAPTAMANII

27/02/2012-2/03/2012—STIRILE SAPTAMANII

1) CIC (Citizenship and Immigration Canada) a introdus noi restricţii la sponsorizarea soţilor pentru a sancţiona căsătoriile de formă
Vineri 2 martie 2012 a intrat în vigoare o importantă restricţie pe care CIC o anunţase încă de anul trecut: persoanele care au obţinut rezidenţa permanentă canadiană fiind sponsorizate de către soţii sau partenerii lor conjugali nu vor mai avea dreptul să sponsorizeze la randul lor un soţ sau partener mai devreme de cinci ani calculaţi din momentul când şi-au dobândit statutul de rezident permanent. Măsura nu afectează pe cei ale căror dosare au fost înregistrare înainte de 2 martie a.c. De menţionat că opreliştea astfel introdusă nu este înlăturată nici chiar de obţinerea cetăţeniei canadiene de către cel vizat.
In felul acesta se speră să se curme practica din ce în ce mai răspândită la care recurg cei ce nu au altă cale pentru a deveni rezidenţi permanenţi decât încheind căsătorii formale, fie prin aranjamente pecuniare extrem de oneroase, fie profitând de naivitatea unor cetăţeni canadieni care cred sincer că şi-au cucerit partenerul prin propriile lor calităţi. Multora dintre cititori, acest „modus operandi” le evocă probabil goana după buletine de Bucureşti din România comunistă. In cazul sponsorilor mult prea creduli, situaţia este cu atât mai gravă cu cât, după ce au fost abandonaţi, rămân în continuare, pentru următorii trei ani, responsabili cu întreţinerea persoanei sponsorizate şi sunt obligaţi să restituie ajutorul social la care aceasta recurge de cele mai multe ori.
Concomitent cu introducerea „barierei” de cinci ani, CIC a decis să reactiveze campania (inclusiv publicitară) îndreptată împotriva căsătoriilor de convenienţă pe care a lansat-o anul trecut şi să sporească exigenţa manifestată de funcţionarii de la oficiile canadiene de viză în examinarea dosarelor din această categorie. Ne aşteptăm la investigaţii extrem de serioase şi amănunţite, cărora, din păcate, vor trebui să li se supună şi majoritatea covârşitoare a cuplurilor de bună credinţă care doresc sincer să-şi întemeieze un cămin autentic şi durabil în Canada.
O dată cu introducerea restricţiei descrise mai sus, CIC a lansat o nouă consultaţie publică în pregătirea unei a doua măsuri restrictive, respectiv introducerea statutului de rezident permanent condiţionat, care nu se va consolida decât dacă cel sponsorizat continuă să convieţuiască cu sponsorul şi după scurgerea unui interval de doi ani. Tinând sesama de ritmul alert în care dl. Jason Kenney, Ministrul Cetăţeniei, Imigraţiei şi Multiculturalismului, reconfigurează întreaga politică de imigraţie a Canadei, nu va trece mult timp până să vedem implementată şi această restricţie suplimentară.
2) Noi formulare introduse de MICC (Ministerul Imigraţiei şi Comunităţilor culturale) din Quebec
Cu începere de la 28 februarie 2012, toţi candidaţii care depun dosare în categoria „Travailleurs autonomes” sunt obligaţi să ataşeze, pe lângă documentele şi formularele necesare anterior, şi formularul „Documents soumis à l’appui de la demande de certificat de sélection (A-1520-AF)” care poate fi descărcat aici. MICC a promis că nu va obiecta la primirea unor dosare care erau deja pe drum la data intrării în vigoare a acestei măsuri, dar va restitui după aceea orice dosar din care va lipsi noul formular.
Rostul acestei măsuri este de a evita pe viitor expedierea unor dosare incomplete, dar şi de a ajuta pe candidaţii mai puţin deprinşi cu regulile birocraţiei canadiene să înţeleagă priorităţile sistemului de selecţie din Quebec. Explicaţiile extrem de detaliate din partea introductivă a formularului (care numără 10 pagini în total) pot însă avea efectul invers atunci când candidatul respectiv nu este pe deplin fluent în limba franceză şi nu are un minimum de cultură juridică în materie de common-law, sistem străin europenilor continentali şi specific dreptului public canadian, inclusiv în Quebec.
Tot pe 28 februarie a.c. a fost introdus, pentru aceeaşi categorie de imigranţi, un al doilea formular destinat modificărilor ce intervin în situaţia candidaţilor după ce şi-au înregistrat dosarele. Intitulat „Modification à une demande de certificat de sélection”, acest formular trebuie folosit în cel mult 30 de zile de la data când a intervenit modificarea şi are în vedere toate rubricile cererii propriuzise depusă iniţial pentru obţinerea Certificatului de selecţie (CSQ), inclusiv schimbările în componenţa familiei. Instrucţiunile ce au însoţit lansarea acestui formular nu precizează care este sancţiunea ne folosirii lui, dar sfatul nostru către tot cei ce au dosare depuse şi se află într-o asemenea situaţie este să procedeze imediat la efectuarea acestui demers. De reţinut că, în ceeace priveşte dosarele depuse la BIQ Viena, orice corespondenţă ulterioară datei de 16 februarie 2012 trebuie adresată direct la sediul MICC din Montreal.

Share

RESTRUCTURAREA SISTEMULUI DE SELECTIE A IMIGRANTILOR CONTINUA IN RITM ALERT

RESTRUCTURAREA SISTEMULUI DE SELECTIE A IMIGRANTILOR CONTINUA IN RITM ALERT

 

La recenta Conferinţă Naţională a ICCRC, organismul ce guvernează exercitarea profesiei de consultant de imigraţie, Ministrul adunct al Imigraţiei, dl. Neil Yeates, a creionat un ansamblu de 10 direcţii ce se vor concretiza în tot atâtea seturi de măsuri care urmează a fi implementate pe parcursul acestui an.  O parte din aceste măsuri au fost evocate pe 1 martie 2012 şi de către însuşi Ministrul Cetăţeniei, Imigraţiei şi Multiculturalismului, dl. Jason Kenney, care a scos în evidenţă în special necesitatea de a se simplifica selecţia specialiştilor şi meseriaşilor calificaţi, dezavantajaţi de actualul sistem, precum şi importanţa atragerii angajatorilor canadieni în desfăşurarea acestui proces.

Iată pe scurt ce se preconizează:

1)      Restructurarea sistemului de punctaj prin: a) sporirea afluxului de candidaţi tineri, b) diminuarea ponderei vechimii în muncă acumulată în afara Canadei (pe care angajatorii canadieni nu pun prea multa baza) şi c) introducerea unei matrice diferenţiate de apreciere a cunoştinţelor lingvistice în funcţie de cerinţele reale ale ocupaţiei candidatului (de exemplu, pretenţiile vor fi mult mai reduse pentru dulgheri şi bucătari prin raport cu doctorii şi avocaţii).

2)      Atragerea organismelor profesionale de resort în procedura de pregătire a dosarelor candidaţilor, în aşa fel încât, o dată ajunşi în Canada, acestora să li se fi recunoscut în prealabil dreptul de a-şi exercita profesia de bază; se va evita astfle situaţia actuală când numeroşi medici, ingineri, contabili etc. sunt nevoiţi să presteze munci cu totul sub calificarea lor, pentru a-şi câştiga existenţa.

3)      Crearea unei categorii aparte de imigranţi („a new economic stream for trades people”), cu procesare extrem de rapidă, rezervată meseriaşilor cu calificări cerute în Canada.

4)      Creşterea rolului angajatorilor în selecţionarea directă a imigranţilor de care au nevoie („employers will soon be able to hand-pick prospective immigrants and send them to the front of the line for assessment”).

5)      Redefinirea claselor de oameni de afaceri (în special antreprenori şi investitori); dl. Kenney a afirmat în acest sens că, deşi sumele cerute investitorilor s-au dublat în ultimii doi ani (de la 400 la 800 de mii de dolari), acestea sunt încă extrem de modeste prin raport cu pretenţiile altor ţări.

6)      O cooperare mai strânsă cu Departamentul Resurse umane (HRSDC, de la Human Resources and Skills Development Canada) pentru a obţine simplificarea radicală a procedurii de avizare a ofertelor de muncă ce stau la baza obţinerii permiselor temporare de lucru; în prezent, procedura de eliberare a acelor avize (LMO, de la Labour Market Opinion) durează mai bine de trei luni şi reprezintă un obstacol serios în încercarea angajatorilor de a-şi acoperi fără întârziere nevoia de forţă de muncă cu specialişti din afara Canadei.

7)      Accelerarea procesării cererilor de vize din toate categoriile şi la toate „punctele de lucru” ale CIC (din interiorul şi din afara Canadei) prin Generalizarea Sistemului global de management al dosarelor (GCMS) care este pe cale a fi desăvârşită în lunile imediat următoare; cei interesaţi au putut observa apariţia unor noi coduri de numerotare a dosarelor şi extinderea formularelor ce se pot completa on-line, precum şi a celor care auto-generează coduri cu bare prin „validare”.

8)      Continuarea practicii listelor de ocupaţii introduse prin „Ministerial Instructions” pentru selecţia candidaţilor care nu beneficiazîă de oferte de lucru avizate de HRSDC (aşa numitul „arranged employment”); la mijlocul lui iunie 2012 va fi publicată a cincea asemenea listă, care va deveni astfel MI5 (de unde şi secretul care o înconjoară până la publicare).

9)      Extinderea programului CEC (Canadian Experience Class) prin atragerea unui număr mult mai mare decât până în prezent de candidaţi, mai ales din rândurile absolvenţilor de universităţi şi de alte instituţii cu profil post-liceal.  Deşi acest program este destinat în egală măsură şi celor ce au lucrat timp de doi ani cu permise de lucru în Canada, numărul celor ce au profitat de această opţiune este încă foarte redus, mai ales din cauta exigenţelor de ordin lingvisitic (care nu pun aceleaşi probleme şi absolvenţilor).

10)  In sfârşit, se urmăreşte ameliorarea programelor provinciale de selecţie a imigranţilor (aşa numitele „Provincial Nominee Programs”, pe scurt PNP), prin care au intrat anul trecut în Canada peste 38 de mii de noi rezidenţi permanenţi, printre altele şi prin introducerea unor exigenţe minime de cunoştinţe lingvistice (termen de implementare: iulie 2012, aşadar aviz celor care nu stau prea bine cu engleza sau franceza, să se grăbească!).

Toate aceste modificări nu vor afecta cu nimic numărul total de imigranţi ce vor fi admişi în acest an, care se estimează la 260 de mii, dintre care 70% vor fi imigranţi economici, adică tocmai cei vizaţi de măsurile de mai sus.

Share